Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm a felicitat autoritățile române pentru intenția de a achiziționa șapte rachete sol-aer (HSAM) de tip PATRIOT. Este vorba despre arme sofisticate de apărare în valoare de 3,9 miliarde de dolari, potrivit declarațiilor Pentagonului. Acest anunț are loc odată cu celebrarea celor 20 de ani de Partenriat Strategic între România și Statele Unite.
În iulie 1997, Bill Clinton, pe atunci președintele Statelor Unite a venit la București într-o vizită, care la prima vedere părea de consolare, după ce candidatura României la summit-ul NATO, de la Madrid (8-9 iulie 1997) tocmai fusese respinsă. În schimb fuseseră primite Ungaria, Cehia și Polonia. În acest context, Clinton a anunțat că a căzut de acord cu omologul său român, Emil Constantinescu să pună la punct un parteneriat strategic „pentru că România este importantă pentru America”. „Vizita mea a fost prea scurtă”, a spus atuncti Bill Clinton, „dar prietenia noastră va dura”: „Statele Unite vă vor fi mereu alături atâta vreme cât veți merge pe drumul democrației”. În toamna aceluiași an 1997, cele două părți au stabilit domeniile de interes ale Parteneriatului, precum și reformele pe care România urma să le facă în domenii precum apărarea, administrația, serviciile secrete, economia.
Colaborarea Bucureștiului cu Washingtonul în operațiuni sensibile, care au inclus probleme legate de trafic de droguri, de persoane și terorism, a dus în primăvara anului 2001 la deschiderea unui birou FBI pe teritoriul României. Apoi după 11 septembrie 2001, România a decis să sprijine necondiționat coaliția Statelor Unite împotriva Irakului și Afganistanului. Acest lucru a atras susținerea Washingtonului pentru primirea României în NATO la summit-ul de la Praga din 2002.
În 2005, președintele Traian Băsescu mută centrul de greutate al diplomației române pe așa numita axă București-Londra-Washington. În decembrie 2005, România și Statele Unite semnează Acordul care permite deschiderea și funcționarea bazelor militare americane pe teritoriul românesc.
Pe fondul interesului Statelor Unite de a amplasa un scut de apărare a Europei de Est în această regiune, România se folosește de această oportunitate și semnează în 2011 la Washington Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Între timp, scutul antirachetă de la Deveselu este gata, baza americană de lângă Constanța funcționează și se discută, deocamdată la nivel neoficial, despre eventualitatea ca americanii să mute la un moment dat baza lor aeriană de la Incirlik, din Turcia, undeva în România.
Parteneriatul Strategic s-a dovedit eficient în chestiuni militare și de apărare, dar celelalte domenii au rămas mai degrabă la nivelul intențiilor, cu toate că România și-ar dori să dezvolte și o relație economică privilegiată cu Statele Unite. Investițiile americane sunt deocamdată puține și volatile, dar nici oficialii români nu s-au dat peste cap pentru a convinge mai mulți oameni de afaceri de dincolo de Atlantic să vină în România.
Reprezentanții Ford, care au o fabrică lângă Craiova cer încă de la venirea lor în 2008, o autostradă sau o cale ferată nouă pe care să-și transporte mașinile fie spre Constanța, fie spre Vest. De aproape zece ani, însă, niciun guvern nu a făcut nimic concret în acest sens.
Depinde, așadar, destul de mult și de România până unde vrea să dezvolte Parteneriatul Strategic. Deocamdată, oficialii români par să mizeze doar pe componenta militară, cu toate că sunt nevoiți să ia în serios și criticile diplomaților americani, atunci când apar derapaje în justiție sau când democrația autohtonă este zguduită de crize.
