Linkuri accesibilitate

Adrian Cibotaru: „Pe parcursul ultimilor ani sălile de cinema din oraşe au fost închise şi transformate în săli de nunţi...”


Un interviu cu directorul adjunct al Alianței Franceze din Moldova.

Duminică, 19 martie, în ajunul Zilei Internaţionale a Francofoniei, la Chişinău va fi lansată cea de-a 16 ediţie a Festivalului Filmului Francofon. Timp de o săptămâna, la Chișinău și la Tiraspol vor fi difuzate 15 filme franceze, belgiene, canadiene şi co-producţii internaţionale, sunt filme câștigătoare de premii la festivaluri cinematografice internaționale. Despre noutăţile acestei ediţii a Festivalului am discutat cu directorul adjunct al Alianţei Franceze din Moldova, Adrian Cibotaru.

Europa Liberă: Să ridicăm un pic cortina la această ediţie a Festivalului Filmului Francofon. Cu ce noutăţi vreţi să atrageţi, în acest an, francofonii din Moldova şi, în general, iubitorii de cinema?

Adrian Cibotaru la o ediție precedentă a Festivalului
Adrian Cibotaru la o ediție precedentă a Festivalului

Adrian Cibotaru: „Luni, 20 martie, se marchează Ziua Internaţională a Francofoniei. Ştim cu toţii că Moldova a aderat la această organizaţie în 1997. Se împlinesc, aşadar, 20 de ani de când Moldova a devenit membru cu drepturi depline în Organizația Francofoniei. Festivalul Filmului Francofon este unul dintre cele mai importante evenimente organizat cu această ocazie. Avem un program inedit şi la această ediţie, a 16-a la număr. Prezentăm 15 filme noi, care, cu excepţia unui singur film, nu au mai fost prezentate în cadrul ediţiilor anterioare. Sunt filme care se bucură de mare succes şi la box-office-uri, şi la festivaluri internaționale, cum ar fi cel de la Cannes şi cel de la Berlin.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:57 0:00
Link direct

Europa Liberă: Deci, ar fi nişte filme recente, din 2015, 2016?

Adrian Cibotaru: „Da, majoritatea sunt filme recente. Mai mult de jumătate din aceste filme au fost prezentate deja la Festivalul de la Cannes în 2016 şi chiar la Gala Premiilor César care a avut loc recent, în luna februarie. Majoritatea filmelor sunt din 2014, 2015 şi 2016. Doar un singur film este din 1997, anul în care Moldova a aderat la Francofonie. Este vorba despre filmul Gadjo Dilo, o producţie franco-română. Am considerat necesar şi oportun să prezentăm acest film pentru că este foarte apropiat de spiritul nostru şi de realităţile noastre.”

Europa Liberă: Proiectați filme la Chişinău şi la Tiraspol. E la fel de interesat de filmul în limba franceză spectatorul din regiunea transnistreana?

Adrian Cibotaru: „Este, cu siguranţă. Alianţa Franceză are de mai bine de 15 ani un Centru de resurse despre Franţa contemporană la Universitatea din Tiraspol. Predarea limbii franceze este la un nivel mai scăzut în regiunea transnistreană, decât pe malul drept al Nistrului, dar totuşi sunt mulţi pasionaţi de limba şi cultura franceză. Festivalul se bucură de acelaşi succes pe ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: La ediţiile anterioare filmele erau proiectate şi în alte oraşe din Moldova: la Ungheni, Cahul, Bălţi. De ce în acest an Festivalul are loc doar la Chişinău şi la Tiraspol?

Adrian Cibotaru: „Noi am fi vrut şi este una din priorităţile noastre să extindem evenimentele pe care le organizăm dincolo de capitală, să mergem şi în provincie. Cu regret, însă, pe parcursul ultimilor ani sălile de cinema din oraşele pe care le-aţi menţionat au fost închise şi transformate fie în săli de nunţi, fie în alte săli decât cinematografice. Cu regret, pur şi simplu nu avem unde proiecta filmele.”

Europa Liberă: Este o chestie foarte regretabilă. Domnule Cibotaru, dar cum arata iubitorul de filme franceze din Moldova? E un om în vârstă care a fost impresionat cândva de comediile lui Louis de Funès? Sau e un tânăr …

Adrian Cibotaru: „Chiar nu aş putea să fac un profil anume al persoanei francofile sau cinefile căreia să nu îi placă filmul francez. Sălile noastre sunt tot timpul arhipline. Sper că aşa va fi şi în acest an. Putem vedea începând de la copii de 4-5 ani şi până la persoane trecute de a doua tinerețe. Nu vin doar cei care cândva au privit filmele lui Louis de Funès sau au învăţat franceza la şcoală.

Simţim această dragoste faţă de cultura franceză şi setea pentru filmul francez la publicul de toate vârstele. Cred că se datorează şi faptului că nu prea avem ocazia să vedem filme franceze, mai cu seamă de producţie recentă, nici în reţeaua de cinematografe, nici la televizor. Prin urmare, festivalul este o posibilitate unică pentru cei care iubesc filmul francez să facă cunoştinţă cu ultimele realiză cinematografice.”

Europa Liberă: Filmele vor fi în limba franceză, dar cu subtitrări în limba română şi în cea rusă. Aveţi vreo idee vagă câţi oamenii cunosc, vorbesc limba franceză în Moldova?

Adrian Cibotaru: „Potrivit ultimelor estimări ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei ar fi în jur de 800 de mii de persoane care înţeleg şi pot să se exprime în limba franceză. Deci, este sub un milion de persoane. În ce priveşte predarea limbii franceze în şcoli, cu regret, constatăm o scădere. Câţiva ani în urmă peste 70 la sută din elevi studiau limba franceză ca prima sau a doua limbă de studiu. Acum limba franceza s-a cam echivalat cu limba engleză, dar totuşi are o pondere semnificativă.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că Moldova a aderat la Francofonie în urmă cu 20 de ani. Ce a avut de câştigat Moldova în aceste două decenii de pe urma aderării la această organizaţie?

Adrian Cibotaru: „În 1998, când Moldova a fost vizitată în premieră de un şef de stat occidental, de Jacques Chirac, el a spus în discursul său că Moldova are două familii, prima este francofonia, cea de-a doua este Europa, Uniunea Europeană. Cred că aderarea Moldovei la această familie a Francofoniei a ajutat-o şi o ajută în continuare în calea pe care o parcurge, cea a integrării în UE, a asumării şi realizării valorilor europene, cum ar fi democraţia, toleranţa, respectarea drepturilor omului. Acestea sunt şi valorile de bază a Organizației Internaţionale a Francofoniei. ”

Europa Liberă: Să privim însă lucrurile şi dintr-un alt punct de vedere – ce câştigă Franţa şi francofonia, în general, de pe urma apartenenței Moldovei la ea? Moldova este totuşi o ţară mică, aparent insignifiantă, undeva în estul Europei.

Adrian Cibotaru: „Să ştiţi că această ţară mică, aparent insignifiantă, vecina României este unul din cele mai importante puncte ale francofoniei în Europa Centrală şi de Est. Există zone unde limba franceză progresează în ultimii ani şi în care se estimează un boom al populaţiei francofone în următorii 15-20 de ani cum ar fi în Africa, de exemplu. Sunt însă şi alte regiuni, inclusiv cea în care ne aflăm noi, în care limba franceză este în scădere, cu regret, şi nu vorbeasc doar despre Moldova, ci despre majoritatea ţărilor din Europa Occidentală şi de Est. Moldova rămâne, totuşi, un pol important şi major al francofoniei. Iar acest lucru este important pentru ţările francofone. 84 de ţări fac parte astăzi din Organizaţia Francofoniei. Multe dintre ele sunt aparent mici, aparent insignifiante, dar fiecare ţară îşi are rolul său şi importanţa sa pentru Organizaţiai Francofoniei.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că limba franceză oarecum pierde teren în republica Moldova? Cum încearcă Alianţa Franceză să popularizeze studierea, cunoaşterea limbii franceze?

Adrian Cibotaru: „Prin toate activităţile noastre din domeniul lingvistic şi cultural încercăm să transmitem acest mesaj în special în rândul părinţilor, cei care aleg limba pe care să o studieze copiii în şcoli. Credem că părinţii trebuie să conştientizeze faptul că nu doar engleza este limba care deschide uşi spre viitor copiilor. Cu siguranţă este foarte importantă cunoaşterea limbii engleze. Persoanele care cunosc însă două limbi străine au şi mai multe şanse să obţină un loc de muncă mai bine plătit şi să facă o carieră reuşită. Organizăm întâlniri cu elevi, părinţi şi profesori în diferite şcoli şi licee din Republica Moldova şi încercăm să aducem argumente în favoarea studierii limbii franceze. Limba franceză nu e doar limba dragostei aşa cum obişnuim să o numim şi limba capitalei romantice a lumii – Parisul, este o limbă care oferă perspective importante.”

Europa Liberă: Revenind la festivalul Filmului Francofon, vor fi proiectate filme nu doar franceze, ci şi belgiene, canadiene, în co-producție internațională, astfel vă propuneţi să puneţi în valoare diversitatea francofonă. De ce este important acest mesaj al diversității?

Adrian Cibotaru: „Francofonia este asociată în Moldova cu Franţa. Spuneam însă că francofonia este o familie formată din 84 de state membre cu drept deplin, asociate sau observatori. Este o familie numeroasă care nu se limitează doar la Franţa. Tocmai din acest motiv am decis să prezentăm şi filme canadiene, belgiene, româno-franceze şi să denumit Festivalul filmului francofon şi nu al filmului francez.”

XS
SM
MD
LG