Înalta Curte a Republicii Moldova a respins azi sesizarea Curții Supreme de Justiție și a recunoscut constituționalitatea articolului 307 din codul penal, care prevede pedeapsă cu închisoare de până la cinci ani pentru judecătorii care pronunță cu bună-știință decizii contrare legii. Magistrații CSJ consideră însă că acest articol afectează independența judecătorilor și îi limitează în interpretarea unor fapte.
Magistrații Curții Constituționale au precizat întâi de toate că libertatea garantată a judecătorilor de a aprecia fapte și lua decizii nu-i scutește de responsabilitate, adică nu le oferă imunitate absolută. Concomitent însă, Alexandru Tănase, președintele Înaltei Curți a spus că deciziile eronate ale unor magistrați trebuie corectate prin intermediul căilor de atac în instanțele superioare, urmând ca articolul din Codul Penal să fie aplicat doar atunci când este dovedită neglijența cu efecte grave a judecătorului. La cererea procurorilor, cercetarea penală a unor judecători este posibilă doar cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate care trebuie să evite aplicarea nejustificată a acestei măsuri, adaugă Alexandru Tănase.
„Consiliul Superior al Magistraturii, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza articolului 307 din Codul Penal este obligat să țină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Prin urmare, trebuie să se analizeze de fiecare dată dacă alte măsuri, de exemplu sancțiuni de natură disciplinară, nu ar fi eficace.”
Magistratul mai notează că din sintagma ,,pronunțarea cu bună știință” a unei decizii ilegale, reiese că pentru această componentă de infracțiune un judecător poate fi cercetat penal doar în cazul în care se demonstrează că a acționat cu rea intenție. Magistrata Curții Supreme de Justiție, Iulia Sîrcu consideră însă că acest articol din Codul Penal poate fi utilizat pentru a corupe judecători și pentru a-i intimida. Problema, crede judecătoarea, este faptul că articolul poate fi interpretat, întrucât nu distinge cazurile grave de celelalte:
„Nicăieri în Europa nu-i așa articol, ne-a rămas ca moștenire. În acest sens, Curtea Supremă de Justiție consideră că articolul 307 nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea funcțională a acestora atunci când interpretează legea, stabilește faptele și cântărește probele.”
Astfel, crede judecătoarea Iulia Sîrcu, un magistrat nu poate fi tras la răspundere pentru felul în care a interpretat fapte, atât timp cât motivarea deciziei sale este una pertinentă.
Viceministrul justiției, Eduard Serbenco a apărat constituționalitatea articolului. În opinia sa, acesta nu lasă loc de interpretări în defavoarea magistraților:
„În cazul articolului 307, alineatul 1, din punctul nostru de vedere totul este clar, cu bună știință, contrar legii se pronunță o hotărâre. Adică este clar că este vorba de intenție și nu altceva.”
Pe rolul Curții Supreme de Justiție este acum cauza judecătoarei Domnica Manole, care a cerut anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care a încuviințat începerea urmăririi penale. Magistrata a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale de a respinge inițiativa Platformei ,,Demnitate și Adevăr” de a organiza un referendum și este acuzată de procurori de pronunțarea cu bună știință a unei decizii ilegale. În baza aceluiași articol sunt cercetați și judecătorii moldoveni care figurează în „spălătoria rusească” pentru că ar fi legalizat mai multe decizii suspecte de preluare a unor datorii fictive ale companiilor offshore.
În hotărârea Curții Constituționale, magistrații au notat că procurorii trebuie să poată dovedi atitudinea părtinitoare a judecătorului, altfel, situațiile în care există neclarități sunt interpretate în favoarea celui acuzat. Judecătoarea CSJ, Iulia Sîrcu spune că deocamdată nu este vreun judecător care ar fi condamnat pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Mai mulți experți din mediul neguvernamental spun că se înmulțesc cazurile de persecutare a judecătorilor, procurorii neagă însă existența unui fenomen de intimidare a acestora.
