Ministerul de externe de la Chișinău a convocat-o pe ambasadoarea Marii Britanii în Moldova Lucy Joyce, pentru a da explicații în legătură cu vizita de săptămâna trecută, la Londra, a unei delegații a administrației de la Tiraspol, condusă de liderul acesteia Vadim Krasnoselski, la invitația organizației studențești Oxford Union. Krasnoselski a vizitat și ministerul de externe de la Londra, iar ambasadoarea Lucy Joyce a reiterat că întrevederile au avut „un caracter privat”. Într-o recentă conferință de presă, liderul de la Tiraspol a prezentat vizita aproape ca pe una oficială, ceea ce, se pare, a provocat reacția Chișinăului. Relatează, Alla Ceapai.
Convocată la Ministerul de externe de la Chişinău, ambasadoarea Marii Britanii a explicat că reprezentații ministerului de externe de la Londra au profitat de vizita „privată” a liderului de la Tiraspol pentru a-i comunica „direct” poziția oficială a guvernului britanic, acea că soluţionarea conflictul transnistrean urmează să se facă cu respectarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi prin atribuirea unui statut special regiunii transnistrene.
Mai mulţi analiști au remarcat însă că este pentru prima dată când reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscutei RMN sunt primiţi în vizită la un minister de externe din Occident. Până acum toate vizitele lor în statele europene erau legate de formatul oficial de negocieri a diferendului transnistrean.
Potrivit comunicatului difuzat de ministerul de externe, diplomația de la Chişinău a dezaprobat drept inoportună invitarea liderului de la Tiraspol la ministerul de externe britanic, chira dacă discuțiile au fost „private”. Viceministrul de externe Lilian Darie a spus că asemenea acţiuni nu ar trebui să se repete pentru că au „efecte politice negative generate de stereotipurile politice şi rea-voinţa exponenţilor regimului de la Tiraspol”. Darie a mai spus că „liderii de la Tiraspol, tind să folosească orice tribună pentru propagarea ideilor secesioniste şi inducerea în eroare a opiniei publice” subminând astfel „eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean”, se arată în comunicatul Ministerului de externe.
În ajunul convocării ambasadoarei britanice, spicherul moldovean Andrian Candu a declarat că primirea lui Krasnoselski la Ministerul de Externe britanic, dacă se confirmă, ar însemna „o gravă încălcare a dreptului internațional şi a tot ceea ce înseamnă integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
La scurt timp Ambasada Marii Britanii a difuzat un comunicat în care a confirmat că liderul transnistrean a fost primit de Nicola Pollitt de la oficiul pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Foreign Office, dar că întrevederea „nu a stabilit un precedent”, iar întreaga vizită a purtat un caracter privat, nu „de lucru”, cum a spus Tiraspolul.
Comunicatul ambasadei a dezmințit şi afirmațiile publicate pe site-ul liderului de la Tiraspol precum că „diplomații britanici au sprijinit poziția președintelui RMN” în chestiunea negocierilor.
Într-o recentă conferință de presă liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a insistat că vizita a fost una de lucru. El a comentat reacția negativă a Chişinăului spunând că partea moldoveană ar fi deranjată de faptul că poziţia Tiraspolului a început să fie auzită în exterior, iar vizita la Londra ar fi o dovadă în plus. Liderul de la Tiraspol a mai spus că în discursul său în cadrul evenimentului organizat de asociaţia „Oxford Union” le-a vorbit studenţilor despre „independenţa şi despre bazele statalităţii regiunii transnistrene”. Krasnoselski a spus bunăoară că Republica Moldova ar fi renunţat „juridic” la regiunea transnistreană în 1990 când a semnat declaraţia de independenţă şi a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. „Noi avem toate motivele să ne revendicăm dreptul la independenţă” a spus Krasnoselski precizând că aceasta a şi fost unul din mesajele sale centrale în faţa studenţilor de la Oxford.
Istoricul Igor Caşu spune că nu este prima dată când reprezentanții transnistreni insistă pe aceste cvasi argumente istorice:
„E o temă veche, o supă reîncălzită. Chestia asta apăruse mai cu seamă pe vremea comuniştilor şi era invocată deseori. Se vorbea atunci chiar de modificarea declaraţiei de independenţă din cauza că ea prevedea limba română, dar şi pactul Ribbetrop-Moldov şi că prin asta chipurile am fi renunţat la Transnistria. Argumentul meu este că din ţările post-sovietice şi Ucraina, şi Lituania, dar şi alte state, acestea însă în primul rând au condamnat pactul Ribbentrop- Molotov. Acest lucru nu a înseamnă renunţarea la unele teritorii care le-au revenit acestor republici sovitice ca urmare a punerii în aplicare a pactului Ribbentrop-Molotov. Ucraina sovietică a preluat Ucraina de vest prin împărțirea Poloniei, iar Lituaniei i-a revenit regiunea Vilnius, capitala de azi a ţării. aceste lucruri nu au nici o legătură cu renunţarea la un teritoriu dacă condamni pactul Ribbentrop-Molotov.”
Într-un comentariu pe blogul său, analistul politic Petru Bogatu constată că această vizită fără precedent a delegaţiei tiraspolene nu ar fi întâmplătoare. „Se prefigurează o nouă abordare a diferendului pe care unele statele occidentale, în primul rând Marea Britanie ar înclina să o adopte”, scrie Bogatu sugerând că s-ar pregăti o separare a Transnistriei în baza precedentului Kosovo.
