Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a salutat astăzi „avântul” din ultimele săptămâni al procesului de reglementare transnistreană. Vorbind de la Viena, la încheierea singurei întâlniri în format 5+2 din ultimul an și jumătate, reprezentantul președinției austriece a OSCE, ambasadorul Wolf Dietrich Heim, a spus că înțelegerile recente dintre Chișinău și Tiraspol au depășit așteptările.
Semnarea în ajunul reuniunii de la Viena unui set de documente numite eufemistic înțelegeri între Chișinău și Tiraspol l-a determinat pe ambasadorul Wolf Dietrich Heim să fie mulțumit de progresul înregistrat. „Avem mai multe înțelegeri decât speram în prima jumătate a anului. Am vrea să vedem și pe viitor că părțile - Chişinăul și Tiraspolul - sunt capabile să facă concesii, să adopte decizii de compromis în interesul oamenilor, astfel încât în rezultat să aibă de câștigat toată lumea”, a declarat diplomatul .
Cele două părţi au semnat, sâmbătă, patru protocoale pentru soluționarea unor probleme social-economice care ani de zile au generat tensiuni între cele două maluri ale Nistrului. Înţelegerile vizează funcționarea școlilor cu grafie latină, accesul la terenurile agricole de după traseul Dubăsari - Tiraspol, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului. Mai devreme, pe 18 noiembrie, a fost redeschis, după o pauză de 25 de ani, podul rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc. Redeschiderea podului și cele patru înțelegeri semnate la Bender sunt măsuri de „întărire a încrederii”, care sunt cunoscute ca Pachetul „Berlin Plus” și care au fost convenite în 2016, când președinția OSCE a fost exercitată de Germania.
Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Georghe Bălan, constată că „voinţa politică din partea autorităţilor moldoveneşti” şi-a făcut efectul.
„Suntem convinși că după soluţionarea acestor măsuri, noi, pas cu pas, ne apropiem de subiectul principal care urmează a fi discutat inclusiv în cadrul procesului de reglementare, mă refer şi la elaborarea unui statut politic special pentru regiunea transnistreană.”
Negociatorul-șef din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, l-a contrazis pe negociatorul din partea Chişinăului subliniind că deblocarea situației se datorează „voinței politice a ambelor părți”. El a insistat să se lucreze în continuare asupra altor prevederi ale protocolului de la Berlin legate de problema dosarelor penale, de libera circulație, dar și de plăcuțele de înmatriculare, subiect care a solicitat să fie soluționat până în februarie 2018.
„Trebuie să ne focusăm eforturile pe soluţionarea problemelor de ordin economic, social şi umanitar. Sunt multe probleme şi ele nu au fost epuizate prin înţelegerile la care deja am ajuns. Suntem satisfăcuţi că am obţinut sprijin din partea partenerilor internaţionali ca să ne axăm pe soluţionarea problemelor sociale şi economice.”
În protocolul vizând cele opt şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului părţile au convenit, între altele, să fie reduse treptat taxele pentru chirie şi cele pentru servicii. Contractele de chirie vor fi semnate pentru 10 ani, şi nu anual cum a fost până la semnarea protocolului, iar taxa va fi una simbolică, a spus Gheorghe Bălan. El a mai afirmat că în ce priveşte restabilirea legăturilor telefonice, procesul este de durată, necesită multiple ajustări, dar că soluţiile tehnice au fost deja identificate.
Înţelegerile la care au ajuns autorităţile de la Chişinău și Tiraspol în ultimele două săptămâni au fost salutate de liderul Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc şi de preşedintele ţării Igor Dodon. Ambii și-au asumat un oarecare merit în atingerea acestor rezultate. „Am susținut politic aceste negocieri, aşa cum m-am angajat în discuțiile pe care le-am avut cu partenerii externi”, a spus liderul PD, Vlad Plahotniuc. Şeful statului Igor Dodon a afirmat că „acordurile sunt rezultatul coordonării… la nivel de președinte, guvern și parlament”.
Progresele fulminante în chestiuni care ani de zile au stagnat ori chiar au generat tensiuni între cele două maluri ale Nistrului au trezit suspiciuni în mediul experţilor. Comentatorul politic Nicolae Negru a notat, între altele, într-un editorial în Ziarul Naţional că Moscova ar avea motive serioase „să împingă Transnistria cu „statut special” în brațele Republica Moldova federalizate în prealabil.
Un punct de vedere similar îl exprimă analistul politic român Iulian Chifu, într-un editorial publicat de portalul deschide.md. El se întreabă dacă autoritățile legitime de la Chișinău sunt pregătite să gestioneze reintegrarea regiunii transnistrene prin formula de statut special acordat regiunii şi negociat cu cei de la Tiraspol.
Jurnalistul Vladimir Soloviov ne spunea în ajun despre apariţia unui așa-numit „format oligarhic din umbră”, girat de Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan, șeful concernului Sheriff de la Tiraspol care controlează regiunea transnistreană. Fără o înțelegere dintre cei doi deciziile din ultimele două săptămâni nu ar fi fost posibile, ne-a spus Vladimir Soloviov, invocând surse avizate.
