Numeroși producători de mere s-au adunat astăzi la Coșernița, unde există o livadă model, pentru a învăța noile tehnologii din domeniul pomiculturii și a afla care sunt tendințele în materie de export la o conferință sprijinită de guvernul american.
În plin sezon de recoltare a merelor, mai mulţi fermieri au dat curs invitației Asociaţiei Moldova Fruct şi Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) şi au venit la instruirea de la Coşerniţa, Criuleni. Au fost motivaţi de roada bună şi calitatea fructelor din acest an, dar şi de interesul pe care reţele de distribuție din Europa îl manifestă pentru merele moldoveneşti, spune Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.
Fală afirmă că din cauza înghețurilor din primăvară din ţările Uniunii Europene s-a creat o fereastră de oportunitate pentru producătorii moldoveni de a livra marfă în comunitatea europeană, o şansă ce s-ar repeta o dată la 20 de ani. Pierderi şi mai mari se înregistrează în Rusia, ţară spre care în ultimii doi ani au mers 90-95% din merele din Republica Moldova.
Aşteptări optimiste au fost împărtășite şi de Tatiana Pavliuc din Bârlădeni, raionul Ocniţa, care cultivă o suprafaţă de 220 de hectare de livadă.
„E o recoltă frumoasă, sunt mere frumoase, ne-a păzit Dumnezeu de cataclisme anul acesta. Undeva până pe 20 octombrie trebuie să terminăm recoltatul merelor de soi, pe urmă să începem cu merele de la prelucrare.”
Europa Liberă: Ce veţi face cu merele în acest an?
„Noi avem frigider de 2500 de tone şi le depozităm. Pe urmă, la iarnă, o să le vindem. Avem linie de sortare, am luat cu doi ani în urmă, am primit subvenţionare 50% la ea, linia e olandeză foarte bună, se spală merele, se sortează după mărime. Am propuneri din Iran, am propuneri şi România şi piaţa tradiţională: Kazahstan, Belarus şi Rusia. Anul acesta în legătură cu aceea că în Europa au înghețat merele, avem foarte multe propuneri din partea europeană şi cred că mai multe mere o să se ducă anul acesta în Europa.”
Gospodăria ţărănească gestionată de Tatiana Pavliuc anul trecut a livrat 70% din fructe pe piaţa rusă şi 30% - pe cea europeană, iar preţurile au fost mai mici decât se înregistrează în prezent. Ea spune că deşi multe mere ajung în Rusia, producătorii ar trebui să ia în calcul că cetăţeni moldoveni au înființat plantații în Federaţia Rusă, în regiuni precum Krasnodar şi Caucaz, şi că au investit acolo în frigidere.
Tatiana Pavliuc îşi doreşte să planteze o livadă super-intensivă, aşa cum a văzut la Coşerniţa, arătându-se convinsă că eventualii cumpărători europeni dacă ar vedea-o, nu ar ezita să cumpere fructele moldoveneşti.
Unul singur, cu puțină producție, nu poți ieși pe piața europeană, dar toţi împreună...
Un alt producător, Feodor Cebotari din Jora de Sus, Orhei, este conştient că pentru a ajunge să facă livrări în UE trebuie să îmbunătățească calitatea, ce presupune multe investiții, pe care nu toţi agricultorii şi le pot permite. Una dintre soluțiile la care a apelat este cooperarea cu alţi doi fermieri, la procurarea de pesticide şi stropit.
„Trebuie, în primul rând, ca să ajungem la nivelul în care să avem producție calitativă - asta ne străduim şi tindem spre asta, dar trebuiește şi o linie de sortare, de calibrare, ca să facem nu numai calitatea la fructe, dar şi să-i facem ca produsul să aibă un aspect atractiv. Unul singur, cu puțină producție, nu putem noi să ieșim pe piața europeană, dar toţi împreună vor fi şi cantitățile mai mari, cred că noi tindem spre asta şi spre asta mergem.”
Feodor Cebotari are şi o pepenieră de puieţi, aşa că ştie cel mai bine ce soiuri sunt acum în trend, şi anume cele roşii. Potrivit unor studii, cumpărătorii ar da preferință fructelor roşii în totalitate, şi mai puţin celor pe jumătate roşii. În consecință, au apărut metode de a colora în mod natural ori chimic fructele. Această tehnică a început a fi practicată şi în Republica Moldova, iar fermierii au discutat astăzi inclusiv acest aspect.
Cei cu care am stat de vorbă au evidenţiat faptul că înainte de a fi în pas cu moda, este important să crească nivelul de calitate şi să respecte standardele de inofensivitate.
