După o întrerupere de mai bine de un an și jumătate, la Viena a început în o nouă reuniune oficială de două zile în formatul de negocieri „5+2” moderată de președinția austriacă a OSCE. Pe agenda reuniunii se regăsesc teme asupra cărora, în ajun, s-a bifat un progres, cel puțin aparent. Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au semnat, în 25 noiembrie, patru decizii protocolare referitoare la asigurarea funcționării celor opt școli moldovenești cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană, utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca și deblocarea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului. O convorbire pe această temă cu comentatorul politic Oazu Nantoi
Europa Liberă: Așadar, o nouă reuniune, după o pauză de peste un an și jumătate, în formatul de negocieri „5+2”, la Viena, sub egida Preşedinţiei Austriei în OSCE. Reuniune anticipată de o spectaculoasă, s-ar putea spune, semnare a patru decizii protocolare referitoare la asigurarea funcționării celor opt școli moldovenești cu grafia latină din regiunea transnistreană, aplicarea apostilei pe actele de studii emise în această regiunea, utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca și deblocarea legăturii telefonice fixe, cel puțin, între cele două maluri ale Nistrului. Întâi de toate, ce explicație aveți Dvs. pentru această deblocare, cel puţin aparentă, a unor probleme care au persistat de-a lungul anilor, deblocare despre care autoritățile moldovene vorbesc în tonalitate de succes, dar nu numai ele, ci și oficiali europeni deja au reacționat salutând această schimbare după mai mulți ani?
Oazu Nantoi: „În primul rând, dacă ne uităm la context regional, este evident că așa-zisa Transnistrie s-a pomenit într-o situație inconfortabilă, după începutul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, pentru că Ucraina are motive să nu privească cu ochi buni prezența trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova în spatele său și în genere tratează cu suspiciune acest regim care se declară pro-rus. În al doilea rând, și Republica Moldova, și Ucraina au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană și agenți economici, inclusiv cei din stânga Nistrului, sunt obligați să respecte prevederile Acordului de Liber Schimb între țările respective și Uniunea Europeană. Adică, să se conformeze cerințelor juridice ale acestui acord, ceea ce înseamnă integrarea în spațiul juridic al Republicii Moldova. Al treilea moment ţine de începutul controlului comun moldo-ucrainean asupra porțiunii transnistrene de 453 km. a frontierei moldo-ucrainene. Primul punct de control a început să funcționeze pe teritoriul Ucrainei la Pervomaisc-Cuciurgan, acest pas a provocat o campanie isterică la Tiraspol, dar ei nu au de ales și se conformează. Este evident totodată că Federația Rusă a stopat suportul financiar al regimului din stânga Nistrului și acest regim se confruntă cu dificultăți tot mai evidente în ceea ce privește asigurarea unui minim social pentru populația chinuită din regiune. Şi cum se spune „last but not least”: ceea ce se întâmplă în ultimul timp demonstrează încă o dată în plus că acest conflict nu este inter-etnic, nu este inter-confesional și nici nu este unul intern. Factorii de decizie (dar în cazul dat noi vorbim despre compania Sheriff care inițial a instaurat controlul asupra așa zisului soviet suprem, iar din decembrie anul trecut în stânga Nistrului a apărut un oarecare Vadim Krasnoselski care se declară președinte, dar care noi știm că umblă după indicații la același Victor Gușan de la compania Sheriff) deci, factorii de decizie sunt compania Sheriff în stânga Nistrului și dl Vlad Plahotniuc - în dreapta Nistrului. Şi tot mai multă lume, experți, jurnaliști consideră că ultimele schimbări ce au loc se datorează faptului că aceste două persoane au decis să dezamorseze situația.”
Europa Liberă: Dacă s-ar admite, dle Nantoi, că așa este, de ce interese s-ar călăuzi acești doi oligarhi?
Oazu Nantoi: „Eu am menționat contextul regional. Datorită acestuia, regiunea din stânga Nistrului nu poate să-și permită să se războiască în continuare, are nevoie de dezamorsarea situației, pentru funcționarea businessul în primul rând şi nimic mai mult. Noi nu cunoaștem esența tratativelor, noi vedem doar ceea ce ni se declară. Noi vedem că în stânga Nistrului continuă propaganda aceasta agresivă că, iată, Transnistria merge spre recunoaștere, dl Krasnoselski umblă pe la Moscova, a fost la Londra, dl Ignatiev a fost în Israel tot cu același mesaj că Transnistria urmează să fie recunoscută. Dar în spatele acestei situații propagandistice au loc niște înțelegeri despre esența cărora noi doar putem presupune. Și, iată, noi vedem că pe de o parte aici, la Chișinău, dacă nu greșesc din luna mai se întâmplă niște lucruri cu atitudini tranșante în raport cu unele acțiuni ale Federației Ruse, deportarea așa zișilor diplomați, dl Rogozin a fost declarat persona non grata etc..etc și, totodată au loc aceste schimbări. Prin urmare, eu vreau să subliniez un lucru fundamental pentru mine cel puțin: aceste schimbări încă nu ne spun nimic despre vreo soluționare a conflictului în baza Constituției Republicii Moldova. Deocamdată are loc conservarea realităților politice, nemaivorbind de faptul că președintele Igor Dodon în ziua de 29 iulie intenționa să-i decoreze cu distincții de stat ale Republicii Moldova pe așa zișii pacificatori din Transnistria.”
Europa Liberă: Dle Nantoi, Dvs. sugerați că, chiar în ciuda acestui progres în negocieri, perspectiva unor negocieri pe chestiuni fundamentale politice, cum ar fi stabilirea unui statut al regiunii, adică această perspectivă este vagă încă?
Oazu Nantoi: „Absolut. Este vagă din mai multe considerente. În primul rând, este evident că Ucraina are o atitudine evident negativă față de orice statut al Transnistriei care ulterior ar putea fi propus de Federația Rusă în calitate de precedent pentru regiunile Donețk și Lugansk. În sensul acesta Ucraina are o poziție destul de tranșantă. În al doilea rând, noi vedem că pe malul drept al Nistrului situația tot mai mult se orientează spre alegeri parlamentare. În campaniile electorale care încep mult înainte de declanșările oficiale, noi știm că probleme de ordin strategic de regulă nu se rezolvă, se merge pe calea populismului. Prin urmare, deocamdată este greu de spus care sunt motivele în baza cărora au fost atinse aceste decizii. Se cunoaște că Austria va deține președinția în Uniunea Europeană în anul 2018 și se presupune că Federația Rusă, care încearcă să joace pe tensiunile, frecțiunile și contradicțiile interne din Uniunea Europeană, părea să aibă relații bune cu Sebastian Kurz, tânărul cancelar al Austriei, și din această cauză nu se împotrivește acestor schimbări și susține această întrunire de la Viena pentru ca diplomația austriacă să aibă motive să declare că e vorba de un succes al președinției austriece. Dar, probabil, mai avem nevoie de ceva timp pentru ca cauzale acestor schimbări să iasă la suprafață. Repet: când în stânga Nistrului nu se observă niciun gram de cedare în ceea ce privește așa zisa independență a Transnistriei, când dl Krasnoselski vorbește foarte categoric despre independența Transnistriei…, deşi, repet, dl Krasnoselski este o nulitate angajată de Sheriff și aceste mesaje a dlui Krasnoselski sunt adresate mai mult factorului extern și intern.”
Europa Liberă: Unde a dispărut, dle Nantoi, dacă se poate spune așa, Rusia din această nouă formula?
Oazu Nantoi: „Rusia nu a dispărut, Rusia este prezentă prin prezența sa militară ilegală pe teritoriul Moldovei, în stânga Nistrului, unde masiv sunt prezente serviciile speciale rusești. Și nu se știe în ultima instanță care sunt pârghiile prin care Rusia exercită control asupra situației de pe malul stâng în sensul acela că mai este și așa zisul Ministerul Securității de Stat cu un moldovean autentic în frunte Valeriu Ghebos din raionul Ungheni da, asta ne bucură pe noi că așa personalități proeminente se nasc în Basarabia și noi de mult știm că Transnistria propriu-zis nu prezintă interes pentru Rusia. Memorandumul Kozak pe care eu l-am menționat este un model foarte clar al viziunii Federației Ruse asupra ceea ce se numește conflict transnistrean. Federația Rusă dorește ca utilizând controlul său asupra regiunii transnistrene se impună un asemenea format de organizare internă a Republicii Moldova ca s-o transformare într-un protectorat rusesc în conformitate cu doctrina lui Putin.”
Europa Liberă: Există, dle Nantoi, vreun nou canal de negocieri, ferit deocamdată poate de ochii lumii dintre Chișinău și Moscova, iată, cu aceste aparente compromisuri din punctul Dvs. de vedere sau lucrurile merg firesc după ce Rusia a spus - bani nu sunt, țineți-vă acolo, rezistați în continuare și la nivel local se negociază altfel acuma?
Oazu Nantoi: „Eu nu cred că Rusia nu este la curent cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova pe ambele maluri ale Nistrului. Noi știm că dl Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova grație susținerii din partea Partidului Democrat și dl Plahotniuc, ceea ce înseamnă că dl Dodon care, dacă nu greșesc, de șase ori anul acesta a vizitat Moscova poate fi folosit în calitate de mesager pentru niște înțelegeri care nu se anunță public și, acesta este specificul regimurilor nedemocratice, atât în Rusia, precum și pe ambele maluri ale Nistrului. Și aici eu repet, noi iarăși rămânem în albia presupunerilor și a speculațiilor, cu toate că printre experți și jurnaliști care profund se interesează de această temă s-a ajuns la consens că tot ce se întâmplă ultimul timp se datorează comunicării directe între dl Plahotniuc și Gușan.”
Europa Liberă: Totuși v-ați aventura să anticipați ce compromisuri poate ar putea fi de așteptat și de îngrijorat pentru Chișinău în toată această comunicare?
Oazu Nantoi: „E prematur să vorbim despre compromis. Dar îngrijorarea este că noi cetățenii Republicii Moldova nu suntem capabili să avem o guvernare competentă, responsabilă și onestă care să modernizeze țara în baza prevederilor Acordului de Asociere și să asigure perspectivă de existență acestui stat. Și aceste înțelegeri obscure între Chișinău și Tiraspol iarăși pot reanima temerile cum că se poate ajunge la niște înțelegeri care nu vor pleca departe de la memorandumul Kozak. Atâta timp cât nu este demonstrat contrariul noi nu avem motive să credem politicienii în situația când dl Gușan nici politician niciodată nu a fost, dl Plahotniuc măcar s-a plimbat prin Parlament. Prin urmare, societatea civilă din Republica Moldova trebuie să fie vigilentă, atentă la ceea ce se întâmplă și nu e cazul să uităm că în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un proiect de lege privind eliberarea actelor moldovenești pentru o categorie de oameni din stânga Nistrului. Deci, sunt niște mișcări, dar încotro se mișcă e greu de presupus.”
