Președintele Klaus Iohannis nu s-a pierdut în fața liderilor maghiari din Harghita și Covasna care i-au pregătit câteva surprize. I-au cântat imnul secuiesc, i-au dat drapelul local și i-au explicat că ei nu vor autonomie pe criterii etnice. Președintele român le-a răspuns că au voci „bune și puternice”, crede că steagul regional poate fi folosit cu scop turistic păstrând toată simbolistica pe care și-o doresc maghiarii, apoi le-a dat și el steagul României, accentuând că e „tricolorul nostru, al tuturor” și a vorbit în discursul ținut la Miercurea Ciuc despre cele „trei teme politice” de interes pentru locuitorii Ținutului Secuiesc: descentralizarea, regionalizarea și autonomia.
Ținutul Secuiesc, situat în sud-estul Transilvaniei, este format din județele Covasna, Harghita și parțial Târgu Mureș, majoritatea populației din această regiune istorică este formată din etnici maghiari. În Harghita, peste 80% dintre locuitori și în Covasna peste 70% au limba maternă maghiara, de aceea liderii acestei comunități au cerut de mai multe ori autonomie pentru această regiune istorică, în care cel puțin o treime sunt etnici români.
Politicienii și elitele românești au respins, însă, mereu această idee a regionalizării României pe criterii istorice, de teamă ca nu cumva, ungurii să pună din nou mâna pe Transilvania. Acest reflex, care-și găsește rădăcinile în secolul al nouăsprezecelea, în perioada formării națiunilor, a dus la multe dezbateri cu tușe naționaliste. Klaus Iohannis a descris în discursul său din inima Ținutului Secuiesc cum vede lucrurile: „descentralizarea este obligatorie –a subliniat șeful statului român - fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interes local”; „regionalizarea este de dorit – a adăugat Iohannis cu precauție - dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului, și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică”. Din punctul lui de vedere autonomia locală și regională „ajută”, dar „autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”.
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, care ceruse în luarea sa de cuvânt autonomia Ținutului Secuiesc, i-a replicat imediat: „Noi nu vrem autonomie pe criterii etnice”, ci „autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune”, „o autonomie de tip european”. Liderul maghiar a dat și exemplul Tirolului de Sud, care este însă o regiune cu autonomie etnică, probabil singura din Uniunea Europeană și care dintr-un motiv sau altul nu a fost replicată în altă parte.
S-ar putea crede că președintele Iohannis ca etnic german ar putea fi mai empatic la doleanțele comunității maghiare, dar nu este neapărat așa, fiindcă nemții din România au fost mai mereu răsfățați. Spre deosebire de maghiari, a căror imagine a fost marcată negativ de manualele de istorie din ultimii 100 de ani, germanii autohtoni au fost văzuți mai degrabă ca „civilizatori”. Astăzi Klaus Iohannis și-a încheiat discursul de la Miercurea Ciuc precizând că îl îngrijorează „soarta tinerilor” din Harghita și Covasna „care nu vorbesc bine limba română”. „Este o problemă care trebuie depășită, a subliniat președintele, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor”. Klaus Iohannis, ca mulți dintre politicienii de la București, nu înțelege că, deși e de dorit, în cele din urmă este opțiunea individuală a fiecăruia dacă vrea sau nu să vorbească bine limba țării în care trăiește. Președintele român le-a cerut Ministerului Educației și comunității maghiare „să găsească urgent soluțiile cele mai bune” pentru a rezolva această chestiune.
