La Tiraspol lui Șevciuk i s-a retras imunitatea parlamentară pentru a fi cercetat în câteva dosare penale. Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată, cel puțin public, fuga fostului lider transnistrean.
Fostul lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a confirmat joi într-o postare pe Facebook că se află pe malul drept al Nistrului, după ce legislativul transnistrean i-a ridicat miercuri imunitatea ca să poată fi judecat pentru furtul din banii publici.
El a neagat însă că ar fi trecut Nistrul cu barca, așa cum a spus regimul de la Tiraspol, spunând că a fugit cu un taxi de teama unui oligarh transnistrean care ar fi avut de gând să-l omoare.
Autorităţile de la Chişinău nu se grăbesc să confirme prezenţa fostului demnitar transnistrean pe malul drept al Nistrului, invocând lipsa firească a controlului vamal şi de grăniceri între cele două maluri ale Nistrului.
Pe reţele de socializare circulă însă zvonul că Şevciuc ar fi fost văzut miercuri seara pe o stradă centrală din Chişinău, unde acesta ar avea o casă.
Când l-au lipsit, miercuri, de imunitate, autoritățile separatiste au spus că Șevciuk ar fi profitat de mari sume de bani dintr-un „fond de stabilizare” creat tot de el, ca să-și cumpere apartamente și mașini de lux pentru sine și pentru soția lui, fostul ministru de externe din regimul separatist, Nina Ștanski.
Ocupând cea mai înaltă funcție publică a autoproclamatei administrații, Șevciuk nu ar fi avut dreptul în baza legilor locale să inițieze un asemenea fond, în care a primit opt milioane de dolari. Șevciuk se declară însă victimă a „intimidării și presiunii în lupta cu oponenții politici” şi nu s-a prezentat la ședința de miercuri a sovietului suprem unde s-a discutat situația sa.
Observatorii scenei politice din regiunea separatistă cred că lipsirea de imunitate a lui Şevciuk şi fuga lui din regiune are legătură atât cu lupta declanşată încă din timpul campaniei electorale între el şi Vadim Krasnoselki noul lider transnitrean, cât şi cu gravele probleme economice şi financiare pe care le are acum acum de regiunea transnitreană.
Nu se știe însă dacă urmărirea penală a lui Șevciuk în regiunea pe care a condus-o înainte de Krasnoselski se face sau nu cu girul Kremlinului care, lucru ştiut, sprijină financiar regiunea separatistă din momentul creării acesteia.
Recent, Tiraspolul a fost nevoit să recurgă la o depreciere de 30 la sută a monedei locale de circulație, rubla transnistreană, iar regimul de la Tiraspol a spus că această depreciere a fost cauzată de o „emisie imensă”, de peste un miliard de ruble transnistrene, sau 50 la sută din masa monetară, efectuată în secret anul trecut de fosta conducere a băncii centrale, în perioada în care puterea executivă era controlată de Evgheni Șevciuk.
Banii au fost tipăriți pentru a achita restanțele la pensii și salarii, a mai spus demnitarii transnitreni, fără a se ține cont de efectele pe termen mediu și lung.
Tiraspolul a recunoscut că deprecierea rublei transnistrene s-ar fi produs inclusiv din cauza reducerii volumelor de energie electrică livrată către malul drept al Republicii Moldova.
După ce a renunţat cu rorul la energia centralei de la Cuciurgani, Chişinăul a revenit la începutul verii la cumpărarea curentului transnistrean, printr-o decizie explicată de autorităţi prin considerente economice, dar criticată ca fiind netransparentă de secretariatul comunităţii energetice care ajută Moldova să-şi integreze sistemul energetic în cel occidental.
Ar putea totuşi colabora Chişinăul cu Tiraspolul în chestiunea legată de Evgheni Şevciuk, dată fiind relaţia actualului preşedinte moldovean Igor Dodon cu liderul transnitrean Vadim Krasnoselski? Jurnalistul şi analistul politic Ernest Vardanean se declară sceptic:
„Dacă dl Şevciuk într-adevăr se află pe teritoriul constituţional al Republicii Moldova, eu nu văd nici o şansă ca dumnealui să rămână pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru că, chiar dacă ar veni de la Moscova vreo solicitare ca dl Dodon să nu organizeze nici un fel de persecutare, eu nu cred că Igor Dodon va sacrifica procesul de reglementare care abia-abia a început între el şi dl Krasnoselski, în favoarea dlui Şevciuk.”
De ce există aceste presupuneri că de la Moscova ar putea veni o astfel de solicitare? Din nou Ernest Vardanean:
„Pentru că îmi aduc aminte despre publicaţiile din presa rusă în care dl [Dmitri] Rogozin [vicepremier rus], imediat după învingerea lui Krasnoselski, îi cerea acestuia să nu înceapă nici un fel de persecutare penală a dlui Şevciuk, în scopul evitării unei destabilizări a regiunii.”
Ion Manole de la Promo-Lex susţine că, în mod normal, autorităţile de la Chişinău nici nu ar avea de ce să reţină sau pur şi simplu să împiedica vreun cetăţean din stânga Nistrului, fie el şi fost demnitar separatist, să părăsească teritoriul său, dacă acesta nu face subiectul vreunui dosar:
„Nu există temeiuri juridice prin care autorităţile constituţionale ar accepta aşa ceva. Doar dacă pe numele lui ar fi pornite proceduri de urmărire penală de către instituţiile constituţionale. Dar eu nu am ştiinţă de aşa ceva.”
Deşi aparent călduroase la început, relaţiile dintre preşedintele pro-rus de la Chişinău Igor Dodon şi liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski s-au tensionat după o vizită a preşedintelui moldovean la Moscova, după care acesta a declarat că regiunea transnistreană nu-și achită datoria pentru gazele rusești și fură banii primiți din Rusia.
În replică, Krasnoselski i-a cerut președintelui Igor Dodon să nu se amestece în relația dintre Tiraspol și Moscova, spunând totodată că situația asistenței rusești și a plății gazelor va deveni mai limpede după ce se va încheia, la 1 iulie, un audit rusesc în regiunea transnistreană.
