Născut în 29 iunie 1978 la Cahul. Absolvent al Universității de stat B.P.Hașdeu al Colegiului de medicină din Cahul. A fost sistent medical la Serviciul de urgență din municipiu. Acum muncește peste hotarele țării în domeniul construcțiilor.
Luni
Cât timp mă aflu la părinți, acasă, încerc să mă încadrez în treburile gospodărești. Mereu este ceva de făcut, prașit, lucru in sera unde cresc rosii si castraveti, orataniile de pe langa casa. Am fost la Cahul. Sunt 12 km din localitate până acolo, dar cu mașina fac jumătate de oră, drumul este dezastruos. Așa drumuri rele ca în sudul Moldovei nu mai găsești nicăieri. Vreo două săptămâni în urmă am fost și am vizitat or. Soroca, foarte frumos, și drum foarte bun până acolo. Ți-i drag să mergi. Sudul țării ar atrage mai mulți vizitatori și ar dezvolta turismul rural, că are cu ce se lauda, inclusiv, dacă ar avea drumuri mai bune. La Cahul mă întâlnesc cu un fost coleg de clasă, mai stăm la vorbă, îmi zice cât de greu se descurcă și că nu știe pe ce cale să o mai apuce. Birocrația, sărăcia și corupția din R. Moldova omoară sămânța de speranță care a mai rămas în sufletul celor tineri de la noi. Spre seară merg cu tata pe deal să vedem cum arată porumbul pe care l-am semănat cu zece zile în urmă. E frumos crescut, dar așteaptă ploaie, cum așteptăm și noi schimbări în țară.
Marți
Dimineață plec la Galați, România. E aproape de noi și e comod să facem cumpărăturile uneori acolo, mai ales în cazul medicamentelor. Zona în care trăim este avantajată din punct de vedere geografic, dar nu știu de ce nu se întreprind măsuri de lărgire și dezvoltare a economiei. Ar fi convenabil pentru toate cele trei țări: R. Moldova, România, Ucraina. În piața din Galați observ că prețurile nu diferă prea mult de zarzavaturile noastre, dar varietatea e mai mare. Totuși, unii gălățeni preferă să vină la Cahul să-și facă cumpărăturile, pentru, că spun ei, la noi produsele sunt mai naturale, cum ar fi: lactatele, fructele, legumele. Mult ar cîștiga statul nostru dacă ar pune preț pe produse ecologice. Moldova continuă să importe produse agricole ecologice, în timp ce produsele cultivate la noi iau calea exportului. Seara mă delectez cu cireșe din curtea părinților.
Miercuri
Astăzi m-am trezit mai devreme, am planificat să fac o mică reparație pe lângă casă. Beau o cafea cu părinții și mai discutăm despre viața socială a satului. M-am întors de nu prea mult timp de peste hotare și observ cum se schimbă localitatea de baștină, din păcate, nu e spre bine. Tot mai multe case părăsite, proprietarii au lăsat tot și au plecat cu familiile peste hotare. Majoritatea consătenilor sunt în Belgia. Oamenii au văzut că viața e mai bună acolo și nu se mai întorc la baștină, aici nu avem nici măcar condiții elementare de trai. Încercăm cu forțele proprii să le mai ușurăm viața părinților. E jale mare. Părinții nu reușesc nici să supraviețuiască, nu să trăiască, cu pensia pe care o au. Vreau să plec iarăși peste hotare, aici nu pot găsi un lucru bine plătit. Parlamentul, guvernul și președinția luptă care și cum pot pentru putere, dar oamenii suferă, oamenii trăiesc în mizerie, în sărăcie. O dată la patru ani vin la poartă să ne cerșească votul, dar după asta nu mai întreprind nicio vizită de lucru în teritoriu, să vadă care sunt păsurile și necazurile cetățenilor simpli de la sat. Viața din Chișinău nu se compară cu viața oamenilor de la țară, care nu-și văd capul de necazuri și sărăcie. Cred că și anul 2018 va aduce cu sine surprize în politica moldovenească.
Joi
De o săptămână deja s-au ieftinit un pic carburanții. Merg la oraș să-mi fac plinul. La benzinării de multe ori stăm la coadă, tot mai mulți șoferi din România preferă să se alimenteze la noi, din cauza că prețurile sunt mai convenabile pentru ei. Îmi amintesc că vreo zece ani în urmă și noi făceam plinul de benzină în Ucraina, mai ales când mergeam la bunicii din satul Cartal, raionul Reni, regiunea Odessa, Ucraina. Era mai avantajos pentru noi atunci. La Cahul mă întâlnesc cu un unchi, e director de Colegiu în oraș, are o perioadă mai solicitantă acum, încheierea anului de studii, bacalaureat, examene, testări. Reușim să schimbăm câteva vorbe și mă întorc spre casă. Închei ziua cu cântecul broaștelor din baltă.
Vineri
Astăzi mă îndrept spre Chișinău. Merg în vizită la sora Angela , ea susține ultimul examen din acest semestru la doctorat. Fac pe drum mai mult timp decât ar trebui parcurs pe o astfel de distanță, dar nu-mi pot permite să merg cu o viteză mai mare pe o astfel de șosea deplorabilă, plină cu gropi. Traseul Giurgiulești-Chișinău este inacceptabil. Atâtea taxe achităm pentru drum, atâtea fonduri europene, dar schimbări nu prea se văd. De când mă știu zona de sud a țării a fost mai dezavantajată față de cea de nord. Nu știu dacă cei aflați în fotoliile de la guvernare fac vizite de lucru în teritoriu, dar viața celor din capitală diferă enorm de viața oamenilor din mediul rural. Sunt două lumi total diferite. Atâtea mașini de lux ca în Chișinău nu am văzut nici la Bruxelles, nu știu dacă toți chiar își permit, ori o fi de vină și fala moldoveanului? În orice caz, din câte observ zi de zi, serviciul fiscal de stat lucrează foarte prost. Ls Cahul primești bon fiscal doar dacă îl ceri, se întâmplă și în magazinele mici și în cele mari, o situație un pic altfel e în Chișinău, dar acolo corupția e mai adânc înfiltrată.