Publicarea în presa internațională a unor noi informații despre „spălarea banilor murdari” proveniți din Rusia inclusiv prin bănci moldovene continuă să aibă ecouri la Chișinău și în alte părți. Ce li s-a întâmplat judecătorilor moldoveni despre care jurnaliștii de investigație au scris că au jucat un rol esențial în „legalizarea” banilor?
Peste 20 de magistrați au figurat inițial în „spălătoria rusească” pentru că ar fi legalizat mai mult de 50 de decizii suspecte de preluare a unor datorii fictive ale companiilor offshore. În total, astfel ar fi fost „albiți” prin băncile moldovene, între anii 2010-2014, aproximativ 22 de miliarde de dolari, a anunţat Procuratura Generală. După emiterea hotărârilor magistraților, sumele tranzitau conturile din băncile moldovene, fiind transferate spre bănci din Letonia, iar de acolo - în întreaga Europă. Aceste fapte au ieşit la iveală în vara lui 2014, urmare a unei anchete jurnalistice internaționale despre cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est la care şi-au adus aportul şi jurnaliştii de la RISE Moldova.
Potrivit mai multor investigații de presă, despre această schemă instituțiile abilitate ar fi cunoscut încă din 2012. Cu toate acestea, abia peste doi ani a fost declanșată o cauză penală, iar în septembrie 2016 primul lot de 14 magistraţi şi doi executori judecătorești au fost reţinuţi. Iniţial, figurau 16 judecători şi trei portărei. Un magistrat şi un executor au reuşit să plece din ţară, fiind daţi în urmărire internaţională, iar un alt judecător a decedat în arest.
Procurorii au susţinut că magistrații întemnițați s-ar face vinovați de spălare de bani în proporții deosebit de mari şi de pronunțarea cu bună-ştiinţă a unor hotărâri contrar legii, soldată cu urmări grave. La momentul reţinerii, doar jumătate din judecători mai activau în sistem, a scris „Ziarul de gardă”, mulţi s-au pensionat în timp ce se aflau în vizorul oamenilor legii, beneficiind de pensii şi îndemnizații generoase, a mai notat publicaţia.
Şeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a spus că în afară de cei 14 magistraţi aflaţi pe banca acuzaţiilor, în cazul celorlalți judecători incluși iniţial în anchetă nu s-a confirmat ipotezele oamenilor legii, că hotărârile instanţei au fost falsificate. Morari afirmă că ancheta în cazul „spălătoriei rusești” durează mai mult din cauza multiplilor factori, în primul rând, al volumului mare de lucru şi al lipsei de răspuns de la colegii procurori din Federaţia Rusă.
Viorel Morari: „Deoarece în momentul în care am făcut acţiuni de urmărire penală au fost reţinute anumite persoane, a început a vorbi oameni, am putut administra probe care demonstrau implicarea persoanelor vizate în faptele infracționale de spălare de bani. Dosarul respectiv într-adevăr este unul foarte complicat. Este lipsă de cadre, a fost reformată Procuratura Anticorupţie, poate asta tot a fost un imbold. Sunt o sumedenie de factori care puteau genera…, inclusiv şi voinţa politică”.
Mai există un alt dosar în cazul „spălătoriei ruseşti”, a mai spus procurorul-şef de la Anticorupţie, Viorel Morari, în care figurează un viceguvernator al BNM şi trei şefi de departament de la această instituţie. Ambele cauze au fost expediate în instanță. Totodată, mai sunt anchetați de procurori nouă funcționari bancari.
Judecătorul Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate de auto-reglementare judecătorească ce trebuie să-şi dea aviz în cazul magistraţilor anchetaţi, spune că nu este corect acum să se pună în prim-plan doar dosarele judecătorilor. L-am întrebat pe Dumitru Visternicean de ce, după părerea lui, ancheta trenează?
Dumitru Visternicean: „Dosarul ca atare este legat de mai multe activităţi a diferitor organe şi ca să răspunzi la întrebarea asta trebuie să ştii ce a făcut în perioada aceea şi Procuratură, şi Centrul Anticorupţie, Banca Naţională. Atunci când sunt probe, atunci când organele îşi fac obligaţiunile aşa cum trebuie dispar toate întrebările. Mă tem că o să fie o reacţie inversă – de tot ce-i rău în statul de drept din Republica Moldova va fi întotdeauna învinuiţi pe mulţi ani înainte numai sistemul judecătoresc şi o să fie acoperite celelelate încălcări care sunt săvârşite de către altcineva”.
Banii spălaţi din Rusia au intrat în Republica Moldova prin intermediul băncii despre care se spune că ar fi aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, care este de asemenea anchetat sub arest pentru că ar fi complice la această schemă. Parte din aceste sume au revenit ulterior în ţară şi nu este exclus că au ajuns în tot sistemul bancar, afirmă Ion Preaşca, unul dintre jurnaliştii care a scris despre „legalizarea” banilor murdari din Rusia. Pe hârtie, operaţiunile par a fi perfect legale, iar responsabili băncii implicate au spus că au raportat operațiunile la BNM şi CNA, spune Ion Preaşca.
Ion Preaşca: „Foarte mult se vede implicarea politicului. Organele de justiţie de la noi au fost şi rămân în continuare dependente de politic. Dacă există indicații de sus să se pornească dosar şi să-i dea drumul, adică să se ajungă şi în judecată, procurorii merg liber înainte şi adoptă decizii foarte operativ, dacă nu, este pus cazul, cum zic la noi, la murat”.
Mai mulţi experţi sunt de părere că ceea ce este numit generic „dosarul spălătoriei ruseşti” ar conţine şi elemente de reglare de conturi dintre liderul democraţilor Vladimir Plahotniuc şi Veaceslav Platon, despre care unele voci a spus că ar fi fost unul dintre arhitecții schemei. Cei doi ar fi fost parteneri de afaceri până în 2014, când Platon a plecat de urgenţă din Republica Moldova. Plahotniuc a negat că ar avea implicații la reţinerea lui Platon şi a lotului de magistrați, spunând că este vorba de o „curăţenie în justiţie de fenomenul corupţiei”.
