Războiul Afgano-Sovietic (1979 - 1989) a durat nouă ani, fiind considerat un război hibrid dus pe fundalul Războiului Rece.

Invazia sovietică a început pe 24 decembrie 1979. La ordinal lui Leonid Brejnev, armata 40 a URSS a intervenit în sprijinul Partidului Popular Democrat din Afganistan de orientare marxistă, venit la putere cu un an înainte.

Noua guvernare și forțele sovietice s-au lovit de rezistența unei alianțe amorfe de grupări mujahedine, opuse ordinii comuniste, mai ales în zonele rurale. La mijlocul anilor 80, în Afgansitan erau peste 100 de mii de militari sovietici.

Mujahedinii erau susținuți de mai multe țări, printre care și Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită, Pakistan și Marea Britanie.

În 1987, noul lider reformist de la Kremlin, Mihail Gorbaciov a anunțat începerea retragerii din Afganistan. Intervenția devenise mult prea scumpă pentru URSS, financiar și diplomatic.

Retragerea a început pe 15 mai 1988 și s-a încheiat pe 15 februarie 1989. Trupele guvernamentale afgane au mai opus rezistență mujahedinilor până în 1992.

Se consideră că războiul din Afganistan a jucat un rol important în căderea URSS.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 12.500 de moldoveni au servit în Afganistan, în armata sovietică. 301 de tineri moldoveni au murit în război, iar 600 au fost răniţi.