Reforma administrației publice anunțată de Guvernul de la Chișinău se va aplica și în domeniul cercetării și științei. Un proiect de lege aprobat luni de executiv prevede, între altele, că fondurile destinate cercetării nu vor mai fi administrate de Academia de Științe, ci de o viitoare Agenție pentru Cercetare și Dezvoltare, subordonată Guvernului. În timp ce executivul insistă că asemenea schimbări vor exclude birocrația și vor scurta calea cercetătorilor spre finanțe, conducerea Academiei de Științe se plânge că a fost „ignorată total”. Mai multe în relatarea Dianei Răileanu:
În acest an, pentru știință și inovație este alocat un buget de 174 de milioane de lei. Cercetătorii care vor să obțină bani din acest fond urmează să obţină acordul Academiei de Științe şi să facă parte din instituțiile subordonate acesteia.
Executivul și-a propus să intervină în aceasta ierarhie şi, de acum încolo, de chestiuni financiare se va ocupa o viitoare Agenție Națională pentru Cercetare și Dezvoltare. Potrivit directorului Centrului de implementare a reformelor, Iurie Ciocan, schimbare nu urmărește decât eliminarea birocrației la repartizarea fondurilor pentru cercetare:
„Fondurile pentru cercetare la etapa actuală se distribuie în interiorul Academiei de Ştiinţe (…). În cadrul acestei reforme noi creăm o agenţie separată, subordonată direct Guvernului, care, în primul rând, va gestiona fonduri, în al doilea rând va conlucra direct cu cercetătorii şi nu prin intermediul Academiei de Ştiinţe, excluzând birocraţia, excluzând proceduri care pot îngreuna procesul, excluzând, de asemenea, abordări personale sau alte abordări mai puţin profesioniste. Deci, se creează o unitate capabile să evalueze proiectele, să le finanţeze şi să verifice realizarea lor în timp.”
În apărarea reformei pe care o promovează, Iurie Ciocan mai spune că odată cu restructurarea Academiei de Științei, fondurile bugetare vor fi deschise și pentru universități sau cercetători individuali, nu doar pentru instituțiile științifice din cadrul Academiei.
Conducerea acesteia nu împărtășește, însă, optimismul directorului Centrului de implementare a reformelor. Asta pentru că reformarea Academiei prevede că instituţia nu va mai gestiona activitatea Universităţii, Liceului, a Institutelor de cercetare – aproape 20 la număr, care în prezent i se subordonează.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, a insistat ca şeful viitoarei Agenţii pentru cercetare să deţină grad ştiinţific, propunere care, însă, nu a fost luată în vedere:
Gheorghe Duca: „După sintagma „Agenţia este condusă de un director general”, propunem să se completeze cu sintagma „care deţine un titlu ştiinţific”. Persoana care va conduce această Agenţie trebuie să fie din sistem.”
Iurie Ciocan: „Onorate preşedinte Duca, noi nu am susţinut acest amendament din următoarele considerente: Agenţia Națională pentru Cercetare și Dezvoltare este o autoritate a statului care va finanţa domeniile de cercetare. Accentul la selectarea acestei persoane va fi pus pe calităţile şi experienţa managerială, de analiză a proiectelor şi de finanţare a proiectelor. Dacă va deţine un grad ştiinţific sigur că va fi un avantaj, dar nu susţinem stabilirea unui criteriu obligatoriu.”
Într-o declarație publicată pe site-ul Academiei şi semnată de Teodor Furdui, președintele entității numite Sfatul Academicienilor, se insistă că în proiectul de reformă „sunt admise erori grave, care în consecinţă vor duce la degradarea științei autohtone”.
Fostul viceministru al Educaţiei, Igor Grosu, astăzi secretarul general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, face parte din tabăra experţilor care salută deschiderea fondurilor destinate cercetării pentru experţi care nu fac parte din Academie. Pe de altă parte, Igor Grosu nu exclude că decizia Guvernului ar urmări şi alte interese:
„Aceste idei au fost şi pe timpul mandatului nostru, doar că pe atunci PD-ul torpila toate aceste iniţiative. Nu este exclus că şi acum mai mult sunt interesaţi nu atât de creşterea competitivităţiile inovaţiei şi cercetării, cât de activele Academiei de Ştiinţe pentru că, într-adevăr, Academia dispune de terenuri care sunt aici, în Chişinău, de clădiri. Sigur că nu doar Academia, dar toate instituţiile superioare de învăţământ trebuie să aibă acces într-o competiţie clară şi deschisă la fondurile care sunt date pentru cercetare. Partea proastă, v-am spus, este că asistăm la o competiţie pentru activele Academiei”.
Fondurile administrate de Academia de Ştiinţe au ajuns şi în atenţia experţilor Curţii de Conturi, care au semnalat nereguli la inventarierea patrimoniului şi, de asemenea, cheltuieli exagerate între anii 2009-2012. Preşedintele Academiei, Gheorghe Duca, a fost criticat în aprilie 2014 de mai mulţi jurişti, experţi în drept constituţional şi fruntaşi ai vieţii publice care au contestat atunci legalitatea unui al treilea mandat de președinte. În pofida criticilor, Gheorghe Duca a fost ales la cârma Academiei, iar mandatul său expiră în 2020.
