Vlad Plahotniuc pretinde că Partidul său Democrat a scos clasa politică moldoveană din amorţeală cu propunerea privind reforma sistemului electoral prin trecerea la votul uninominal. Într-o postare pe Facebook politicianul mai spune că se aşteaptă la rezistenţă faţă de propunerea democraţilor care, în viziunea sa, ar avea rostul să mărească răspunderea deputaţilor în faţa propriilor alegători.
Propunerea democrată a fost criticată deja de aproape toate partidele importante, de la socialişti până la liberal-democraţi, liberali sau la formaţiunea PAS, a fostei candidate prezidenţiale Maia Sandu.
Despre intenţia lăudată şi criticată a votului uninominal discutăm la acest sfârşit de săptămână.
Tot mai mulţi cetăţeni cred că Moldova ar avea nevoie de o schimbare a sistemului de vot actual, relevă numeroase sondaje. Ideea porneşte din iluzia unora că se poate reforma ţara doar schimbând legile electorale. Despre oscilarea între uninominal şi listă de partid am discutat cu mai mulţi trecători întâlniţi ocazional pe străzile din Glodeni.
– „Nu trebuie să fie multe partide, două-trei maxim şi gata. Restul ,toate, de lichidat.”
– „Trei-patru maxim, mai multe nu trebuie.”
Europa Liberă: Dar vreţi alegeri anticipate sau alegeri în 2018?
– „Alegeri anticipate.”
– „Eu nu vreau alegeri anticipate.”
– „Eu vreau alegeri anticipate. Cât se poate de răbdat? Timpul trece. Până nu va fi procurorul schimbat, justiţia schimbată, până nu va fi guvernul schimbat, Parlamentul şi oameni noi...”
Europa Liberă: Acum se zice că trebuie de ales deputaţii pe circumscripţie. E o idee bună?
– „E o idee bună.”
– „Nu e bine. Dacă va fi pe un mandat, va fi aşa cum s-a întâmplat în Găgăuzia: îi vor cumpăra pe toţi. Dar lor mult nu le trebuie, numai pe jumătate să-i cumpere. Un partid întreg tu nu îl poţi cumpăra.”
– „Mai degrabă cumperi un partid, că îl cumperi pe şef.”
– „Nu mai este. Fiecare om are ideile lui. Pe toţi nu poţi să-i cumperi.”
– „Ai ideile dumitale şi mai sunt. Dar, de fapt, mai degrabă cumperi şeful de partid şi îi dai câteva milioane lui şi te faci și deputat.”
– „Nu mai este. Aşa s-a întâmplat la comunişti, dar nu sunt toate partidele totuna. Fiecare partid are ideile lui.”
– „Acum sunt mai răi decât comuniştii. Partidele de acum sunt mai rele decât Partidul Comuniştilor.”
– „Moldova ca ţară не состоялось еще. Trebuia să devină stat de drept.”
Europa Liberă: De ce politicienii şi-au subordonat instituţiile statului?
– „Ca să poată fura mai bine. Fac legile lor. Când promiteau marea şi sarea, atunci veneau în toată ziua la noi. Dar acum... Când l-aţi văzut ultima dată pe deputatul nostru de la Glodeni, care a candidat? De la alegeri încoace l-aţi văzut?”
Europa Liberă: Cum e mai bine să fie aleşi deputaţii: pe liste de partid sau uninominal?
– „Mai bine uninominal, că ştii pe cine alegi. Dar pe listă de partid eu aleg partidul. Şi partidul care are bani, acela intră la putere. Aş propune aşa: un deputat, înainte de a fi ales deputat, să dea iscălitura toate neamurile lui, în caz că a fost prins cu corupţie, se confiscă averea la toate neamurile. Dar aşa, scrie după soacră-sa toată averea şi el e curat, nu are nimic. Ce să-i iei? Zilele? Dar mie la ce îmi trebuie zilele lui, că eu cu ale mele nu ştiu ce să fac?”
Europa Liberă: Ce e de făcut?
– „Nu are cine ieşi cu furcile. Eu nu pot lăsa gospodăria şi să mă duc să fac mitinguri. Măcar că, dacă va ajunge până la aceea, vom fi nevoiţi.”
Europa Liberă: Lăsaţi şi capra, şi oaia, şi vaca?
– „Dacă nu vor duce ele oleacă de foame, voi duce eu. Aşa că mai bine vor răbda ele oleacă. Și pe urmă poate…”
Europa Liberă: Dar dacă aţi fi în fruntea Moldovei, ce aţi face?
– „Sărăcia de la ce e? De la corupţie. Noi suntem leneşi? Moldovenii sunt muncitori. Cine mai lucrează de la ora 5.00, când cântă cucoşul, se zoreşte de ziuă şi până la miezul nopţii? Nu lucrează nimeni, numai moldovenii.”
Europa Liberă: Şi dacă sunt atât de muncitori, de ce trăiesc în sărăcie?
– „De atâta că aşa ne este conducerea. Oile se hrănesc cum le ciobăneşte ciobanul. Dacă sunt hrănite oile, dau şi lapte. Dacă ciobanul e leneş şi e beţiv, doarme la umbră şi şed oile pe lutărie, de unde vreţi lapte? De unde vrem noi bogăţie, dacă ciobanii noştri sunt... Noi nu muncim?”
Europa Liberă: Atunci cum e? Moldova e turmă şi nu e cioban?
– „Da. Ciobanul e liderul naţional. Vom vedea ciobanul acesta ce va face.”
Europa Liberă: Dar el trebuie să se împace cu guvernul, cu Parlamentul. Între ei este împăcare mai multă sau sfadă?
– „S-au întâlnit două interese diferite. Acum vom vedea cine va dovedi.”
Europa Liberă: Cine ar trebui să dovedească?
– „Pe cine l-a ales lumea, mă gândesc.”
Europa Liberă: Domnul Dodon este ales de către cetăţeni.
– „Da. Poate, va dovedi el. Eu nu găsesc nimic bun în ceea ce au făcut aceştia care au fost până acum. De acum tragem nădejde să vedem ce va face preşedintele nostru.”
Europa Liberă: Dumneavoastră cu ce asemănaţi Moldova?
– „Cu o vacă pe care o mulg. Stă, nici nu mârâie, nici cu piciorul nu bate.”
– „Conducerea e foarte coruptă, nu-şi bate capul de popor, salariile sunt foarte-foarte mici. Eu locuiesc la sat, acolo sunt 10-20, nu mai multe persoane angajate, restul toţi sunt fără locuri de muncă, fără niciun venit şi trăiesc în sărăcie.”
Europa Liberă: Acum se discută foarte mult cum să fie alese slugile poporului. Cum să fie alese: pe liste de partid sau uninominal?
– „Numai uninominal. Pe liste de partid va fi iarăşi cumetrism, nănăşism.”
Europa Liberă: Şi dacă cel uninominal pe care îl veţi vota se va duce şi el la partid?
– „Nu e exclus. Noi ştim, corupţia e mare. Şi chiar dacă el merge pe listă uninominală, totuna el, când nimereşte acolo, se alipeşte unde îi convine, unde e cald şi bine pentru dânsul, nu pentru popor.”
Europa Liberă: Moldova are viitor?
– „Sperăm, dar numai nu în viitorul apropiat.”
Europa Liberă: Dar cine face viitorul acesta?
– „Tineretul, generaţia tânără. Dar nu ştiu cum, că ei pleacă peste hotare.”
Europa Liberă: E împărţit statul între cei care vor ca direcţia pe care să meargă Moldova să fie UE şi cei care vor o apropiere mai mare a Moldovei de Rusia?
– „Desigur. E vizibil că e împărţit în două părţi.”
Europa Liberă: Şi dacă e atât de dezbinat, în jurul cărei idei se uneşte?
– „Eu văd viitorului numai dacă ar veni la putere un lider politic care să poată să unească, să nu dezbine aceste două părţi, Estul şi Uniunea Europeană. Dacă le va putea uni...”
Europa Liberă: Problema liderului naţional e cea mai mare pentru moment?
– „Problema liderului şi problema alegătorilor, în primul rând, e că nu sunt conştienţi și se vând pentru bani. Pentru un pachet de produse alimentare se vinde şi se cumpără orice la noi în ţară.”
Europa Liberă: Cum e mai bine, cetăţenii să aleagă deputaţii pe liste de partid sau uninominal? Pentru că se discută acum despre modificarea sistemului electoral.
– „Independent. Uninominal trebuie de popor să fie aleşi. Deputatul trebuie să fie cedat poporului, raionului, cine l-a ales.”
Europa Liberă: Cum e mai bine, deputatul să fie ales pe liste de partid sau uninominal?
– „Uninominal. Fiecare om alege o candidatură, nu lista pe care şi-au făcut-o ei pe plac.”
Europa Liberă: Şi dacă după ce l-aţi ales uninominal, se duce la partid?
– „Rămâne pe conștiința lui. Lumea l-a ales ca persoană, dar nu ca partid, dar el, dacă se va duce în partid, pe urmă nu va mai fi ales. Îşi pierde încrederea cetăţenilor.”
Europa Liberă: Care sunt cele mai mari trei probleme ale statului Republica Moldova?
– „Sărăcia. Dar sărăcia e de la hoţie, de la guvernanţi. Toate problemele sunt de la aceasta: guvernarea proastă.”
Europa Liberă: Cum se schimbă lucrurile? Cine le schimbă?
– „Nu le va schimba nimeni. La noi lumea e răbdătoare. Guvernanţii au priceput momentul acesta şi se folosesc, fac legi ca să le convină lor.”
Europa Liberă: Şi despre viitorul raionului Glodeni şi viitorul Republicii Moldova ce puteţi spune? Cum va arăta ziua de mâine?
– „Trebuie de fugit din ţară, altfel nu văd nicio scăpare. Gata, e pierdut.”
Europa Liberă: Şi dacă toată lumea pleacă din Moldova?
– „Moldoveanul, dacă s-ar întoarce şi ar face o răscoală, poate să mai schimbe lucrurile. Dar la noi lumea rabdă, lumea e răbdătoare.”
Europa Liberă: Şi dacă pleacă încă două milioane?
– „Va rămâne partidul de guvernământ şi va conduce. La noi cine conduce? Un singur partid, care ne conduce şi ne fură. Ei socot că ne conduc, dar...”
Europa Liberă: Şi cine e stăpânul statului?
– „PD. Altcineva cine? În afară de PD nu mai este nimeni.”
– „Totul se fură şi la săracii ţărani nu mai dau nimic. Cu ce să trăiască? Cu o pensie de 800 de lei? Aceasta e pensie pentru noi?”
Europa Liberă: Cum vă descurcaţi cu aceşti 800 de lei? La ce renunţaţi?
– „Numai la medicamente nu, dar la toate celelalte renunţăm.”
Europa Liberă: Şi dacă ar fi duminică alegeri, aţi avea pentru cine să votaţi?
– „Acum nici nu ştim pentru cine să votăm. Toţi spun că va fi bine, dar la urmă nu ne dă nimeni niciun bine.”
Europa Liberă: E mai bine să fie votaţi deputaţii pe liste de partid sau uninominal, pe circumscripţii?
– „Nouă ne-ar trebui un hoziain bun şi puternic. Dar atâţia deputaţi nouă nu ne trebuie. Ei numai se îmbogăţesc, dar noi suntem tot săraci. Buimăcesc lumea cu partidele, cu deputaţii.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă ar fi să alegeţi un deputat pe circumscripţie aici, la Glodeni, ar fi mai bine decât să alegeţi pe liste de partid?
– „Dacă ar fi unul de la noi, din Glodeni, care să ne facă viaţa mai bună, să îl ştim că e gospodar, l-am alege aparte pe dânsul.”
Europa Liberă: Şi dacă după aceasta el merge tot la partid?
– „Dar nu ştim mai departe. E foarte greu.”
Europa Liberă: Are viitor Republica Moldova?
– „Nu cred.”
Europa Liberă: Şi atunci, dacă nu credeţi în viitor, ce se întâmplă cu statul acesta?
– „Ce se întâmplă? Totul se distruge, totul să sfărâmă, fiecare trage la buzunarul lui.”
Europa Liberă: Şi ce va fi cu ţara?
– „O Moldovă distrusă. Copiii nu mai au niciun viitor, se duc peste hotare, dacă aici nu e unde. Zic că deschid locuri de muncă. Dar unde le deschid? Ei mai tare le închid. Tineretul unde să se ducă? Dacă nu ar fi copiii peste hotare să mai trimită câte o copeică, apoi nu am mai vieţui. Sunt săraci care mor de foame, că nu are cine le da nicio bucăţică de pâine.”
– „Reformele sunt pentru a-şi umple buzunarele, nu sunt pentru cetăţean.”
Europa Liberă: Care din reforme, de exemplu, le-aţi reţinut că au început să se facă?
– „Niciuna. Pentru dânşii, pe foaie poate au reforme, dar nu se simte nicio reformă.”
– „Numai promit, dar nimic nu se vede. Rămânem numai cu promisiunea.”
Europa Liberă: Cât costă o promisiune?
– „Cât costă? Cum se vor strădui ei atâta costă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, atunci când alegeţi, de ce nu alegeţi omul după fapte, dar nu după vorbe?
– „Acum e cam greu să-l găseşti pe acel cu faptele. Acela mătincă încă nu s-a născut, cu faptele. Numai cu vorbele sunt mulţi.”
Europa Liberă: Cât costă ceea ce făgăduiesc politicienii?
– „Sovestea, dar altceva nu ştiu ce valorează.”
Europa Liberă: Moldovenii preţuiesc democraţia, libertatea?
– „Nici nu e vorba de democraţie la noi. De atâta că nu e democraţie. La noi e hoţie. Nici nu e dictatură, dar e hoţie.”
Europa Liberă: Moldova e în topul ţărilor cu un grad înalt de corupţie. Poate să scape de acest flagel?
– „Nu cred. Care vine la conducere are nevoie el să se îmbogăţească.”
Europa Liberă: Acuşi vor veni iar să vă ceară votul dumneavoastră, pentru că dumneavoastră îi trimiteţi acolo.
– „Eu de acum nu mă duc la votare. Noi ne-am săturat de votat. Vedem că nu se mişcă nimic.”
Europa Liberă: Cum e mai bine? Se discută să continue cetăţenii să aleagă pe liste de partide sau să fie alegeri uninominale, pe circumscripţii. Cum vedeţi dumneavoastră mai bună soluţia pentru ca să ajungă în Parlament cei mai buni dintre cei mai buni?
– „Nu ştim noi. Nu am încredere în nimeni. Noi de acum ne-am săturat.”
Europa Liberă: Dar cum aţi vrea să alegeţi: pe liste de partid sau uninominal?
– „Direct.”
– „Omul respectiv, care poate contribui şi el cu ceva acolo, sus.”
Europa Liberă: Şi dacă acel om respectiv vine independent, dar pe urmă îl „înghite” partidul?
– „Aşa și este la moment, se „înghit” unul pe altul. Nu ştiu cum.”
– „Până când nu se va schimba guvernarea toată, Parlamentul, să vină nişte băieţi tineri, capabili care, de pildă, au fost prin ţări străine, deştepţi, până atunci nu va fi ordine în ţară şi nu vom trăi mai bine.”
Europa Liberă: Ca să se producă această schimbare, trebuie pe cale democratică, tot în cadrul scrutinului parlamentar, tot la alegeri să veniţi dumneavoastră să vă daţi votul pentru cei pe care îi consideraţi mai buni. Cum îi aduceţi dumneavoastră pe cei mai buni în fruntea statului?
– „Dar nu avem pe nimeni mai buni. De atât că nu am încredere în nimeni.”
Europa Liberă: Ziceţi că toţi trebuie măturaţi şi aduşi alţii, dar nu aveţi pe cine?
– „Vor veni băieţi capabili.”
Europa Liberă: Cine îi aduce pe băieţii aceştia capabili?
– „Sunt în ţări străine, care au plecat.”
Europa Liberă: Dar ei nu vor să vină.
– „Vor veni, dacă vor dori la conducere.”
– „Până când aşteptăm şi noi.”
Europa Liberă: Dar a aştepta, a ofta şi a te lamenta nu e soluţie.
– „Nu e nicio soluţie, nimic. Noi, bătrânii, şedem, mâine-poimâine... Dar ne mai gândim că avem nepoţi şi cum vor trăi.”
Europa Liberă: Moldova ca stat are viitor?
– „Nu, nu are niciun viitor. Cu conducerea noastră nu are niciun viitor. Doar dacă va fi altă conducere, dacă vor fi schimbaţi toţi. Fiindcă cea mai mare e la noi în ţară corupţia. Va dispărea corupţia, poate ceva...”
Europa Liberă: De ce a apărut această corupţie? Cum a apărut ea?
– „Să spun din sărăcie? Nu pot spune. Că cine e la guvernare, acela tot vrea să aibă cât mai mult. E drept? Şi iată de unde apare corupţia.”
Europa Liberă: Deseori despre politicieni se zice că ei sunt cei mai corupţi. Dacă el e corupt, de ce îl mai alege o dată votantul?
– „Până la urmă, parcă nu îl alegem pe acela, dar pe celălalt, însă tot acela e sus.”
– „Îi alegem, ne gândim să fie mai bine, dar el e tot acelaşi.”
Europa Liberă: Dar dacă alegătorii ştiu că politicianul e corupt, de ce îl mai trimit o dată? De exemplu, la Orhei toată lumea zice că Shor e corupt, dar pe dânsul l-au ales.
– „Când vin la putere, ei iau scăunelul, şed pe scăunel, tac şi uită de popor. Nu ar fi rău să vină un neamţ, un francez, cineva din ţările dezvoltate, un canadian, un american. Dar acela nu va răzbate la noi, aceştia îl vor mânca deodată şi nici nu-i vor da drumul în ţară. La noi, cum s-a spus, e ţară poliţienească, e cumetrism, neamuri şi niciodată nu se vor trăda unul pe altul. Ei se vor ţine şi se vor ţine cât mai mult de scaune.”
Europa Liberă: Acum se discută mult deputaţii să fie aleşi în continuare pe liste de partid sau uninominal, pe circumscripţie. Cum ar fi mai bine?
– „Mai bine nu a fost, nici nu va fi. De atâta că e corupţie, fură, dar oamenii muncesc şi muncesc pe degeaba.”
Europa Liberă: De ce legea nu e lege în stat?
– „Lege nu e şi e greu de spus dacă va fi lege. Fiindcă cei care au fost până acum la putere aşa şi continuă mai departe, cum au furat, aşa şi fură.”
– „Ei fac legi pentru dânşii. Cine face pentru omul de rând ceva? Nimeni nu face.”
*
Jurnalistul Andrei Popov, director executiv al Institutului de Iniţiative Strategice, fost ambasador al Moldovei la Viena, e de părere că votul uninominal în Republica Moldova, aşa cum a fost propus de liderul PD, Vlad Plahotniuc, va avantaja doar două partide, şi anume socialiştii şi democraţii.
Andrei Popov: „Această iniţiativă nu este altceva decât o încercare destul de disperată, dar poate fi eficientă, a Partidului Democrat şi conducerii sale de a rămâne cu orice preţ la putere. Toată lumea ştie care este ratingul acestui partid, el nu se bucură de popularitate şi imaginea sa este asociată cu fenomene negative, cu aşa-zisul stat capturat. Şi atunci, în actualul sistem pe liste de partid, Partidul Democrat ar putea lua, cu toate resursele, cu toţi primarii, consilierii, televiziunile, controlul asupra instituţiilor, banii, ar putea lua maxim 15, poate, 20 de mandate de deputat. Aceasta ar fi maxim în cele mai bune scenarii pentru PD. 15-20 de mandate este mult prea puţin ca să rămâi la guvernare, cu atât mai puţin, pentru a deveni nucleul şi forţa principala în viitoarea coaliţie de guvernare. Iar conducerea PD nu-şi mai poate permite să piardă
Oameni sunt sătui de politicieni, văd că ei s-au distanţat de popor, nu ascultă, trăiesc în lumea lor. Neîncrederea faţă de tot ce înseamnă politic şi partid este la cote maxime.
puterea. Şi atunci tu ambalezi această iniţiativă, care urmăreşte un scop foarte precis, nu în interesul oamenilor mulţi, dar în interesul omului, să zicem aşa, şi eu îl înţeleg oarecum, îl ambalezi în explicaţii care pentru oameni sunt ca un fel de muzică. Oameni sunt sătui de politicieni, văd că ei s-au distanţat de popor, nu ascultă, trăiesc în lumea lor. Neîncrederea faţă de tot ce înseamnă politic şi partid este la cote maxime. Şi atunci când vine cineva de la Chişinău şi spune: „Oameni buni, din fiecare raion veţi avea reprezentant. Dacă nu se poartă bine, dacă nu face treabă, îl veţi retrage”, oamenii, în marea lor majoritate, susţin. Dar dacă li s-ar spune că, de fapt, aceasta este o încercare, şi cred că aşa ar trebui să fie corect şi cinstit, să se spună: „Domnilor, PD nu are cum să rămână la putere şi, prin această schimbare, deoarece este partid cu bani, cu resurse, cu oameni pe care îi controlează în teritoriu şi el prin diferite metode va obţine majoritate în viitorul Parlament, iar Vlad Plahotniuc va deveni prim-ministru”. Iată atunci oamenii să judece şi să cântărească în cunoştinţă de cauză şi fără tot felul de manipulări şi lucruri neadevărate, cum ar fi această idee năstruşnică, super-populară, dar absolut irealizabilă. Nu se pot retrage deputaţii aleşi în Parlamentul naţional de către circumscripţiile care i-au votat. Acest lucru nu există în nicio ţară democratică, în nicio ţară membră UE, în Statele Unite ale Americii, dar nici în Rusia.”
Europa Liberă: Persoana, care va veni să candideze în circumscripţie, ea oricum în Parlament se va regăsi pe lista de partid. Va fi acel deputat în serviciul cetăţeanului sau în serviciul formaţiunii?
Andrei Popov: „Vor fi mai multe categorii de deputaţi. Eu cred că Partidul Democrat foarte puţine locuri va avea din deputaţii din preşedinţi de raioane, din lideri locali, din oameni de afaceri, oameni notorii în teritoriu la Briceni, la Edineţ, la Cahul, la Ştefan Vodă, foarte puţini vor câştiga majoritatea în circumscripţii pe baza siglei de partid. Marea majoritate din cei care vor intra cu Partidul Democrat în coaliţie vor fi aleşi ca independenţi, cu care înainte să candideze se vine şi se înţelege: „Omule, tu mergi independent, promiţi oamenilor drumuri, reparaţii, şcoli, lumină, fântâni arteziene. Noi te ajutăm cu banii, dar tu ne critici pe noi. Tu critică-ne pe noi acum, în campanie, ca să alegi, ca voturile să nu se ducă la cel care…”. Este vorba de o poziţie mimată şi controlată. Iar odată ce omul se vede cu legitimaţia de partid, el va face două lucruri. Unii dintre ei vor intra în Partidul Democrat, am văzut ce s-a întâmplat cu 14 foşti comunişti care iată că acum sunt democraţi. După ce au criticat Europa, au criticat regimul oligarhic, personal conducătorii PD, acum sunt fraţi de cruce şi membri în acelaşi partid. Aşa se va întâmpla şi cu acei deputaţi care unii vor intra în PD, iar alţii ar putea, bine mersi, să stea formal independenţi, ar putea să facă şi o fracţiune foarte populară, şi un partid ar putea să facă, partidul independenţilor, dar să fie o independenţă mimată, de faţadă, iar ei în fapt să lucreze şi conlucreze cu guvernarea şi să asigure ca Partidul Democrat şi în continuare să aibă pâinea şi cuţitul în această ţară. Iar conducătorul, nu de facto, dar şi de jure al acestui partid, Vlad Plahotniuc, să devină prim-ministru. Şi atunci, dacă oamenilor li s-ar explica aşa, foarte franc care este obiectivul, ar putea să facă o decizie informată.”
Europa Liberă: Foarte mulţi dintre cei care sprijină această iniţiativă spun că a fost foarte corect să se testeze, într-un fel, opinia societăţii. Pentru că sondajele arată că 80% dintre cetăţeni ar prefera, mai degrabă, să-şi cunoască deputatul de pe circumscripţie şi nu cel care a ajuns pe listă de partid. Dacă această iniţiativă nu ar fi fost propusă de către Vlad Plahotniuc şi Partidul Democrat, dar de societatea civilă, s-ar fi bucurat de o altă susţinere?
Andrei Popov: „Imaginaţi-vă, dacă sunt 101 de circumscripţii sau jumătate, 50, înseamnă că trebuie să faci campanie electorală în fiecare circumscripţie, în fiecare raion. Deci, câte o mică campanie electorală. Aceasta costă bani. Cine are şanse să câştige? Cel care are bani. De unde, cine în ţara noastră are bani şi cele mai multe pârghii de control? Doi, mie nu-mi place că situaţia actuală, criza de legitimitate, care există în societate, ea se va agrava. Această criză are două origini. Una, guvernul Filip, care, de altfel, face treabă bună în multe aspecte, a asigurat stabilitatea, relansarea finanţării, dar acest guvern este emanaţia unei minorităţi din 19 voturi plus 13 voturi din Partidul Liberal, iată două partide, împreună 32 de mandate, dar alţi 25 de deputaţi sunt aşa-zişi independenţi. Cum de a ieşit? Cine sunt independenţii? Majoritatea dintre ei au fost aleşi pe lozinci şi agende antiguvernamentale.”
Europa Liberă: Eu vă întrebam: dacă iniţiativa venea din altă parte, ar fi avut mai mult sprijin în societate?
Andrei Popov: „În cazul meu lucrurile sunt clare. Indiferent cine ar fi propus această iniţiativă, prin absurd Maia Sandu sau Igor Dodon, sau Andrei Năstase, sau un grup de organizaţie neguvernamentale, aş fi spus că în situaţia Moldovei ea este proastă şi va duce la consecinţe negative şi, în primul rând, la distorsionarea votului şi intenţiei de vot a oamenilor. Doi, va duce la o mai mare polarizare şi dezbinare în societate. Fiindcă se ştie şi în ţările în care există acest sistem, acest sistem uninominal sau mixt avantajează foarte mult partidele mari, cu bani, iar partidele mici nu se regăsesc în Parlament sau au foarte puţini deputaţi. Şi vă dau doar două exemple. Unul, în Georgia este sistem mixt, jumătate de deputaţi sunt aleşi pe circumscripţii uninominale. Din 73 de deputaţi care vin pe circumscripţii uninominale, 71 sunt din partea partidului puterii. În Marea Britanie e o altă situaţie, acolo sunt toate circumscripţiile uninominale şi din 650 de deputaţi jumătate sunt din partea Partidului Conservator, care ia 36%. Dar un alt partid, un partid naţionalist, Partidul Independenţei, în teritoriu ia 13%, patru milioane de voturi, dar deoarece în niciuna din circumscripţii nu ia majoritatea, în Parlament are un mandat din 650. Acest risc paşte şi partidele slabe, fără bani, fără structuri care, în condiţiile actualului sistem, ar putea ieşi pe idei, pe lideri, pe această opoziţie putere-guvernare, pe lupta anticorupţie, dar în mediul neconcurenţial sau dezavantajat, pe care l-ar oferi sistemul mixt, ei ar fi slăbiţi foarte mult.”
Europa Liberă: Opoziţia parlamentară, dar şi cea extraparlamentară au criticat şi continuă să aducă critici la adresa acestei intenţii care deocamdată nici nu este o iniţiativă legislativă şi încă nu se ştie când va fi votată. Şi chiar i-am auzit pe cei din opoziţie spunând că ar putea să cheme lumea la proteste. Prin acţiuni de protest se schimbă situaţia?
Andrei Popov: „Nu împărtăşesc această idee. Eu cred că o asemenea idee populară neexplicată oamenilor, dacă tu protestezi împotriva ei, se poate face un contraprotest mai numeros şi mai eficient. Mai ales, cei care ar organiza un contraprotest au mult mai multe resurse şi mijloace mediatice, aici e un cuvânt de critică către opoziţie. Şi eu cred că e important nu doar opoziţia, dar societatea civilă, care vrea să trăim într-un stat democratic, cu un sistem de balanţe şi contrapuneri între opoziţie şi putere, în care să existe partide şi să existe un mediu politic concurenţial, să explice oamenilor simplu şi, poate, chiar să combată multe lucruri care nu sunt adevărate, cum ar fi această idee super-, mega-, extrapopulară, că votanţii vor putea să-şi retragă deputaţii aleşi. Dar în condiţiile Moldovei şi, în genere, în condiţiile unui stat democratic această condiţie nu este realizabilă. Unu, noi avem Constituţia care interzice mandatul imperativ. Şi Constituţia, schimbarea ei, înseamnă 68 de voturi. Noi nu le avem. Doi, Comisia de la Veneţia este categoric, nu o dată s-a expus, împotriva acestei practici. Şi trei, întrebaţi-vă, este o idee populară, tuturor le place, dar de ce în niciun stat, nici în Rusia, nici în UE, nici în SUA nu se practică? Nu există niciun stat democratic în care populaţia să poată retrage, demite din Parlament deputaţii aleşi pe circumscripţii.”
Europa Liberă: Pe care circumscripţii vor vota alegătorii din stânga Nistrului?
Andrei Popov: „Sunt mai multe aspecte neclarificate. Şi de aceea nu îmi este clar: de ce te avânţi într-o asemenea iniţiativă şi o promovezi atât de masiv şi agresiv, până a clarifica, cel puţin, două-trei aspecte? Unul dintre aspecte ţine de reforma teritorial-administrativă. Care vor fi aceste circumscripţii? Vor avea ele aceeaşi pondere? Basarabeasca e de trei ori mai mică decât Edineţ, vor avea fiecare câte un deputat? Sau va trebui de luat o bucăţică din Ştefan Vodă de lipit la Taraclia, o altă bucăţică din Cahul de comasat cu Găgăuzia, o altă bucăţică din Edineţ cu tot raionul Briceni? Nu se ştie. Dacă tu vrei să asiguri egalitatea, trebuie să faci reforma teritorial-administrativă, unu. Şi doi, întrebarea dumneavoastră cu reglementarea transnistreană, este absolut neclar şi imposibil în cazul nostru să vii cu o soluţie practică. Există, poate, precedentul Ucrainei, ţară afectată de conflict, cu o parte din teritoriu anexat, Crimeea, şi o altă parte din teritoriu aflat în conflict militar direct. Iată, jumătate din deputaţii ucraineni, cei 225 care sunt aleşi pe circumscripţii uninominale, ei în aceste zone nu sunt reprezentaţi. Sunt locuri în Parlament 28 din 225 goale. Crimeea, Doneţkul şi regiunea Luhanskului nu sunt reprezentate. Vrem noi aceasta, ca să fie 10-12 locuri vacante, goale din partea regiunii transnistrene?”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu votul celor din diasporă? Un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova îşi câştigă bucata de pâine în afara Moldovei.
Andrei Popov: „În privinţa argumentului că vom aduce diaspora mai aproape, le vom da câteva mandate, două-trei, maxim patru, uitaţi-vă, noi ce am avut? În turul doi al alegerilor prezidenţiale au votat circa 130.000 de cetăţeni din diasporă, aceasta înseamnă aproape 9%. Tradus în mandate, aceasta înseamnă 10, 11, poate chiar 12 mandate. Deci, în cazul în care ar fi fost sistemul de partide actual şi diaspora ar vota cu aceeaşi intensitate cum a votat în turul doi, votul diasporei ar fi
Pentru mine impactul cel mai nociv al acestui sistem este că el favorizează dezbinarea în societate, conduce la un sistem bipartid.
contribuit la 10-11 mandate. În situaţia propusă, diasporei i se vor da două-trei, poate, maxim patru mandate. Iar pentru mine impactul cel mai nociv al acestui sistem este că el favorizează dezbinarea în societate, conduce la un sistem bipartid. Şi un partid este foarte clar vizibil, este Partidul Socialiştilor în spatele căruia stă Dodon și este prezentat – și el contribuie la această percepție – „în spatele acestei idei stă Rusia, Moscova, idei antieuropene, denunţarea Acordului de Asociere”. Avem deja un pol susţinut de, cel puţin, o treime din populaţie. Iată un element al sistemului bipartid avem. Iar al doilea element se conturează deja şi se cristalizează: guvernarea „este singura forţă” eficientă, structurată, sistemică, capabilă să apere interesul naţional, să apere valorile europene şi cursul integrării europene şi să salveze Moldova de pericolul rusificării, transnistrizării, socializării. Şi de aceea populaţia va fi forţată să aleagă între unul sau între al doilea.”
Europa Liberă: Dar poate aceşti doi actori îşi doresc să guverneze Republica Moldova după 2018? Mă refer la democraţi şi socialişti.
Andrei Popov: „Fiecare din aceşti actori, Vlad Plahotniuc şi Igor Dodon, sunt politicieni organizaţi, ambiţioşi, muncitori şi ei au plan lung. Şi la unul, şi la altul am impresia că planul este să domine scena politică. În cazul domnului Dodon, el este într-un regim de armistiţiu pe subiecte fundamentale, care ar durea guvernarea. Și el deschide subiecte geopolitice, identitare, capabile să aţâţe spiritele, poate, chiar să învrăjbească, dar segmentul lui de electorat prinde foarte bine şi îl susţine. Iar pe urmă, după ce se va întări, va găsi resurse, va întări partidul în teritoriu, poate s-ar gândi să confrunte actualul regim, deşi nu sunt convins de acest lucru. De moment, eu observ o coincidenţă tactică de interese, ambele forţe se susţin reciproc. Domnul Dodon şi socialiştii devin dominanţi pe sectorul stâng. Domnul Plahotniuc încearcă să se prezinte ca singura forţă capabilă real să reziste riscului rusificării şi câştigului lui Dodon. Iar partidele mici sunt marginalizate. Şi în loc să se asigure o discuţie clară, un mediu transparent de schimb de idei în interesul naţional, sub paravanul şi în ambalajul unor idei populiste, atractive, ni se împinge o soluţie care va accentua şi va aprofunda divizarea. Şi pentru mine în mod special e dureros că această idee vine anume din Partidul Democrat care formal, declarativ spune că e un partid de centru, unificator, de echilibru şi promovează coeziunea în societate. Din păcate, acest sistem uninominal sau mixt, dacă va fi realizat, va conduce la efect invers.”
