După o şedinţă duminică la guvern, criza gunoiului din Chişinău cauzată de revolta locuitorilor satului în preajma căruia se află gunoiştea, şi-a găsit se pare o soluţie ce a permis reînceperea evacuării deşeurilor după patru zile de blocaj. În următoarele treizeci de zile, autorităţile ar trebui să identifice totuşi o soluţie pe termen lung. Premierul Pavel Filip a spus că aşteaptă această soluţie de la un grup special de lucru pe care l-a instituit şi care ar urma să decidă ce-i de făcut în condiţiile în care niciuna din cele două gunoişti existente, cea de la Bubuieci şi cea de la Ţânţăreni, nu sunt bune pentru a primi în acest moment zecile de tone de deşeuri acumulate zilnic în capitală. Ar fi incinerarea o soluţie, aşa cum sugerează ex-ministrul mediului, Valeriu Munteanu?
În Republica Moldova, ţară care îşi înhumează aproape tot gunoiul, începând cu deşeuri menajere şi terminând cu plasticul sau hârtia, interdicţia de incinerare este legată de numele Violetei Ivanov, cea care era la cârma ministerului mediului în momentul introducerii ei în lege.
Valeriu Munteanu, până nu demult şi el ministru al mediului, plecat însă din funcţie odată cu părăsirea guvernării de către formaţiunea sa liberală, spune că Moldova ar fi de fapt singura ţară din Europa care nu admite incinerarea, deşi ea ar putea-o ajuta să scape de o parte din deşeuri, iar subtextul situaţiei ar fi unul politic. Interdicţia ar fi apărut în lege, sugerează ministrul, dar confirmă şi unii ecologişti, în momentul în care un alt liberal, Dorin Chirtoacă, proaspăt ales la cârma Chişinăului, ar fi încercat să încredinţeze unei companii italiene, de altfel identificată de un succesor de-al său, Vasile Ursu, instalarea unui incinerator în Chişinău, pentru a arde o parte din deşeurile din capitală.
Valeriu Munteanu: „Există cineva în Republica Moldova, care a fost la putere, apoi în opoziţie, apoi iar e la putere, care consideră în continuare că nu trebuie să permitem arderea în Republica Moldova. Nu ştiu de ce. În toată Europa există arderea deşeurilor, pui filtre foarte şi foarte bune şi atunci nu există nici o problemă pentru sănătatea umană. ”
Violeta Ivanov, care este astăzi preşedintă a unei comisii specializate pe problemele de mediu în Parlamentul de la Chişinău, respinge cu tărie reproşurile care i se aduc şi spune că incinerarea este o soluţie proastă în general, dar şi mai prost a fost proiectul care a existat în Chişinău în urmă cu vreo zece ani, şi că de fapt criza gunoiului din Chişinău s-ar datora incompetenţei edilului, care, dacă s-ar fi priceput, ar fi putut pune în funcţiune până acum un sistem adecvat de management al deşeurilor în capitală:
„Cea mai bună soluţie pentru Republica Moldova este colectarea separată a deşeurilor, reciclarea şi fracţia ce rămâne - compostată, supusă fermentării şi beneficiul este că obţinem biogaz. Problema ţine de autorităţile locale. În Chişinău se acumulează lunar 25-30 milioane le lei din evacuarea deşeurilor. Cu aceşti bani, se poate ceva de făcut, vă pun Dvs. o întrebare?”
În mediul ecologiştilor, părerile despre incinerare sunt la fel de împărţite ca în cel al demnitarilor. Iuliana Cantaragiu, experta de la Centrul Naţional de Mediu, spune bunăoară că incinerarea nu poate fi considerată mai periculoasă pentru mediu decât înhumarea, care în Republica Moldova s-ar face fără respectarea celor mai elementare condiţii:
„Noi nu avem nici un poligon în Republica Moldova care să respecte cerinţele. Niciunul. Se aruncă aşa, la sol, şi se înhumează.”
Ilia Trombiţchi, pe de altă parte, preşedinte al unui ONG numit „ECO-Tiras” şi care a militat pentru interzicerea incinerării, crede cu tărie inadmisibilă permiterea metodei şi spune că, în condiţiile moldoveneşti pe care le găseşte grav afectate de corupţie, acest gen de afaceri se vor solda negreşit, crede ecologistul, cu grave consecinţe pentru mediu:
„Eu nu sper că în Republica Moldova se pot face aceste lucruri în mod corect tehnologic. Cu siguranţă, acest proces va fi afectat de corupţie.”
Printr-o proaspătă strategie, autorităţile de la Chişinău şi-au propus să construiască în următorii câţiva ani o infrastructură vastă de gestionare a deşeurilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, infrastructură care să permită atât sortarea, reciclarea, cocinerarea, cât şi stocarea în condiţii nepericuloase pentru mediu a gunoiului. Numai că bugetul de care ar fi nevoie se ridică la peste 250 de milioane de euro neidentificate deocamdată. Dacă s-ar admite incinerarea, Republica Moldova ar putea probabil atrage mai uşor investiţii private în acest sector, crede ex-ministrul mediului, Valeriu Munteanu. Pe de altă parte, ex-ministrul Violeta Ivanov spune că anularea interdicţiei nu garantează găsirea imediată a unor investiţii private, dar în acelaşi timp ar însemna negreşit creşterea de tarife, ceea ce nu crede că ar fi pe placul populaţiei, prin urmare nici al politicienilor.
