Linkuri accesibilitate

Ştiri

Guvernul României ar urma să anunțe trei zile de doliu național pentru decesul Regelui Mihai

La București, se așteaptă ca Guvernul să aprobe în ședința de miercuri o hotărâre privind stabilirea a trei zile de doliu național pentru decesul Regelui Mihai, în 14, 15 și 16 decembrie, au declarat surse oficiale pentru Agerpres.

Datele celor trei zile de doliu au fost stabilite marți seară la Guvern, la o întâlnire între reprezentanții mai multor instituții guvernamentale și cei ai Casei Regale.

Un comunicat de presă al executivului anunță că au fost stabilite activitățile, calendarul și detaliile tehnice privind desfășurarea funeraliilor naționale.

Anterior, Familia Regală a României a anunțat că trupul neînsuflețit al fostului suveran Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi, pentru două zile, la Palatul Regal de la București. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. La dorința Custodelui Coroanei, funeraliile vor respecta tradiția înaintașilor Majestății Sale Defuncte, arată sursa citată.

Fostul suveran al României, regele Mihai, s-a stins din viață, marți, în Elveția, la vârsta de 96 de ani. Regele s-a retras din viața publică în 2016 din cauza bolii, suferind de leucemie.

Vezi ultimele știri ale zilei

Liderii din Armenia și Azerbaidjan nu dau șanse negocierilor de pace

Pe linia frontului, militari armeni în Nagorno-Karabah, 20 octombrie 2020.

Liderii din Armenia și Azerbaidjan par deciși să continue luptele pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabach, regiune din Azerbaidjan controlată de milițiile armene deși eforturile diplomatice susținute continuă pentru a se pune capăt luptelor care riscă să transforme acest conflict local într-unul regional, cu implicarea Rusiei și a Turciei (țară NATO) de părți opuse. Premierul armean Nicol Pașinian a declarat miercuri, într-un discurs transmis live pe Facebook că pentru moment nu există nici un punct comun între cele două părți, „câmpul de bătălie” fiind singurul loc unde pot fi rezolvate problemele. O declarație similară a fost făcută miercuri și de președintele azer Ilham Aliev.

Președintele armean, Armen Sarkisian, s-a aflat miercuri la Bruxelles pentru discuții cu liderii Uniunii Europeană și ai NATO, în timp ce miniștrii azeri și armean de externe erau la Moscova pentru discuții cu Rusia, într-un impuls diplomatic pentru a pune capăt luptelor.

După Moscova, cei doi miniștri de externe sunt așteptați la Washington pentru discuții vineri, pe 23 octombrie cu secretarul de stat american, Mike Pompeo.

Statele Unite, Franța și Rusia sunt copreședinții așa-numitului grup Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a condus până acum eforturile nereușite de a soluționa disputa privind Nagorno-Karabakh de la acordul fragil de încetare a focului din 1994. Luptele recente au reizbucnit la sfârșitul lunii septembrie, de atunci sute de militari și civili au fost uciși de ambele părți. Cifrele nu pot fi verificate independent.

Iranul și Rusia au obținut date confidențiale ale alegătorilor americani

John Ratcliffe, directorul Serviciilor Naționale de Informații americane, Washington, 5 mai 2020.

Șefii informațiilor americane au anunțat că atât Iranul cât și Rusia au obținut, separat, informații confidențiale privind alegători din Statele Unite dar au asigurat, la o conferință de presă, că procesul electoral va decurge normal, fără ingerințe din afară.

Directorul Serviciilor Naționale de Informații, John Ratcliff și directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), Chris Wray au avertizat că țările care încearcă se influențeze alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie vor avea de plăti „din greu”.

Iranul, a precizat Ratcliff, a trimis mesaje de amenințare unor votanți democrați din două state „indecise”, în numele unei grupări de extrema dreaptă care-l sprijină deschis pe Trump, încercând astfel să submineze șansele de realegere ale președintelui. Se pare că adresele de e-mail au fost sustrase din datele electronice ale alegătorilor care s-au înscris pentru alegeri.

Rusia nu ar fi lansat o campanie similară, a mai spus Ratcliff, dar se știe că și ea a obținut datele unor alegători, cum s-a întâmplat și cu patru ani în urmă, când este acuzată că s-a amestecat în alegerile americane de partea președintelui Trump.

SUA: Democrații vor boicota votul de confirmare a noului judecător la Curtea Supremă

Amy Coney Barrett, candidata administrației Trump pentru un loc de judecător la Curtea Supremă, în cursul audierilor din comisia juridică din Senat, Washington, octombrie 2020.

Democrații din Senatul american nu pot bloca numirea, cu numai două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, a unui nou judecător la Curtea Supremă dar au anunțat că vor boicota votul de joi, din comisia juridică, care va confirmat numirea candidatei republicane Amy Coney Barrett. Votul în plenul Senatului este programat pentru 26 octombrie iar republicanii au o majoritate de 53 la 47 de voturi.

Democrații protestează împotriva faptului că administrația Trump a insistat ca această numire, care este pe viață, să fie confirmată acum, în loc de a aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale, mai ales că în 2016 au blocat o numire a administrației Obama tocmai cu argumentul că era făcută prea aproape de alegerile prezidențiale.

Cu Coney Barrett, președintele Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă, dominată acum și pentru mulți ani în viitor de aripa conservatoare, cu 6 voturi la 3.

În cursul campaniei electorale s-a vehiculat ideea că în cazul unei victorii a democratului Joe Biden, acesta ar putea mări de la 9 la 11 numărul de judecători la Curtea Supremă, restabilind astfel un fel de echilibru între conservatori și liberali.

Barack Obama: la primul său miting electoral, critică strategia administrației Trump în combaterea pandemiei

Fostul președinte Barack Obama în campania electorală, în sprijinul lui Joe Biden, Philadelphia, 21 octombrie 2020.

Fostul președinte democrat Barack Obama a atacat dur strategia actualei administrații Trump în combaterea pandemiei de Covid-19.

Statele Unie sunt una din cele mai afectate țări din lume de pandemia de coronavirus, cu peste 8 milioane 300 de contaminări și 222 de mii de decese legate de Covid-19.

Vorbind la primul miting electoral la care a participat pentru a susține candidatura la președinție a fostului său vicepreședinte Joe Biden, Obama a criticat și încercarea administrației republicane de a elimina, în plină pandemiei, sistemul de asigurări medicale pentru „toată lumea” creat în ultimul său mandat, așa-numitul „Obama care” dar și politica economică nedreaptă a administrației Trump și modul în care a navigat cele mai recente conflicte rasiale, provocate de uciderea lui George Floyd.

Mitingul electoral a avut loc la Philadelphia, în statul Penssylvania, unul din așa-numitele state indecise, care trebuie câștigate de orice pretendent la Casa Albă. În 2016, Trump a câștigat în acest stat dar acum, sondajele de opinie îl pun pe contracandidatul democrat Joe Biden în frunte. Președintele american nu este ales direct, prin vot popular, ci de electorii desemnați din fiecare stat, ceea ce înseamnă că alegerile prezidențiale se decid la acest nivel.

Noi măsuri sanitare în Europa - Cehia în carantină parțială

Praga - podul Carol în „carantină”, fără turiști, octombrie 2020

Cehia a reintrat în carantină parțială, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, după ce numărul de noi cazuri a continuat să crească vertiginos. Miercuri, premierul Andreij Babis a anunțat că toate magazinele neesențiale se închid iar cel puțin până pe 3 noiembrie, oamenii trebuie să stea în casă – dacă nu merg la lucru, la cumpărături sau la medic. Cu două zile în urmă, în Cehia se raportaseră aproape 12 mii de cazuri noi de Covid-19 la o populație de numai zece milioane 799 de mii de locuitori. Numărul deceselor a crescut la peste 1.600.

În multe țări europene s-a revenit la măsuri sanitare drastice, menite să oprească o nouă explozie de noi cazuri de contaminare cu coronavirus dar noi tratamente, dezvoltate în ultimele luni, au redus peste tot rata mortalității. Pe lângă Cehia, Franța, Spania, Italia și Rusia sunt țările care se confruntă în acest moment cu creștere spectaculoase de noi cazuri.

Fenomen care înregistrează și în Statele Unite, unde numărul de noi contaminări pe zi a crescut de la 42 de mii la începutul lunii octombrie, la peste 58 de mii, cel mai ridicat nivel din iulie, apreciază universitatea Johns Hopkins. În acest moment, cele mai afectate state americane sunt cele din centru -vest și vestul țării și se observă o creștere alarmantă de noi cazuri în zonele rurale, nu numai în marile centre urbane.

Compania TAROM ar putea concedia până la 30% din angajați

Din cauza pandemiei de coronavirus, care a redus extrem de mult traficul aerian, compania română de stat TAROM ar putea concedia circa 30% din angajați, inclusiv piloți și stewardese, relatează Digi24. Oficial, pentru acest an sunt estimate pierderi de peste 300 de milioane de lei, însă pierderile companiei ar putea crește și mai mult în funcție de evoluția crizei sanitare. Compania ar avea șanse de revenire abia în 2024.

Papa Francisc spune că homosexualii ar trebui protejați de legile uniunii civile

Papa Francisc

Papa Francisc afirmă în filmul „Francesco”, lansat astăzi, că homosexualii ar trebui protejați de legile uniunii civile, într-unul dintre cele mai clare mesaje ale sale despre drepturile minorităților sexuale. Filmul documentar este realizat de regizorul Evgheni Afineevsky și este nominalizat pentru OSCAR.

Biograful papal Austen Ivereigh a declarat pentru agenția Reuters că declarațiile suveranului pontif din film au fost unele dintre cele mai clare pe care Papa Francisc le-a făcut pe această temă de la alegerea sa din 2013.

„Cine sunt eu să judec?” este sintagma care l-a făcut celebru pe Papa Francisc încă de la începutul papalității sale și care îi marchează profund atitudinea față de multe subiecte ale vieţii contemporane.

Miniștrii apărării NATO negociază înființarea unui centru spațial în sud-vestul Germaniei

Se așteaptă ca miniștrii apărării din țările NATO să cadă de acord săptămâna aceasta cu privire la înființarea unui centru spațial în sud-vestul Germaniei, pe fondul îngrijorărilor cu privire la ceea ce alianța militară occidentală consideră un comportament din ce în ce mai agresiv al Rusiei și Chinei.

Înaintea întâlnirii de două zile care începe joi, 22 octombrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că noul centru spațial urmează să fie înființat la Ramstein, o bază aeriană aproape de granița cu Franța, pentru a ajuta la gestionarea comunicațiilor prin satelit și a operațiunilor militare ale alianței in jurul lumii.

Aproximativ 2000 de sateliți orbitează Pământul, dintre care mai mult de jumătate sunt operați de membri NATO, fiind folosiți de la serviciile de telefonie mobilă până la prognozele meteo.

În prezent, cel puțin 40% din comunicațiile NATO sunt prin satelit.

„Spațiul este esențial pentru capacitatea noastră de a naviga, comunica și detecta lansarea de rachete. Și comunicațiile prin satelit rapide, eficiente și sigure sunt vitale pentru trupele noastre", a spus Stoltenberg, insistând că scopul aliaților „nu este militarizarea spațiului, sporirea gradului de conștientizare al NATO cu privire la provocările din spațiu și capacitatea Alianței de a face față acestora ".

În decembrie, membrii alianței au recunoscut spațiul ca al cincilea domeniu de operațiuni în care trebuie să se apere la fel de eficient ca în aer, pe uscat, pe mare și în spațiul cibernetic.

Se așteaptă ca miniștrii apărării NATO să abordeze, de asemenea, pe 22 octombrie, ceea ce Stoltenberg a numit „provocarea reprezentată de rachetele rusești, care cresc în amploare și complexitate”.

Statele Unite și Rusia nu au finalizat încă un acord pentru prelungirea ultimului lor tratat major de control al armelor, New START, care urmează să expire în februarie.

Statele Unite și aliații săi au acuzat Rusia că a încălcat Tratatul privind Forțele Nucleare cu Interval Intermediar (INF) dintre Moscova și Washington.

Washingtonul a ieșit, de asemenea, în mod unilateral, din tratatul numit Open Skies, un tratat care permite Statelor Unite și Rusiei să efectueze zboruri de recunoaștere deasupra teritoriilor lor.

Raportorul Parlamentului European pentru R. Moldova critică ingerințele Moscovei

Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru R.Moldova

Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru R.Moldova, a făcut astăzi mai multe declarații presei despre actualul raport critic al Parlamentului European despre situația din Moldova , la 6 ani de la semnarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană . Tudorache a criticat dur acuzațiile recente ale Moscovei – ale șefului serviciului de securitate Serghei Narîșkin și ale șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care au acuzat Occidentul că ar încerca să se implice în alegerile prezidențiale din Moldova. În opinia eurodeputatului de la Renew Europe, Dragoș Tudorache, aceste declarații venind de la Moscova sunt „o practică mai veche de dezinformare a Rusiei”, Uniunea Europeană fiind interesată în Moldova de alegeri libere și corecte, indiferent de ideologia candidatului ce va fi câștigător

Luare de ostatici într-o bancă din orașul georgian Zugdidi

Captură de la camerele video ale băncii din Zugdidi

Ministerul de Interne al Georgiei spune că un bărbat înarmat a luat ostatici angajații și vizitatorii unei bănci din orașul de est Zugdidi.

Un corespondent RFE / RL de la fața locului a spus că bărbatul mascat a tras cu o armă în interiorul clădirii înainte de a permite mai multor ostatici să părăsească sediul.

Se crede că cinci angajați ai băncii și un număr necunoscut de clienți se află încă în bancă.

Zona din jurul băncii a fost înconjurată de poliție și este în desfășurare o operațiune de soluționare a crizei.

Președintele interimar al Kârgâzstanului anunță o „amnistie economică” pentru foști oficiali îmbogățiți ilegal

Președintele interimar al Kârgâzstanului Sadîr Japarov

Președintele interimar al Kârgâzstanului Sadîr Japarov a anunțat o „amnistie economică” pentru foști oficiali care s-au îmbogățit ilegal prin corupție, la doar o zi după ce fostul șef adjunct al serviciului vamal, Raimbek Matraimov, a fost reținut și plasat în arest la domiciliu sub suspiciunea de corupție. Potrivit unui anunț al lui Japarov de astazi , amnistia îi va afecta pe toți foștii oficiali care au servit în „sectorul energetic, vamal, fiscal, farmaceutic, mineri sau au acordat licențe, ” cît și din alte sectoare ale economiei și care prin acte de corupție auobținut bunuri in mod ilegal. Japarov a acordat 30 de zile pentru foști oficiali care au săvârșit astfel de acțiuni ilegale să dezvaluie schemele de corupție pe care le-au folosit și să dea înapoi banii obșinuiți astfel pentru a li se acorda „iertări administrative și economice”. Miscarea vine la o zi după ce Comitetul de Stat pentru Securitate Națională din Kârgâzstan (UKMK) a declarat că l-a reținut pe Matraimov, un aliat al fostului președinte Sooronbai Jeenbekov, ca parte a unei anchete de corupție.

În Kazahstan, alegerile pentru Camera inferioară a Parlamentului vor avea loc pe 10 ianuarie 2021

Președintele Kazahstanului Qasim-Zomart Tokaev

Președintele kazah Qasim-Zomart Tokaev a stabilit data alegerilor pentru Camera inferioară a Parlamentului pentru 10 ianuarie 2021. Decretul, semnat pe 21 octombrie, deschide calea pentru primele alegeri parlamentare ale țării de când Tokaev i-a succedat lui Nursultan Nazarbaev la președinție anul trecut. Nazarbaev păstrează încă poziții cheie în Kazahstan , fiind șeful Consiliului de Securitate al țării și liderul partidul aflat la putere , Nur Otan. Observatorii alegerilor internaționale spun că alegerile din Kazahstan nu au fost nici libere, nici corecte, vorbind despre faude electorale extinse, precum reprimarea candidaților opoziției și restricții privind libertatea presei. În prezent, Majlis – parlamentul din Kazahstan - cu 107 locuri, este dominat de partidul Nur Otan al lui Nazarbaev, care are 84 de deputați. Partidul popular comunist pro-guvernamental din Kazahstan și partidul liberal Ak Zol au fiecare cite șapte locuri. Celelalte nouă locuri sunt numite de Adunarea Poporului din Kazahstan, un organism consultativ controlat tot de Nazarbaev.

România: Alegerea lui Florin Iordache ca președinte al Consiliului Legislativ, contestată la CCR

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, și Florin Iordache

Parlamentarii PNL și USR vor depune separat câte o sesizare la Curtea Constituțională referitoare alegerea parlamentarului PSD Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

„Grupul parlamentar PNL va depune o sesizare la CCR referitoare la neconstituționalitatea alegerii domnului Florin Iordache, în fruntea Consiliului Legislativ. PNL are numărul necesar de semnături pentru atacul la CCR și dorim să venim în sprijinul colegilor de la USR, care nu au matematic numărul necesar de semnături. Nu am primit o solicitare scrisă sau verbală pentru semnături, motiv pentru care colegii juriști vor depune rapid sesizarea la CCR”, a transmis liderul deputaților liberali Florin Roman, într-un comunicat de presă.

Roman spune despre Iordache că e „autorul infamei OUG 13, cea care a scos în stradă sute de mii de români dornici să apere democrația”, motiv pentru care nu ar avea ce să caute în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

Și grupurile parlamentare ale USR au anunțat, miercuri, că vor sesiza Curtea Constituțională pentru alegerea lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ. Conform USR, candidații nu au întrunit numărul de voturi cerut de lege.

Mai multe amănunte AICI

Un raport API confirmă tendințele de prezentare dezechilibrată a candidaților prezidențiali

Al treilea raport de monitorizare a 12 portaluri informaționale în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2020 -perioada 11-17 octombrie, prezentat de Asociația Presei Independente (API), confirmă tendințele înregistrare anterior, și anume prezentarea dezechilibrată a candidaților și partizanatul politic evident al unor portaluri. Monitorizarea are loc în cadrul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte și va continua până în ziua alegerilor, eventual, și în turul doi al scrutinului, iar API va prezenta rapoarte săptămânale.

Cele mai multe materiale pe teme politice și/sau electorale, publicate de cele 12 portaluri monitorizate au o singură sursă de informare, redacțiile publică articole dezechilibrate fără replica celor acuzați, candidații sunt prezentați selectiv, iar frecvența și contextul aparițiilor acestora indică asupra caracterului părtinitor al celor mai multe materiale analizate. Unele portaluri sunt portavoce ale candidatului Igor Dodon și chiar fac agitație electorală indirectă și directă pentru acesta (Actualitati.md, Aif.md, Kp.md, Vedomosti.md, Noi.md), și numai două portaluri – Agora.md și Newsmaker.md au un comportament editorial relativ echilibrat, prezentând campania și candidații/candidatele preponderent neutru și respectând normele deontologiei jurnalistice, se arata în cel mai recent raport de monitorizare a alegerilor realizat de Asociația Presei Independente.

Agora.md s-a remarcat în această perioadă prin cea mai echilibrată abordare a acțiunilor electorale, potrivit raportului API.

Cehia adoptă restricții severe după ce au fost raportate noi cazuri de coronavirus

Praga- Așteptând pentru un test de coronavirus

Guvernul ceh a aprobat o serie de măsuri restrictive severe după ce a fost raportat un număr record de noi cazuri de coronavirus. Prim-ministrul Andrej Babis a declarat într-o conferință de presă astăzi că măsurile privind închiderea tuturor punctelor de vânzare cu amănuntul neesențiale și limitarea circulației oamenilor doar la călătorii esențiale, cum ar fi pentru muncă, familie sau cumpărarea alimentelor, vor dura cel puțin până pe 3 noiembrie.

Babis a spus că măsurile vor intra în vigoare începând de mîine, 22 octombrie.

Marți au fost înregistrate 11 984 cazuri noi de coronavirus, un record într-o singură zi intr-o țara a cărei populație este de 10,7 milioane de oameni.

Decesele au crescut, de asemenea, la 1619, o creștere cu 464 în ultima săptămână, în timp ce spitalele și-au redus activitățile obișnuite pentru a pune la dispoziție mai multe paturi și personal pentru numărul crescut de pacienți cu COVID 19.

Ministrul Sănătății, Roman Prymula, a declarat că prognozele arată că numarul cazurilor vor crește in perioada urmatoare, cu valori maxime preconizate in jurul datei de 11 noiembrie.

Vicepremierul Jan Hamacek, care este și ministrul de interne și șeful comisiei de criză care coordonează eforturile logistice pentru combaterea pandemiei, a anunțat că este pozitiv la COVID-19.

Discuții și negocieri internaționale pentru pacea din Nagorno-Karabah

Luptele în Nagorno-Karabah continuă

Președintele armean, Armen Sarkisian, a plecat la Bruxelles pentru discuții cu liderii Uniunii Europeană și ai NATO, în timp ce miniștrii azeri și armeni de externe se află la Moscova pentru discuții cu Rusia, într-un impuls diplomatic pentru a pune capăt luptelor recente în legatură cu regiunea separatistă Nagorno-Karabah.Sute de soldați și civili au fost uciși în urma ostilităților care au început pe 27 septembrie.

După Moscova, cei doi miniștri de externe ai celor doua țări vor călători apoi la Washington pentru discuții vineri, pe 23 octombrie cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Statele Unite, Franța și Rusia sunt copreședinții așa-numitului grup Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a condus până acum eforturile nereușite de a soluționa disputa privind Nagorno-Karabakh de la acordul fragil de încetare a focului din 1994.

Astăzi, ambele părți au raportat noi lupte în și în jurul regiunii Nagorno-Karabakh, enclava cu o populație majoritar armeana din Azerbaijan. Oficialii din Nagorno-Karabakh au vorbit despre bombardamente cu artilerie, luptele fiind deosebit de intense în zonele sudice ale zonei de conflict.

Azerbaidjanul a negat că unul dintre avioanele sale de război ar fi fost doborât.

Comunitatea internațională este îngrijorată că acest reînnoit conflict s-ar putea extinde, atrăgând si Rusia si Turcia – fiecare susținând câte o parte.

Sarkisian are pe agendă întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Se așteaptă ca conducerea NATO și a organizațiilor europene să facă tot posibilul pentru a opri acțiunile militare ale Azerbaidjanului și ale Turciei, membre NATO, ceea ce va ajuta la aducerea la viață a acordurilor de încetare a focului", se rata într-un comunicat al președinției armene.

Armenia, care are un pact de apărare cu Rusia, în organizația regională Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, a acuzat Turcia că a trimis mercenari să lupte de partea azeră. Turcia, membru NATO, a respins acuzația, spunând că nu are un rol direct în lupte.

România: un nou antirecord, 4 848 cazuri de COVID

În România, alte 4.848 de noi cazuri de coronavirus - un nou record absolut - au fost raportate în ultimele 24 de ore, în urma a peste 37.000 de teste. Bilanțul infectărilor cu COVID-19 de la începutul pandemiei a ajuns la 191.102, potrivit datelor publicate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică. Cele mai multe îmbolnăviri noi se înregistraseră vineri - 4.026. În ultima zi, s-au înregistrat alte 69 de decese. Până astăzi, în Romania au decedat 6.065 de persoane diagnosticate cu COVID-19.

PD propune ca tarifele pentru testarea la COVID să fie reglementate de guvern

Deputații Fracțiunii Partidului Democrat propun ca, pe perioada stării de urgență în sănătate publică, Guvernul să fie abilitat cu dreptul de a reglementa tarifele la serviciile de diagnostic de laborator a virusului SARS-CoV-2 și la serviciile de imunizare și vaccinare.

Ghenadie Buza, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, deputat PDM, consideră că, prin adoptarea unui astfel de proiect de lege, accesul populației la efectuarea testelor de laborator privind infecția COVID-19 și la serviciile de vaccinare va crește, informează agenţia IPN.

În opinia inițiatorului propunerii, acest lucru va influența benefic asupra sănătății populației și va asigura protecția financiară a cetățenilor. Declaraţia a fost făcută într-un briefing de presă în aceasta dimineață.

Costul testului se ridică la 800 de lei sau și mai mult. Guvernul reglementează tarifele pentru serviciile medico-sanitare prestate contra-plată, dar numai pentru instituțiile medico-sanitare publice, precum și pentru serviciile acoperite din fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală prestate în instituțiile medico-sanitare private. Tarifele la serviciile de imunizare rămân înafara cadrului de reglementare, precizează IPN.

Primarul Chișinăului își ia concediu ca să-l ajute în alegeri pe Igor Dodon

Ion Ceban

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat că își ia, pentru o perioadă de o săptămână, concediu din cont propriu pentru a-l susține pe Igor Dodon în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Anunțul a fost făcut printr-o postare video, în care edilul apare alături de candidat.

Igor Dodon, la rândul său, a menționat că se bucură să aibă alături oameni onești.

Totodată, Igor Dodon, care candidează a independent, susținut de Partidul Socialiştilor, și-a declarat „încrederea deplină” în primarul general al municipiului Chișinău pentru că, în opinia candidatului Dodon, Ceban a reușit să atragă în jurul său specialiști competenți și energici și s-a afirmat ca un bun gospodar și lider.

Noi măsuri restrictive în Europa din cauza pandemiei

Țările din întreaga Europă continuă să impună o serie de noi măsuri restrictive pentru a încetini creșterea masivă a infecțiilor cu coronavirus. Republica Cehă, Spania, Italia, Franța și Rusia se numără printre țările care se confruntă cu o creștere exponențială a cazurilor noi în ultimele săptămâni. Noile cazuri din Statele Unite au crescut în ultimele săptămâni, de la o medie zilnică de aproximativ 42.000 la începutul lunii octombrie la aproximativ 58.000 - cel mai înalt nivel de la sfârșitul lunii iulie, potrivit Universității Johns Hopkins. „Al treilea val de pandemie COVID-19 este în curs de desfășurare”, a avertizat săptămâna trecută universitatea care monitorizează de la început răspândirea globală a pandemiei. În Statele Unite, ultimul val lovește în special Vestul Mijlociu și Vestul țării, dar se extinde și în alte părți, atât în comunitățile rurale, precum și în orașe.

Afganistan: busculadă cu victime, într-un rând după vize pentru Pakistan

Cel puțin 15 persoane au fost ucise și 10 rănite într-un moment de panică publică care a avut loc în interiorul unui stadion de fotbal din provincia Nangarhar din estul Afganistanului, unde mii de oameni s-au adunat, pe 20 octombrie, pentru a obține vize de la consulatul Pakistanului, au declarat oficiali afgani, astăzi. Sohrab Qaderi, un membru al consiliului din Jalalabad, capitala provinciei unde oamenii s-au călcat în picioare, a spus că între cele 15 persoane decedate, 11 sunt femei. Alți doi oficiali ai provinciei au declarat că peste 3.000 de afgani s-au adunat pentru a colecta jetoanele necesare pentru a solicita o viză de călătorie în Pakistan. Pakistanul a restricționat numărul de vize pentru afgani la începutul acestui an din cauza pandemiei de coronavirus. Reprezentanţi ai ambasadei Pakistanului nu au fost disponibili imediat pentru comentarii. Majoritatea afganilor călătoresc în Pakistan pentru tratament medical. Cei care solicită vize la Kabul, Jalalabad, sau Mazar-e-Sharif, se plâng de nereguli în procesul de acordare a vizelor.

Muncitorii, ținta ultimelor mitinguri electorale în SUA

Democratul Joe Biden și președintele american Donald Trump.

Cu două zile înainte de ultima dezbatere televizată, președintele Donald Trump și contracandidatul său democrat Joe Biden fac o campanie intensă în Pennsylvania, stat cu un important electorat format din muncitori și meseriași. Trump prin mitinguri directe, Biden prin interpuși, în acest caz fostul președinte Barack Obama și senatorul independent Bernie Sanders, unul din liderii stângii democrate.

Pennsylvania face parte din statele „indecise” pe care un candidat trebuie să-l câștige pentru a avea numărul necesar de electori, care sa-i asigure victoria în alegerile prezidențiale. În sistemul american, președintele nu este ales prin vot popular, ci prin votul electorilor desemnați de fiecare stat.

Vineri în zorii zilei are loc a doua și ultima dezbatere prezidențială din Statele Unite înainte de alegerile din 3 noiembrie dar comitetul de organizarea a schimbat un pic regulile, pentru a evita haosul primei dezbateri, în care președintele Donald Trump l-a întrerupt constant pe contracandidatul său democrat, Joe Bide. Dezbaterea va atinge 15 subiecte iar la fiecare subiect, candidații vor avea doua minute neîntrerupte de a-și prezenta politica. În timp ce unul vorbește, microfonul contracandidatului va fi închis – o măsură despre care se vorbea de mult timp dar care era criticată de unii experți, mai ales susținători ai președintelui Trump, drept o limitare a dreptului de expresei.

Cluj, al doilea mare oraș din România care intră în „scenariul roșu”

Cluj, martie 2020 în prima noapte de carantina națională.

După București, al doilea mare oraș din România, Cluj-Napoca a trecut de pragul de 3 noi infectări cu Covid-19 la mia de locuitori în ultimele șapte zile și va intra în așa-numitul „scenariu roșu”. Ceea ce implică impunerea de noi măsuri sanitare pentru a limita răspândirea pandemiei.

De joi, 22 octombrie, se închid toate grădinițele, școlile și liceele iar purtarea măștii devine obligatorie în toate spațiile publice, închise și deschise, inclusiv pe stradă. Nu se face nici o referire la situația universităților.

La fel ca la București, se închid cafenelele și restaurantele (care au dreptul să livreze la pachet), teatrele, cinematografele și sălile de concert.

UE vrea să interzică „pașaportul de aur”

Vera Jourova, comisar european pentru Valori și Transparență.

Comisarul european, Vera Jourova, a anunțat, marți, într-o postare pe Twitter, că a decis lansarea procedurii de infringement împotriva Maltei și Ciprului din cauza schemei de vânzare a așa numitelor ”pașapoarte de aur” cetățenilor din afara UE, contra cost, care obțin astfel cetățenia unui stat UE și pot face afaceri pe între terioriul Uniunii Europene. „Nu putem avea o verigă slabă în eforturile UE de a combate corupția și spălarea de bani. Pașapoartele UE nu pot fi de vânzare”, a mai scris Jourova pe Twitter.

Majoritatea europenilor sprijină condiționarea fondurilor europene de respectarea principiilor de bază ale UE

Aproape opt din zece europeni (77%) din întreaga UE sunt de acord cu condiţionarea de către UE a alocării fondurilor comunitare de punerea în aplicare de către guvernele naţionale a principiilor statului de drept. În cazul României însă, proporția celor care aprobă principiul este clar peste media europeană, cu 84%, arată un nou sondaj comandat de Parlamentul European ale cărui rezultate au fost date publicităţii marţi,

Principiul condiționării fondurilor se bucură de cel mai mare sprijin în Cipru (89%), Luxemburg (86%) şi Austria (83%).

În Ungaria şi Polonia, statele care se opun cel mai vocal acestei condiţionări a alocării fondurilor, doar 72% din populaţie susţine această condiţionare, unul dintre cele mai scăzute grade de sprijin din UE.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG