Linkuri accesibilitate

„Se caută femeie de serviciu, poate fi și bărbat”


Denumirile de ocupații și profesii din Moldova, între egalitate de gen și normele lingvistice.

Organizația neguvernamentală numită Platforma pentru Egalitate de Gen consideră că a venit timpul să se adopte norme lingvistice noi, care să ateste oficial forma feminină a multor denumiri de funcții și profesii. Mai mult, Platforma... consideră că și formele atestate deja, ca deputată, ministră, directoare, sunt înlocuite deseori în acte oficiale cu masculinul, ceea ce reprezintă o formă de discriminare. Nicu Gușan relatează de la o dezbatere pe aceste teme găzduită vineri de Universitatea de stat de la Chișinău

„Se caută femeie de serviciu, poate fi și bărbat” - acesta este doar unul din zecile de anunțuri care pot fi găsite fie pe portalurile de profil sau stâlpii din oraș. Cei din domeniu spun că problema unor astfel de exprimări este veche, doar că ea până acum nu a fost neapărat o prioritate pentru factorii de decizie.

Din zecile de mii de profesii, trecute în Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, 28 au incluse și variantele feminine, potrivit Lorettei Handrabura, conferenţiar universitar. La aceeași dezbatere, Valentina Bodrug Lungu, vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Gen, a subliniat faptul că deși sunt unele excepții, ele se referă la ocupații de la baza piramidei profesiilor, printre care cusătoreasă, secretară sau manichiuristă, dar nicăieri directoare ori ingineră:

„Dacă 52% din populația Republicii Moldova sunt femei, cred că femeile au dreptul să fie reprezentate și în terminologia internațională. Deseori acest lucru este ignorat, și ni se spune că există regulamente, chiar și DEX-ul nu întodeauna prevede la feminin unele formulări, și veșnic suntem în căutare, cum spunem - ministru/ministră, deputat/deputată, președintă/președinte etc.?”

Dilema nu este întâlnită doar printre vorbitorii de română, dar în majoritatea statelor europene această problemă deja a fost depășită, ne-a spus profesorul Alexei Acsan de la Casa Limbii Române. El s-a referit la exemplul Germaniei:

„Am aflat că există o comisie de filologi care, atunci când apar anumite probleme de limbă, se întrunesc și dau un verdict. Zilele acestea am intrat pe pagina oficială a doamnei Angela Merkel, și am văzut că e scris în germană nu cancelar, dar cancelară. Deci, în Germania problemele sunt soluționate. Noi tot timpul căutăm precedente, iată un precedent - Germania a acceptat, dar noi acceptăm, sau nu acceptăm?”

Lucrurile s-ar putea schimba dacă Academia de Științe ar accepta ca aceste propuneri să fie adoptate la nivel oficial. Totuși, se pare că variantele feminine ale numelor de profesii nu sunt neapărat o prioritate, spune cercetătoarea Lidia Vieru, de la Centrul Național de Terminologie din cadrul Academiei:

„Nu considerăm necesar noi, ca terminologi, să formăm femininul absolut pentru toate denumirile de ocupații și profesii. Marinar/marinară? Căpitan/căpitană? Sunt cuvinte care din punct istoric s-au creat, și uite nu există printre ele femininul. Ar trebuie să inventăm acum doar de dragul că unora nu le place? Acolo unde este posibil da, așa cum șofer/șoferiță, uzul a mai dictat, dar sunt și termeni care nu se pretează pentru feminin.”

Normele lingvistice nu sunt însă singura problemă, ne spune Ian Feldman, președintele Consiliului pentru eliminarea discriminării. Potrivit lui, folosirea doar a variantelor masculine pentru denumirile de funcții ar încălca și principiul egalității de gen:

„Noi trebuie să promovăm o abordare fără prejudecăți, și aceste denumiri de profesii, de exemplu femeie de serviciu, deridicătoare promovează anumite stereotipuri, că doar femeile pot lucra în anumite profesii, iar alte profesii sunt doar pentru bărbați, ceea ce nu este corect.”

Ian Feldman a mai sugerat că formele feminine ale profesiilor ar trebui să fie mai des promovate, în special de femei, ori la nivel de mentalitate lucrurile nu se vor schimba, indiferent de actele care se vor adopta, mai spune el.

Deși Consiliul pentru eliminarea discriminării a cerut încă acum un an revizuirea clasificatorului de profesii, solicitarea a rămas fără o reacție la nivel de autorități, iar părerile cercetătorilor de la Academia de Științe nu prevestesc mari schimbări.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

Previous Next

XS
SM
MD
LG