Ce anume omite Ministerul rus al Apărării cînd încearcă să acrediteze comparația Dresda-Raqqa? În primul rînd, ceva foarte contemporan și apropiat de Raqqa: intervenția rusă la Aleppo, un alt oraș sirian sub asediu. Forțele aviatice rusești au distrus largi părți ale orașului după bombardamente care n-au iertat nimic. Dar modelul pus în aplicare de ruși la Aleppo în 2017 are la rîndul lui un model: Groznîi 2000.
Dacă era de comparat cu ceva, atunci Raqqa trebuia comparată cu ce au făcut rușii în iarna 1999-2000 la Groznîi. Ministrul rus al Apărării are, cu siguranță, în arhivă, fotografii cu Groznii după încheierea asediului rus: un maidan presărat cu ruine fumegînde. Și în acest caz, faptele sînt clare. În decembrie 1999, armata rusă a dus la bun sfîrșit încercuirea capitalei cecene Groznii și a început operațiunea de eliminare a celor cîteva mii de luptători din forțele de gherilă cecene. Rușii au adoptat o metoda obișnuită: bombardamente totale de artilerie, menite să radă orașul și să ucidă sau lase fără adăpost luptătorii ceceni. Nimeni și nimic nu a fost cruțat. În aproape două luni de bombardament, orașul a fost aproape complet distrus.
Un document al Organizației Națiunilor Unite, a descris, la vremea respectivă, Groznîi drept cel mai avariat oraș al lumii. Bătălia pentru Groznîi s-a încheiat, în ianuarie 2000, cu victoria armatei ruse, cu distrugerea orașului și moartea a 4000 de civili (estimările variază dar nu scad sub această cifră). Așadar, Ministerul rus al Apărării nu trebuia să meargă caute atît de mult în istorie pentru a găsi o comparație potrivită cu situația de la Raqqa. Exemplul cel mai recent și la îndemînă era Groznîi. Numai că Groznîi are două probleme. Mai întîi e opera armatei ruse, adică a acelei armate care găsește acum că la Raqqa s-a petrecut ceva inacceptabil. În al doilea rînd, operațiunea rusă de la Groznîi și victoria rusă în cel de-al doilea război cecen au fost platforma de lansare a noului lider rus de la acea vreme: proaspătul Președinte Vladimir Putin. Indiscutabil, un motiv în plus de reținere pentru Ministerul rus al Apărării în fața celei mai la îndemînă comparații.
Ministerul rus știe prea bine că memoria opiniei publice e scurtă. Astăzi, puțină lume mai are o imagine conturată asupra războaielor iugoslave de la începutul anilor '90 și la fel de puțini își mai aduc aminte ceva despre cele două războaie ruso-cecene de la sfîrșitul anilor '90. Evident, nimeni nu poate cere publicului larg să își exerseze memoria istorică recentă.
Însă presa e mult mai în măsură și mai datoare să facă așa ceva. Și aici Ministerul rus a ghicit foarte bine ceva: marile instituții mass media globale nu fac istorie sau fac doar istorie interesată. Cu excepția unor publicații mici și a unor site-uri specializare, nimeni nu a sesizat sau nu a vrut să sesizeze înșelătoria flagrantă din comparația Raqqa-Dresda folosită de Ministerul rus al Apărării. Exact așa cum a presupus Ministerul rus, marile canale de televiziune nu s-au obosit să își verifice memoria și arhivele, au înghițit gogoașa rusească și au multipilicat-o spre mai buna dezinformare a unui public enorm.