Linkuri accesibilitate

Ştiri

Mihail Saakașvili a fost interogat mai multe ore de Serviciul de Securitate ucrainean

Fostul guvernator al regiunii Odesa, Mihail Saakașvili, a fost interogat mai multe ore de Serviciul ucrainean de Securitate, au anunțat avocații fostului președinte georgian. Ulterior, Saakașvili a declarat ziariștilor că i s-au pus întrebări despre activitatea sa politică în Ucraina. În 2015, președintele Petro Poroșenko l-a numit guvernator la Odesa, dar Saakașvili a demisionat după un an, afirmând că președintele nu ar sprijini eforturile sale de a lupta cu corupția. Între timp, președintele Poroșenko i-a retras, prin decret, cetățenia ucraineană. Saakașvili a declarat din nou că țelul său este înlăturarea actualei guvernări pentru a permite crearea unei Ucraine „democratice, o supraputere în Europa”.

În Ucraina, Saakașvili este acuzat de autorități că ar colabora cu o „grupare criminală” condusă de fostul președinte Victor Ianukovici, care s-a refugiat în Rusia, în februarie 2014.

Vezi ultimele știri

Olanda va impune controale la frontierele terestre începând cu 9 decembrie

Marjolein Faber, ministra olandeză a migrației, face parte din partidul de extremă dreapta PVV, al lui Geert Wilders.
Marjolein Faber, ministra olandeză a migrației, face parte din partidul de extremă dreapta PVV, al lui Geert Wilders.

Olanda va impune controale la frontierele sale terestre începând cu 9 decembrie, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a ministrei migrației Marjolein Faber, confirmând o relatare anterioară a agenției de știri olandeze ANP.

Reuters a relatat că regimul controalelor la granițele olandeze, toate cu țări din zona fără frontiere Schengen a UE, va dura șase luni, făcând parte dintr-o campanie mai amplă de stăvilire a migrației propusă de coaliția de dreapta condusă de partidul naționalist anti-musulman PVV al lui Geert Wilders.

Decizia olandeză vine în urma altora, similare, luate de țări din spațiul Schengen.

În septembrie, Germania a introdus controale inclusiv la granițele sale din vest, cu Olanda sau Belgia, invocând tot nevoia reducerii migrației ilegale, ca și pericolul terorismului islamist, după niște atacuri cu cuțite comise de azilanți din țări predominant musulmane.

La ora aceea, Germania deja controla granița cu altă vecină din spațiul Schengen, Austria, promițând să renunțe la această măsură în 11 noiembrie.

Alte țări care au reintrodus controalele la frontierele „interne” din Schengen sunt Austria, Suedia, Italia, Danemarca, Norvegia, Slovenia și Franța.

Aceste măsuri, în contradicție evidentă cu principiul liberei circulații în spațiul fără frontiere, i-au făcut pe unii să anunțe sfârșitul spațiului Schengen.

Multe guverne, inclusiv al Germaniei, spun însă că măsura este temporară, urmând să fie anulată odată ce se vor face progrese în reforma politicii azilului în interiorul UE.

Problematica frontierelor interne ar urma să fie abordată de miniștrii de Interne și ai Justiției din UE la mijlociul lunii decembrie, la un summit unde s-ar putea decide și intrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen - adică inclusiv cu frontierele terestre, cel mai probabil la primăvară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Din luna decembrie, folosirea telefonului mobil la lecții va fi interzisă prin lege

Elevii din R. Moldova nu vor mai putea folosi telefonul la ore începând cu luna decembrie
Elevii din R. Moldova nu vor mai putea folosi telefonul la ore începând cu luna decembrie

Elevii nu-și vor mai putea folosi telefoanele mobile în timpul orelor de clasă începând cu luna viitoare, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Într-o transmisiune în direct pe rețelele sociale pe 8 noiembrie, oficialul a vorbit despre reglementarea utilizării telefoanelor mobile în școli, care urmează să fie introdusă până la finele anului în Codul Educației.

Modificările urmează să fie aprobate pe 20 noiembrie la ședința Guvernului, după care vor ajunge în Parlament pentru a fi introduse în legislație.

„În primele săptămâni din decembrie o să avem deja pusă în lege această prevedere. În paralel am pregătit și instrucțiunea. Totul este gata, ne mișcăm”, a precizat Perciun.

Anunțată inițial în august, inițiativa de modificare a Codului Educației pentru interzicerea utilizării telefoanelor mobile la ore urma să fie aplicată din septembrie, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Ministrul Educației, Dan Perciun a spus Europei Libere că amânarea introducerii acestei interdicții s-a datorat obținerii cu întârziere a avizelor necesare.

În unele școli din R. Moldova există o asemenea interdicție, prevăzută, însă, doar în regulamentul intern al instituțiilor de învățământ. Printre acestea se numără și Liceul Teoretic Corjeuți din Briceni, care recent a anunțat că va impune o astfel de măsură.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prima condamnare într-un dosar de finanțare ilegală a unui partid politic

Imagine de la unul din protestele partidului „Șansă” din toamna anului 2023.
Imagine de la unul din protestele partidului „Șansă” din toamna anului 2023.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat luni, 11 noiembrie, prima sentință de condamnare într-un dosar de finanțare ilegală a unui partid politic.

Condamnarea a vizat un bărbat care a fost implicat într-un caz de finanțare ilegală a partidului „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor.

Acesta a semnat la 4 octombrie un acord de recunoaștere a vinovăției, ceea ce a accelerat examinarea cauzei, care a fost judecată în doar trei săptămâni, de un magistrat specializat, spune Procuratura Anticorupție.

Bărbatul a recunoscut că, în mod sistematic, a facilitat transportarea și distribuirea unor sume de bani și cadouri, prin intermediari, către persoane care prestau diverse servicii pentru partidul „Șansă”, formațiune care s-a ales cu o restrângere a activității sale, dispuse de judecători, pe perioada campaniei electorale, după ce s-a constatat că a încălcat legislația privind finanțarea partidelor politice.

Printre serviciile prestate se numărau promovarea imaginii partidului și a candidaților acestuia, participarea la întruniri și manifestații, toate fiind realizate cu bunuri care nu erau contabilizate și declarate conform prevederilor legale.

Procurorii anticorupție au mai stabilit că în martie, inculpatul a transmis unui bărbat un pachet în care se aflau peste 613 mii de lei. Banii urmau a fi redistribuiți, prin intermediari, către persoane implicate în activitățile formațiunii, fără respectarea legislației privind finanțarea partidelor.

La scurt timp, inculpatul a fost reținut și arestat, iar în octombrie cauza penală pe numele său a fost trimisă în judecată.

Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de finanțare ilegală a unui partid politic și s-a ales cu o amendă de 45 de mii de lei. Pentru a asigura plata amenzii, a fost dispusă și menținerea sechestrului pe automobilul inculpatului.

Judecătorul a decis și confiscarea sumei de 613.500 de lei în folosul statului.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

COP29: Acordul de la Paris pentru climă, „în mare pericol”, spune ONU

Celeste Saulo, secretara generală OMM, la conferința COP29 de la Baku, 11 noiembrie 2024.
Celeste Saulo, secretara generală OMM, la conferința COP29 de la Baku, 11 noiembrie 2024.

Obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice „sunt în mare pericol”, iar anul 2024 este pe cale să doboare noi recorduri de temperatură, a avertizat luni Organizația Națiunilor Unite, cu ocazia deschiderii discuțiilor COP29 la Baku.

Perioada 2015-2024 va fi, de asemenea, cel mai cald deceniu înregistrat vreodată, a declarat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU într-un nou raport bazat pe șase seturi de date internaționale.

Șefa OMM, Celeste Saulo, a declarat că a sunat „alerta roșie”.

„Este încă un SOS pentru planetă”, a declarat ea reporterilor la Baku.

Tendința de încălzire accelerează micșorarea ghețarilor și creșterea nivelului mării și declanșează fenomene meteorologice extreme, care fac ravagii în comunitățile și economiile din întreaga lume, notează AFP într-o relatare de la Baku, unde are loc conferința globală pentru climă, COP29.

În cadrul Acordului de la Paris, din 2015, aproape toate statele de pe Pământ s-au angajat să depună eforturi pentru a limita încălzirea la „mult sub” două grade Celsius peste nivelurile preindustriale și, de preferință, sub 1,5C.

Cu toate acestea, Copernicus, monitorul climatic al UE, a declarat deja că în 2024 se va depăși 1,5C.

Acest lucru nu reprezintă o încălcare directă a acordului de la Paris, care măsoară temperaturile pe decenii, dar sugerează că lumea este departe de a-și atinge obiectivele.

OMM, care se bazează pe un set de date mai larg, a declarat, de asemenea, că 2024 va depăși probabil limita de 1,5°C și va doborî recordul stabilit chiar anul trecut.

„Noua realitate”

„Catastrofa climatică afectează sănătatea, adâncește inegalitățile, dăunează dezvoltării durabile și zguduie fundamentele păcii. Persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate”, a spus șeful ONU, Antonio Guterres, într-o declarație citată de AFP.

Analiza efectuată de o echipă de experți internaționali instituită de OMM a constatat că încălzirea globală pe termen lung ar putea fi în prezent de aproximativ 1,3C, comparativ cu nivelul de referință 1850-1900, a declarat agenția.

„Trebuie să acționăm cât mai curând posibil”, a declarat Saulo, insistând că lumea nu trebuie să renunțe la obiectivul 1,5C.

Raportul de luni a avertizat că concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, care favorizează creșterile viitoare de temperatură chiar dacă emisiile scad, au atins noi maxime în 2023 și par să fi crescut și mai mult în acest an.

De asemenea, este probabil ca temperatura oceanelor să fie comparabilă cu nivelurile record înregistrate anul trecut, a adăugat raportul.

COP29 are loc în vreme ce locuitorii regiunii spaniole Valencia se luptă cu urmările ploilor și viiturilor catastrofale. Experții spun că asemenea fenomene extreme vor fi tot mai frecvente, grație încălzirii globale.
COP29 are loc în vreme ce locuitorii regiunii spaniole Valencia se luptă cu urmările ploilor și viiturilor catastrofale. Experții spun că asemenea fenomene extreme vor fi tot mai frecvente, grație încălzirii globale.

Saulo a insistat că „fiecare fracțiune de grad de încălzire contează și crește extremele climatice, impactul și riscurile.

„Temperaturile sunt doar o parte a tabloului. Schimbările climatice se desfășoară sub ochii noștri aproape zilnic, sub formă de fenomene meteorologice extreme”, a spus ea.

Saulo a subliniat modul în care „precipitațiile și inundațiile record din acest an și pierderile teribile de vieți omenești... (au provocat) durere în comunități de pe toate continentele”.

„Cantitatea incredibilă de precipitații din Spania a fost un semnal de alarmă cu privire la cât de multă apă poate reține o atmosferă mai caldă”, a adăugat ea.

Ea a avertizat că seria de fenomene meteorologice extreme devastatoare din lume din acest an „sunt, din păcate, noua noastră realitate”.

Acestea sunt, a spus ea, „o avanpremieră a viitorului nostru”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Educației vrea să afle câți absolvenți de gimnaziu au nevoie de meditații la matematică

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri au fost la matematică.
Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri au fost la matematică.

Absolvenții de gimnaziu vor susține în premieră o evaluare tematică la matematică, la care se va stabili care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate la meditațiile gratuite oferite de ministerul Educației.

Ulterior, autoritățile din educație vor face o analiză a acestor date și vor identifica elevii care au cea mai mare nevoie de ajutor. Evaluările vor avea loc în luna februarie.

„În următoarea perioadă acestor copii, mai exact în martie, aprilie, mai li se vor oferi meditații a câte 30, 40 de ore la matematică. Ei vor lucra în grupe mici, câte doi sau patru copii”, a spus Lilia Ivanov, șefa direcției, Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE).

În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare la matematică pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.

Orele vor fi predate după masă, iar acum ANCE organizează cursuri de formare pentru profesorii care predau în anul curent în clasa a IX-a disciplinele de examene: limba și literatura română, limba și literatura rusă, limba și literatura română alolingvi, matematica, istoria românilor și universală.

Profesorii vor fi remunerați suplimentar pentru aceste ore, iar cheltuielile vor fi acoperite de Banca Mondială în cadrul proiectului „Îmbunătățirea calității educației”.

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

Totodată, pentru a exclude fraudele, în 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în Centre de examene, asemeni celor de bacalaureat, sub supraveghere video.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Igor Grosu promite sprijin din partea PAS pentru Nicolae Ciucă, candidatul PNL la prezidențialele din România

Imagine de la vizita liderului PNL, Nicolae Ciucă (dreapta-față), la Chișinău, pe 1-2 martie, când a fost primit de liderul PAS, Igor Grosu, la Parlament.
Imagine de la vizita liderului PNL, Nicolae Ciucă (dreapta-față), la Chișinău, pe 1-2 martie, când a fost primit de liderul PAS, Igor Grosu, la Parlament.

Președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare (Acțiune și Solidaritate - PAS), Igor Grosu, a promis liderului Partidului Național Liberal (PNL) din România, Nicolae Ciucă, ajutor în mobilizarea moldovenilor cu cetățenia română la alegerile prezidențiale și parlamentare de peste Prut.

Grosu și Ciucă au apărut împreună la un briefing ținut la sediul PAS din Chișinău. Grosu a spus că cei doi discută despre cum PAS poate ajuta PNL „în procesul de mobilizare a votanților din Republica Moldova” pentru prezidențialele românești din 24 noiembrie și parlamentarele din 1 decembrie.

„Ne vom ajuta colegii (din PNL)” a spus Grosu, care a amintit că PAS și PNL sunt asociate la nivel european Partidului Popular European (PPE). „PNL a fost tot timpul alături de noi. Putem conta pe ajutorul reciproc în aceste momente cruciale”, a transmis liderul PAS.

Nicolae Ciucă este primul din cei 14 candidați la prezidențiale din România care a vizitat Chișinăul după începerea campaniei electorale de peste Prut, pe 24 octombrie.

La rândul său, Ciucă a dat asigurări că Bucureștiul va continua să sprijine Moldova în procesul de integrare în UE și a amintit că a susținut R. Moldova, în calitate de premier (noiembrie 2021 – iunie 2023), în momente complicate precum începutul invaziei rusești în Ucraina, criza energetică și inflația ce a urmat. „Am făcut-o din tot sufletul pentru că asta e datoria noastră”, a spus Ciucă, care este acum președintele Senatului român.

Igor Grosu (stânga) și Nicolae Ciucă la conferința organizată la sediu Partidului Acțiune și Solidaritate din Chișinău.
Igor Grosu (stânga) și Nicolae Ciucă la conferința organizată la sediu Partidului Acțiune și Solidaritate din Chișinău.

Sprijin, dar fără chemare la vot

Dar Grosu s-a ferit să cheme la vot și nu a anunțat oficial că-l sprijină pe Ciucă (care potrivit sondajelor este mult în spatele favoritului cursei – Marcel Ciolacu, liderul PSD) și PNL, partid care a fost susținut oficial de PAS în campania pentru europarlamentarele din vara 2024.

Atunci, conducerea PAS și-a îndemnat susținătorii să voteze PNL, dar a evitat să spună că liberalii se aflau la guvernare în România în coaliție cu Partidul Social Democrat (PSD). După anunțul lui Grosu, unii fruntași ai PAS au spus Europei Libere că se disociază de poziția anunțată de conducerea partidului și vor sprijini pe altcineva.

Între timp, alianța PSD-PNL a fost ruptă declarativ. Adică PNL a anunțat că iese de la guvernare, dar nu și-a retras miniștrii din Guvern. În campania din toamnă, PSD și PNL participă separat.

Deși liderul PNL este primul care a venit la Chișinău, și cel mai mare partid din România (PSD) are aliați la Chișinău, dar de calibru mai mic. PSD este asociat oficial cu Partidul Social Democrat European (PSDE) din Chișinău, format pe rămășițele Partidului Democrat după fuga lui Vlad Plahotniuc.

Un alt aliat moldovean al PSD-ului românesc este partidul primarului de Chișinău Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN). Partidul lui Ceban nu-și ascunde simpatiile față de PSD, dar cele două partide nu sunt într-o alianță oficială.

Ciucă învață la Chișinău cum să combată influența rusă

Potrivit lui Grosu, pe lângă alegeri, el a discutat cu Ciucă despre integrarea europeană a Moldovei, susținută de România, dar și despre „provocările fără precedent” cu care s-a confruntat Moldova în campania electorală din cauza interferențelor „grupărilor criminale în spatele cărora stă Rusia”.

La rândul său, Ciucă a spus că Rusia face imixtiuni în alegeri nu doar în Moldova, ar fi făcut-o și la prezidențialele recente din SUA și ar putea face și în România. „Trebuie să facem totul ca partidele care sunt porta-voce a Rusiei în România, AUR și SOS, să nu interfereze în alegerile din România”, a spus Ciucă, care a contrapus cele două partide extremiste cu PNL care, potrivit lui Ciucă, este „cel mai pro-european și cel mai pro-atlantic partid din România”.

Mai multe sondaje de opinie de peste Prut arată că Ciucă ar fi în spatele sau la egalitate în intenții de vot cu liderul AUR, George Simion, care ar putea intra într-un eventual tur doi al prezidențialelor, alături de liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Prezidențialele din România vor avea loc pe 24 noiembrie, iar un eventual al doilea tur va fi organizat pe 8 decembrie.

Candidează 14 politicieni, iar cei mai bine cotați sunt premierul Marcel Ciolacu, înaintat de Partidul Social Democrat (PSD); independentul Mircea Geoană, care anterior a fost secretar general adjunct al NATO; liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion; președinta Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, și președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul cere fanilor să nu meargă la meciul de fotbal cu Franța, de joi, după violențele de la Amsterdam

Polițiști francezi la Stade de France, lângă Paris (imagine de arhivă).
Polițiști francezi la Stade de France, lângă Paris (imagine de arhivă).

Israelul a îndemnat fanii să evite meciul de fotbal Franța-Israel de joi, de teama repetării incidentelor violente de la meciul între cluburile Maccabi Tel Aviv și Ajax Amsterdam.

În pofida unei prezențe masive a poliției și a prezenței așteptate la meciul de la Paris a președintelui francez Emmanuel Macron, oficialii israelieni au avertizat duminică fanii să nu vină, de teamă că ar putea fi vizați, relatează AFP.

Meciul de la Paris, din Liga Națiunilor, va avea loc la o săptămână după ciocnirile de la Amsterdam în marginea unui meci din Liga Europa între clubul israelian Maccabi Tel Aviv și echipa olandeză Ajax Amsterdam, câștigat de Ajax cu 5-0.

Violențele au fost condamnate ca fiind „antisemite” de către liderii israelieni, americani, olandezi și europeni. Aproximativ 20 de persoane au fost rănite, iar poliția a declarat că a efectuat peste 60 de arestări. Fanii israelieni au fost duși acasă cu zboruri speciale, nimeni nefiind grav rănit.

Descriind meciul Franța-Israel ca fiind de mare risc, șeful poliției din Paris, Laurent Nunez, a declarat că 4 000 de jandarmi vor fi desfășurați în jurul Stade de France, în transportul public și în întreaga capitală franceză.

O astfel de desfășurare masivă este „foarte neobișnuită” pentru un meci internațional, a declarat Nunez pentru radiodifuzorul francez BFMTV, adăugând că unitatea de elită a poliției naționale va fi însărcinată cu protejarea fotbaliștilor israelieni.

„Nu vom tolera nici un exces sau tulburare a ordinii publice”, a spus el.

„Antisemitism intolerabil”

La Ierusalim, Consiliul Național de Securitate al Israelului a îndemnat duminică fanii israelieni să „evite să participe la meciuri sportive/evenimente culturale la care sunt implicați israelieni, cu accent pe viitorul meci al echipei naționale israeliene la Paris”.

Organizații care doresc să atace Israelul au fost identificate în mai multe orașe europene, inclusiv la Paris, a avertizat Consiliul, sfătuindu-i pe cetățeni, dacă totuși țin să meargă, să nu afișeze semne israeliene sau evreiești recognoscibile.

La Amsterdam, fanii israelieni aveau drapele care combinau emblema clubului de fotbal Maccabi cu steagul alb-albastru israelian, cu Steaua lui David.

Meciul de la Paris - notează AFP - vine pe fondul creșterii incidentelor antievreiești și antimusulmane de la începutul războiului Israelului cu Hamas în Fâșia Gaza.

Duminică, biroul de presă al lui Emmanuel Macron a declarat că președintele francez va asista la meciul de joi pentru a trimite un mesaj de „fraternitate și solidaritate” după actele „intolerabile” de antisemitism care au urmat meciului de la Amsterdam de săptămâna trecută.

Incidentele au stârnit o condamnare internațională pe scară largă, președintele american Joe Biden și liderii europeni denunțând violențele „antisemite” împotriva evreilor.

Ministerul palestinian de Externe a semnalat „scandări anti-arabe”, iar poliția din Amsterdam a spus că fanii israelieni au smuls un steag palestinian de pe o clădire, au ars un drapel palestinian și au distrus un taxi. Înregistrări pe rețele sociale examinate de ziarul Guardian îi arată pe fanii israelieni scandând „IDF (armata israeliană) va învinge” și obscenități la adresa „arabilor”.

Poliția a declarat că atacatorii care au intrat în acțiune împotriva fanilor Maccabi au răspuns apelurilor de pe rețelele de socializare de a căuta evrei.

Cel puțin 63 de persoane au fost arestate în legătură cu violențele de săptămâna trecută și sunt așteptate și alte rețineri. Ministrul de Externe israelian Gideon Saar a spus luni că arestările au fost prea puține.

Dreapta israeliană vrea proteste

Mișcarea evreiască de dreapta Betar a declarat duminică că va organiza un protest împotriva antisemitismului înaintea meciului de la Paris.

World Betar, o mișcare de tineret pro-Israel, intenționa, de asemenea, să îl găzduiască miercuri în Franța pe ministrul israelian de extremă dreapta al finanțelor, Bezalel Smotrich, în marja unei gale de susținere a Israelului organizată de persoane de extremă dreapta.

Mai multe asociații, sindicate și partide franceze de stânga au denunțat evenimentul „Israelul este veșnic” și, în special, prezența prevăzută a lui Smotrich.

Dar șeful poliției, Nunez - care și-a dat acordul pentru organizarea galei - a declarat că Smotrich ar putea să nu participe.

„Înțeleg că, în cele din urmă, el nu va fi acolo”, a spus el.

Betar este activ la nivel mondial și are legături cu dreapta israeliană.

Directorul general al grupului, Yigal Brand, a declarat duminică într-o declarație că mișcarea este „indignată de ceea ce s-a întâmplat la Amsterdam.

„Suntem sioniști mândri și nu avem pentru ce să ne cerem scuze”, a adăugat el.

Vineri, autoritățile israeliene au avertizat fanii să nu participe la un meci de baschet Maccabi Tel Aviv în orașul italian Bologna, care s-a încheiat fără incidente.

În urma violențelor de la Amsterdam, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a ordonat agenției de spionaj Mossad să elaboreze un plan pentru a preveni tulburările la asemenea evenimente din străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Washington Post a scris că Trump și Putin ar fi vorbit la telefon despre Ucraina. Kremlinul neagă convorbirea

Donald Trump (stânga) îl ascultă pe Vladimir Putin la o conferință de presă în urma summitului lor de la Helsinki, din iulie 2018
Donald Trump (stânga) îl ascultă pe Vladimir Putin la o conferință de presă în urma summitului lor de la Helsinki, din iulie 2018

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin și a discutat despre războiul din Ucraina, a relatat Washington Post pe 10 noiembrie, citând surse apropiate lui Trump.

Cotidianul american a scris că Trump a vorbit cu Putin la telefon din Florida pe 7 noiembrie, la o zi după ce vorbise cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Surse anonime citate de Washington Post au declarat că Trump i-a spus lui Putin să nu escaladeze războiul din Ucraina și și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind „rezolvarea în curând a războiului din Ucraina”.

Dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că nu a avut loc nici o asemenea convorbire telefonică și nici nu sunt planuri pentru așa ceva.

Putin a reacționat inițial cu răceală la marea victorie electorală a lui Trump, înainte de a-l felicita informal pe președintele ales la 7 noiembrie. El a lăudat „curajul” lui Trump de a supraviețui unei tentative de asasinat în iulie și a spus că este „pregătit” să vorbească cu el.

Persoane familiarizate cu convorbirea telefonică au declarat pentru WP că Kievul a fost informat cu privire la apelul lui Putin și nu a obiectat, dar ulterior guvernul Ucrainei a negat că ar fi fost prevenit.

În campania electorală dinaintea alegerilor din 5 noiembrie, Trump a afirmat că va pune capăt războiului din Ucraina, fără a oferi detalii cu privire la modul în care intenționează să facă acest lucru.

Putin a declarat în septembrie că ar dori ca vicepreședinta americană Kamala Harris să îl învingă pe Trump în alegeri, dar observatorii susțin că asta a făcut probabil parte din eforturile Kremlinului de a evita să dea impresia că Putin speră ca Trump să câștige.

Trump a indicat anterior că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte să cedeze teritorii pentru a încheia un acord de pace cu Rusia. În aceeași ordine de idei, Bryan Lanza, aliat al lui Trump, a declarat pentru BBC la 9 noiembrie că guvernul lui Trump se va concentra pe obținerea păcii în Ucraina și nu pe ajutorarea Kievului să recâștige teritoriile ocupate de Rusia. „Crimeea s-a dus”, a spus Lanza - dar un oficial de campanie al lui Trump a negat apoi că el ar vorbi în numele președintelui ales.

Te-ar putea interesa și: Analiză | Victoria lui Trump ar putea duce la promovarea păcii în Ucraina, dar în condițiile cui?

Relatarea Washington Post cu privire la convorbirea telefonică Trump-Putin a venit la câteva ore după ce Zelenski a declarat că Rusia a lansat 145 de drone asupra Ucrainei în timpul nopții, cel mai mare număr de atacuri nocturne de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

De asemenea, Ucraina a lansat zeci de drone care au vizat capitala rusă, Moscova, forțând închiderea temporară a trei aeroporturi la 10 noiembrie.

Forțele ruse au înregistrat progrese în ultimele săptămâni, Moscova declarând la 10 noiembrie că a cucerit orașul Voltcenka din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Andrei Spînu se retrage din Guvern și din PAS

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, și-a anunțat în dimineața zilei de luni, 11 noiembrie, retragerea din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate.

Anunțul a fost făcut de ministru printr-o postare pe rețelele de socializare, în care și-a enumerat reușitele în domeniul infrastructurii și energetic, pe care le-a gestionat de la intrarea în guvern în 2021. În același timp, Spînu a spus că în toată această perioadă a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare”.

„Aproape zilnic am fost atacat fără să se prezinte probe. (...) Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre”, a scris Andrei Spînu pe rețele.

Oficialul a mai adăugat că reformarea justiției trebuie să rămână prioritatea zero.

„Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă”, a menționat oficialul.

În ședința de Guvern din 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că va veni în următoarele zece zile cu propuneri de schimbări la nivelul membrilor Guvernului și politicilor guvernamentale.

Anunțul prim-ministrului a fost făcut după ce, în campania electorală, președinta Maia Sandu, a spus că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Două drone, depistate pe teritoriul R. Moldova. Chișinăul spune că au fost lansate de Rusia

Dronă descoperită în preajma satului Borosenii Noi din raionul Râșcani
Dronă descoperită în preajma satului Borosenii Noi din raionul Râșcani

Poliția moldoveană a descoperit la 10 noiembrie două drone pe teritoriul R. Moldova. Acestea au fost depistate în sate din raioanele Căușeni și Rîșcani. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a acuzat Rusia de lansarea acestora.

Potrivit Poliției, o dronă a fost depistată pe un câmp din preajma satului Borosenii Noi din raionul Râșcani. Zona a fost izolată, iar specialiștii secției tehnico-explozivă urmează să o investigheze.

Diplomația de la Chișinău a emis un comunicat în care a spus că dispune de informații clare care arată că dronele au fost lansate de Federația Rusă.

„Violarea spațiului aerian al Republicii Moldova este o încălcare gravă și un gest neprietenos al Federației Ruse. Cerem stoparea imediată a lansării acestora”, se arată în comunicatul publicat în seara zilei de 10 noiembrie de Ministerul Afacerilor Externe.

O altă dronă, a fost descoperită în dimineața zilei de duminică, 10 noiembrie, în localitatea Fîrlădeni din Căușeni, aceasta fiind ridicată și examinată de experții Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției.

Deși oamenii legii spun că nu există riscuri sau pericole pentru siguranța cetățenilor din regiune, iar cercetările la fața locului continuă, Ministerul Afacerilor Externe susține că acestea de fapt „pun în pericol viața cetățenilor”.

Din primele examinări, oamenii legii spun că s-a stabilit că e vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat expozibil.

„Preliminar, acesta a făcut parte din valul de atacuri cu drone la care a fost supusă Ucraina în această noapte”, se arată în comunicatul IGP.

Presa internațională a scris că mai multe clădiri au fost avariate, iar cel puțin două persoane au fost rănite în urma atacului rusesc cu drone asupra regiunii Odesa, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente care au implicat dronele, inclusiv:

  • căderi de fragmente de rachete și drone;
  • violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
  • atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
  • schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.

Cel mai recent caz de acest tip a avut loc pe 16 octombrie, când Poliția de Frontieră a fost alertată de localnicii din satul Lencăuți, raionul Ocnița, care au depistat mai multe obiecte de metal provenite cel mai probabil de la un proiectil.

Un alt caz a avut loc în aprilie când fragmente de dronă cu inscripția pe aripa - „Герань-2”. au fost descoperite de Poliția de Frontieră în apropierea localității Etulia- Vlădiceni, raionul Vulcănești, la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doi răniți în atacul cu drone asupra regiunii Odesa de sâmbătă noaptea

Drone rusești au lovit regiunea Odesa.
Drone rusești au lovit regiunea Odesa.

Cel puțin doi răniți și mai multe clădiri avariate este bilanțul atacului rusesc cu drone asupra regiunii Odesa în noaptea de sâmbătă spre duminică, au declarat oficiali ucraineni, potrivit Reuters.

„Duşmanul a lansat din nou un atac masiv asupra regiunii noastre”, a arătat pe reţelele sociale Serviciul de Stat pentru Urgenţe din Ucraina din regiunea Odesa. „Garaje cu maşini şi proprietăţi au luat foc, iar clădiri rezidenţiale şi magazine au fost avariate”, a adăugat Oleg Kiper, conform news.ro

Guvernatorul regiunii a declarat că atacul a provocat mai multe incendii, fără a oferi detalii cu privire la obiectivele avariate.

Filmările oferite de serviciile de urgenţă arată cum pompierii intervin pe întuneric printr-o grămadă de resturi ale unei clădiri şi un bloc de locuinţe cu ferestrele spulberate, în timp ce locatarii sunt adunaţi în faţă.

Deocamdată, Rusia nu a comentat atacul. Ambele părţi neagă că ar ţinti civili în războiul pe care Moscova l-a declanşat printr-o invazie la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, însă mii de civili au murit de atunci, majoritatea ucraineni.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC: Alegerile prezidențiale din 3 noiembrie sunt valabile

Comisia Electorală Centrală (CEC) a totalizat rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, pe care le-a declarat valabile. Scrutinul a fost câștigat de candidata PAS, Maia Sandu, care a fost declarată președinte ales al R. Moldova.

Astfel, potrivit procesului verbal de totalizare a rezultatelor prezidențialelor din 3 noiembrie adoptat de CEC, din cele 1.680.569 de voturi valabil exprimate, 930.139 au fost obținute de actuala președintă, Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), iar 750.430 de voturi au fost obținute de ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM).

Datele CEC arată că la urnele de vot s-au prezentat 1.699.945 de alegători sau 54,31% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot înscriși în listele electorale.

În cele 231 de secții de votare constituite în diasporă au votat peste 328.855 de alegători, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de votanți de la organizare alegerilor peste hotarele țării, fapt ce a și asigurat victoria Maiei Sandu, în timp ce Alexandr Stoianoglo a acumulat majoritatea voturilor pe teritoriul R. Moldova.

În ședința din 9 noiembrie, membrii CEC au aprobat și raportul privind rezultatele organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie și urmează să-l depună la Curtea Constituțională, pentru validare, care are la dispoziție 10 zile pentru a-l examina și a decide asupra confirmării rezultatelor scrutinului și validării mandatului de președinte.

Anterior, Partidul Socialiștilor a depus mai multe sesizări la CEC în legătură cu organizarea și desfășurarea scrutinului din 3 noiembrie.

Autoritatea electorală a respins sesizările PSRM ca fiind neîntemeiate sau insuficient documentate și motivate. Între altele, socialiștii au acuzat guvernarea PAS de „utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”.

În replică la acuzațiile opoziției socialiste, vicepreședinta legislativului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat că, în loc să condamne tentativa fără precedent de corupere a alegătorilor de către gruparea oligarhului fugar Ilan Șor și Rusia, socialiștii au ales să dezbine societatea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Consilier al bașcanei Evghenia Guțul, reținut după ce ar fi instigat la violență împotriva lui Sandu și Dodon

Imagine cu reținerea lui Mihail Vlah, consilier al guvernatoarei Găgăuziei
Imagine cu reținerea lui Mihail Vlah, consilier al guvernatoarei Găgăuziei

Un consilier al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reținut de polițiști vineri seara, 8 noiembrie, după ce a scris pe rețele că actuala președintă Maia Sandu și fostul șef de stat, Igor Dodon „trebuie uciși”. El riscă până la trei ani de închisoare.

Este vorba de Mihail Vlah, consilier pe relații cu mass-media al bașcanei Găgăuziei, care este acuzat de Poliție și procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) de instigare la acțiuni violente împotriva celor doi.

Procurorii spun că la 8 noiembrie, Vlah a postat un clip video pe rețelele de socializare unde a criticat organizarea de către Dodon și Partidul Socialiștilor a unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a spus că liderul socialist și actuala președintă Maia Sandu „ar trebui să fie uciși amândoi”.

Ulterior, el și-a editat mesajul și a șters acest îndemn din descrierea clipului video.

Vlah a fost reținut pentru 72 de ore și este bănuit de instigarea la violență, manifestată prin îndemn public, împotriva unei categorii de persoane, din motive de prejudecată.

Bașcana Evghenia Guțul nu a reacționat imediat la anunțul autorităților.

Dacă va fi găsit vinovat, oficialul riscă amendă de până la 52.500 de lei, muncă gratuită în folosul comunității sau închisoare până la 3 ani.

La 14 octombrie, Mihail Vlah, care este și viceguvernator al Găgăuziei, a fost sancționat de Uniunea Europeană pentru asocierea cu Ilan Șor și participarea la acțiuni cu caracter violent și de destabilizare. El a mai susținut anterior că UTA Găgăuzia are dreptul de a deschide reprezentanțe diplomatice în străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Palestinienii condamnă scandările anti-arabe ale microbiștilor israelieni la Amsterdam

Doi fani și un jucător al echipei israeliene Maccabi Tel Aviv pe aeroportul Ben Gurion, la întoarcerea de la Amsterdam.
Doi fani și un jucător al echipei israeliene Maccabi Tel Aviv pe aeroportul Ben Gurion, la întoarcerea de la Amsterdam.

Ministerul palestinian de Externe a condamnat ceea ce a numit „scandări anti-arabe" și atacuri asupra drapelului palestinian la Amsterdam, pe fondul indignării generalizate față de violențele care au vizat fanii de fotbal israelieni în capitala olandeză.

Într-o declarație postată vineri pe X, ministerul palestinian a cerut guvernului olandez să efectueze o anchetă imediată asupra instigatorilor acestor tulburări și să protejeze palestinienii și arabii care locuiesc în Olanda.

Ministerul nu a comentat în mod specific atacurile tinerilor pro-palestinieni, care, potrivit autorităților olandeze, i-au căutat și atacat pe fanii echipei israeliene de fotbal Maccabi Tel Aviv.

Fanii israelieni s-ar fi comportat și ei în mod provocator, au declarat martorii. Videoclipuri postate pe internet îi arată pe aceștia smulgând steaguri palestiniene de pe case și strigând sloganuri injurioase la adresa palestinienilor și arabilor.

Un purtător de cuvânt al poliției olandeze, Peter Holla, a spus vineri încă de miercuri seară, cu 24 de ore înaintea partidei Maccabi-Ajax, în oraș au avut loc incidente violente instigate de „ambele părți”. „Suporterii Maccabi au îndepărtat un steag de pe o fațadă de pe Rokin și au distrus un taxi. Un steag palestinian a fost incendiat”, a spus Holla.

Suporterii echipei israeliene Maccabi Tel Aviv demonstrând la Amsterdam cu petarde înaintea meciului Ajax (captură pe pe rețele).
Suporterii echipei israeliene Maccabi Tel Aviv demonstrând la Amsterdam cu petarde înaintea meciului Ajax (captură pe pe rețele).

Înaintea condamnării oficiale palestiniene, autoritățile din Israel, Olanda și conducerea Uniunii Europene dăduseră vina pentru ciocnirile de joi noaptea exclusiv pe grupările pro-palestiniene din oraș, folosind termeni ca „pogrom” și „orgie antisemită” în legătură cu ce s-a întâmplat.

Politicianul olandez de extremă dreapta Geert Wilders, al cărui partid anti-Islam se află prima oară la guvernare, în coaliție cu altele, a anunțat vineri că se va întâlni la Amsterdam cu ministrul de Externe din Israel, Gideon Saar, care ar merge acolo special să discute cauzele ciocnirilor, împreună cu spicherul legislativui israelian, Amir Ohana.

O organizație de sprijin pentru Palestina de la Amsterdam a precizat că nu a organizat în nici un fel violențele, ci doar a dorit să protesteze pașnic cu ocazia prezenței echipei israeliene în oraș.

Ministerul de Externe israelian a spus vineri că toți fanii sunt în siguranță, după ce se circulau zvonuri că unii ar fi fost răpiți sau au dispărut.

Incidentele violente din jurul meciurilor de fotbal sunt ceva obișnuit, inclusiv în țări ca Olanda, dar faptul că de data aceasta au venit în oraș suporteri israelieni a dus la măsuri sporite de securitate. Un purtător de cuvânt al poliției din Amsterdam a spus că pe străzi s-au aflat înaintea incidentelor 800 de polițiști care se antrenaseră „săptămâni întregi”, dar tot nu au putut opri bătăile, cu totul.

Recent, Belgia a renunțat să găzduiască un meci internațional dintre echipa sa și Israel, temându-se de violențe pe fondul nemulțumirilor legate de comportamentul armatei israeliene în Gaza, unde mii de palestinieni au fost uciși în bombardamente în războiul început în urmă cu 13 luni. Meciul s-a ținut la Budapesta, fără spectatori.

Meciul de joi de la Amsterdam l-a câștigat Ajax, cu 5-0.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC respinge sesizările socialiștilor. Dodon amenință cu proteste în toată țara

Imagine de la protestul organizat de socialiști în fața Comisiei Electorale Centrale
Imagine de la protestul organizat de socialiști în fața Comisiei Electorale Centrale

Liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), fostul președinte pro-rus Igor Dodon, amenință cu proteste ample și de lungă durată față de realegerea pro-europenei Maiei Sandu în calitate de președinte.

„Protestul de astăzi este doar începutul. În următoarele săptămâni și luni, vom mobiliza întreaga țară”, a scris Dodon pe Facebook.

PSRM a organizat pe 8 noiembrie un protest în fața Comisiei Electorale Centrale, în timp ce membrii CEC examinau în ședință sesizările socialiștilor care au contestat rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

Autoritatea electorală a respins sesizările PSRM ca fiind neîntemeiate sau insuficient documentate și motivate. Între altele, socialiștii au acuzat guvernarea PAS de „utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”.

Dodon a mai spus că socialiștii au început deja pregătirile pentru alegerile parlamentare de anul viitor și s-a arătat convins de victoria opoziției. Liderul PSRM nu a explus și organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, fără să-și argumenteze supoziția.

„Mulți întreabă: când vor avea loc? Conform legii, acestea ar trebui să se desfășoare între 27 iulie și 26 octombrie. Vor lăsa PAS și Maia Sandu organizarea alegerilor până atunci? Nu sunt sigur”, a scris Dodon, sugerând că puterea va încerca să „cumpere” încrederea alegătorilor.

„Bani în buget nu sunt, iar din exterior nu vor veni resursele la care speră. De aceea, nu exclud că alegerile pot avea loc mai devreme decât termenul stabilit de lege. Consider că trebuie organizate cât mai curând, deoarece această majoritate parlamentară și-a pierdut legitimitatea”, a afirmat liderul PSRM.

Răspunsul PAS

În replică la acuzațiile opoziției socialiste, vicepreședinta legislativului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat că, în loc să condamne tentativa fără precedent de corupere a alegătorilor de către gruparea oligarhului fugar Ilan Șor și Rusia, socialiștii au ales să dezbine societatea.

„Socialiștii ne vorbesc despre unitate, dar seamănă ură și dezbinare. Socialiștii vorbesc de popor, dar îl împart în două, vrând ca diaspora să nu facă parte din popor, să interzică diasporei dreptul la vot”, a afirmat Doina Gherman la un briefing în Parlament, pe 8 noiembrie.

Deputata PAS i-a acuzat pe socialiști că „se luptă aprig cu cetățenii din diaspora, și nu cu furtul masiv de voturi, pe care ei tare au sperat ca să-i aducă la putere”.

„Am așteptat reacții despre fraudarea alegerilor, despre banii murdari veniți de la Kremlin și de la Sor, despre cum Partidul Socialiștilor a tăcut mâlc și a fost folosit ca un instrument politic într-un joc murdar”, a spus Doina Gherman.

În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, candidatul PAS, Maia Sandu, a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști. Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în timp ce Stoianoglo a acumulat majoritatea voturilor în interiorul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Consumatorii care nu-și vor achita facturile riscă să rămână fără compensații

Din acest an compensațiile vor fi oferite în bani, pe card sau la oficiul poștal.
Din acest an compensațiile vor fi oferite în bani, pe card sau la oficiul poștal.

Programul „Ajutor la contor” pentru sezonul de iarnă 2024-2025 a venit cu unele modificări importante anul acesta. Compensațiile vor fi oferite sub formă monetară și nu în factură, potrivit unui proiect de lege aprobat de Parlament pe 8 noiembrie.

Totodată, autoritățile au avertizat că neplata facturilor la timp poate duce la pierderea contribuției oferite de stat.

Cu o declarație în acest sens a venit deputata PAS, Marina Morozova, care a prezentat în plenul legislativului modificările la Legea privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice.

Parlamentara a menționat că Ministerul Muncii și Protecției Sociale va analiza inclusiv informația despre plata facturilor, iar consumatorii care nu le vor achita la timp riscă să rămână fără compensații.

„În cazul în care persoanele nu vor achita facturile, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va avea această informație de la furnizori. Și peste o lună sau două aceste persoane vor fi lipsite de compensații”, a precizat Morozova.

Totodată, deputata PAS s-a arătat optimistă în ceea ce privește gradul de responsabilitate a cetățenilor, menționând că peste 95% din consumatori își achită facturile la gaz și electricitate la timp, cu regularitate.

De pe 4 noiembrie și până astăzi s-au înscris la compensații circa 240.000 de persoane, un „record”, potrivit autorităților.

Înscrierile pentru luna curentă se încheie pe 28 noiembrie și vor continua în lunile decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înscrie pe compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, în cazul în care nu au acces la internet.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, pe fondul creșterii imense a prețurilor la resursele energetice după începutul războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Polonia: Rusia a fost în spatele coletelor explozive din Europa. Voia să trimită ceva și peste ocean

Polonezii spun că un incendiu al coletelor în zboruri transatlantice ar fi putut provoca o catastrofă.
Polonezii spun că un incendiu al coletelor în zboruri transatlantice ar fi putut provoca o catastrofă.

Serviciile secrete ruse au fost probabil în spatele unei serii de colete care au explodat în depozitele de curierat din Europa, au declarat vineri procurorii polonezi, arătând spre Moscova într-un caz despre care oficialii spun că ar fi putut provoca un dezastru aerian.

Polonia confirmă astfel constatările serviciilor de informații din Lituania, publicate la 5 noiembrie, care au mai spus că tocmai din capitala lituaniană, Vilnius, ar fi fost expediate coletele.

Oficialii occidentali au declarat mai înainte, de luni de zile, că Rusia încearcă să destabilizeze aliații Ucrainei prin acte de sabotaj, amintește Reuters.

Incendii greu de explicat, în general de mici proporții au avut loc în mai multe țări europene - de pildă în Cehia, unde ținta a fost, în iunie, sistemul de transport public.

Exploziile din depozitele de curierat din Marea Britanie, Germania și Polonia din iulie au avut însă potențialul de a marca o escaladare gravă prin provocarea unei explozii la bordul unei aeronave.

Oficiali din domeniul securității au declarat că pachetele explozive făceau parte dintr-un complot care urmărea, în cele din urmă, să declanșeze explozii pe zboruri cargo către Statele Unite și Canada.

„Dovezile colectate în acest caz indică o probabilitate ridicată ca actele de sabotaj discutate... să fi fost inspirate de serviciile speciale ruse”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Parchetului polonez, Przemyslaw Nowak, într-o declarație trimisă prin e-mail.

Ambasada Rusiei la Varșovia a declarat că acuzațiile procurorului sunt „nefondate și nejustificate” într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebările Reuters. Rusia a mai negat anterior implicarea în asemenea incidente. Nowak a declarat că autoritățile poloneze caută doi ruși și au reținut patru cetățeni ucraineni ca parte a anchetei.

Procurorii polonezi au declarat în octombrie că au reținut patru persoane și că sunt în căutarea altor două în legătură cu pachetele, dar nu au dezvăluit naționalitatea celor acuzați de implicare.

Tot în octombrie, procurorii au declarat că investighează rolul „serviciilor secrete străine", fără a numi explicit Rusia. „Se desfășoară activități intensive pentru a identifica alte persoanele implicate în grupul internațional menționat mai sus”, a declarat Nowak în declarația trimisă vineri.

„Aceste acțiuni sunt întreprinse în cooperare cu agențiile de aplicare a legii din alte țări ale Uniunii Europene”. Oficialul polonez a declarat că coletele explozive au fost trimise din capitala lituaniană Vilnius - ceea ce afirmaseră mai devreme și oficialii lituanieni.

Summitul informal UE de la Budapesta, dominat de soarta Ucrainei în al doilea mandat Trump

Imagine din sala de conferințe budapestană care găzduiește summitul informal.
Imagine din sala de conferințe budapestană care găzduiește summitul informal.

Liderii Uniunii Europene s-au adunat vineri la un summit informal la Budapesta. Pe agendă: securitatea continentului și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce realegerea lui Donald Trump pune sub semnul întrebării continuarea sprijinului american pentru Kiev.

Summitul UE a venit la o zi după unul mai larg, al Comunității Politice Europene, la care a fost joi și președinta Maia Sandu, ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Noua reuniune era dedicată oficial de către președinția maghiară a UE „competitivității” blocului, dar a fost acaparată total de problematica securității, mai ales că a început când Rusia a lansat o a treia zi de atacuri neobișnuit de intense asupra orașelor ucrainene, înaintea unui sezon rece dificil pentru locuitorii lor.

Atacurile au fost condamnate de președintele Zelenski, la câteva ore după plecarea de la Budapesta.

Europenii merg înainte cu Kievul. Desigur, fără Orban

Statele Unite sunt principalul susținător militar și economic al Ucrainei, iar UE se numără, de asemenea, printre cei mai mari donatori.

Majoritatea liderilor UE și-au exprimat în continuare sprijinul ferm pentru Ucraina. Înaintea summitului, prim-ministrul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban - care a menținut relații de prietenie cu președintele rus, Vladimir Putin, este un aliat apropiat al președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a obstrucționat regimul de sancțiuni al blocului comunitar împotriva Moscovei - a declarat la radioul de stat ungar că UE trebuie să își regândească poziția privind ajutorul acordat Ucrainei, numind conflictul un „război pierdut".

„Americanii vor renunța la acest război, în primul rând nu vor încuraja războiul", a spus Orban. „Europa nu poate finanța singură acest război... Unii încă vor să continue să trimită sume enorme de bani în acest război pierdut, dar numărul celor care tac... și al celor care susțin cu prudență că ar trebui să ne adaptăm la noua situație, este în creștere", a adăugat el.

Dar cancelarul german, Olaf Scholz, a cărui țară este principalul susținător european al Ucrainei, s-a grăbit să reafirme poziția neschimbată a blocului comunitar. „Rusia a invadat Ucraina și continuă acest război cu o brutalitate neschimbată", a declarat el.

„Un lucru este foarte clar: împreună, ca Uniune Europeană, ca europeni, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru securitatea noastră. Și vom avea succes dacă fiecare își aduce contribuția."

La sosirea la summitul de la Budapesta, președintele Consiliului European, Charles Michel, a reafirmat, de asemenea, sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina. „Trebuie să consolidăm Ucraina, să sprijinim Ucraina, deoarece dacă nu sprijinim Ucraina, acesta este semnalul greșit pe care îl trimitem lui Putin, dar și altor regimuri autoritare din întreaga lume", a declarat Michel.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-a aflat la Budapesta la 7 noiembrie la summitul Comunității Politice Europene, a îndemnat aliații Ucrainei să furnizeze mai multe arme pentru a ajuta Kievul să își apere teritoriul și spațiul aerian.

„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda în fața [președintelui rus Vladimir] Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii. Este inacceptabil pentru Ucraina și sinucigaș pentru întreaga Europă", a spus Zelenski în discursul său de joi.

El a mai spus că discuțiile privind o încetare a focului, fără a conveni mai întâi asupra unor garanții de securitate pentru Ucraina, sunt „foarte periculoase".

„O încetare a focului atunci când nu există garanții de securitate... este o pregătire pentru continuarea ocupației", a spus el. „Lor le face plăcere să ucidă oameni", a declarat separat Zelenski pe X, referindu-se la forțele ruse.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, discută cu Emmanuel Macron, președintele Franței, în timp ce se îndreaptă spre o întâlnire în cadrul Summitului Comunității Politice Europene de la Puskas Arena, Budapesta, 7 noiembrie 2024.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, discută cu Emmanuel Macron, președintele Franței, în timp ce se îndreaptă spre o întâlnire în cadrul Summitului Comunității Politice Europene de la Puskas Arena, Budapesta, 7 noiembrie 2024.

Noi bombardamente în orașe

Rusia a menținut vineri presiunea asupra orașelor din Ucraina, lovind regiunea sudică Odesa și Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte cel puțin 38, inclusiv un copil, au fost rănite, potrivit oficialilor regionali.

Un atac masiv cu dronă în cursul nopții asupra orașului Odesa s-a soldat cu un mort și nouă răniți, a raportat Serviciul ucrainean pentru situații de urgență, adăugând că au fost avariate clădiri rezidențiale, întreprinderi, depozite și o școală.

Orașul Harkov a fost lovit pentru a doua zi consecutiv pe 8 noiembrie, a informat primarul Ihor Terehov. O rachetă rusească a lovit un bloc înalt de apartamente din districtul Saltiv al orașului, rănind cel puțin 25 de persoane, inclusiv un bebeluș de 3 luni, a spus Terehov.

Clădiri rezidențiale și istorice din centrul orașului au fost, de asemenea, avariate, a adăugat el.

În regiunea Kiev, resturile căzute de la o rachetă rusească au rănit patru persoane, dintre care două grav, a declarat guvernatorul regional Ruslan Kravcenko. Separat, Forțele aeriene ucrainene au declarat că sistemele lor de apărare aeriană au doborât 62 din cele 92 de drone lansate de Rusia în 12 dintre regiunile sale - Odesa, Mikolaiev, Kiev, Sumî, Harkov, Poltava, Kirovohrad, Jitomir, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Hmelnțki și Ivano-Frankivsk.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

ONU: 70% din cei uciși în Gaza în 13 luni de război au fost femei și copii

După atacul israelian asupra unei școli din Gaza folosită ca refugiu. 7 noiembrie 2024, Gaza City.
După atacul israelian asupra unei școli din Gaza folosită ca refugiu. 7 noiembrie 2024, Gaza City.

Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat vineri că aproape 70% dintre victimele pe care le-a documentat în războiul din Gaza au fost femei și copii și a condamnat, numind aceasta o încălcare sistematică a principiilor fundamentale ale dreptului umanitar internațional.

Bilanțul ONU de la începutul războiului, în care armata israeliană luptă împotriva militanților Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, include numai decesele pe care organizația a reușit să le verifice din cel puțin trei surse, iar numărătoarea continuă.

Cele 8.119 victime verificate reprezintă un număr mult mai mic decât bilanțul de peste 43.000 furnizat de autoritățile sanitare palestiniene pentru războiul de 13 luni.

Însă defalcarea ONU în funcție de vârsta și sexul victimelor susține afirmația palestiniană conform căreia femeile și copiii reprezintă o mare parte din cei uciși în război, notează Reuters.

Această constatare indică „o încălcare sistematică a principiilor fundamentale ale dreptului umanitar internațional, inclusiv distincția și proporționalitatea", a afirmat biroul ONU pentru drepturile omului într-o declarație care însoțește raportul de 32 de pagini.

Un bărbat palestian în tabăra de refugiați Jabalia, din nordul Fâșiei Gaza, după un nou bombardament israelian, la 7 noiembrie 2024.
Un bărbat palestian în tabăra de refugiați Jabalia, din nordul Fâșiei Gaza, după un nou bombardament israelian, la 7 noiembrie 2024.

„Este esențial să existe o dreaptă socoteală cu privire la acuzațiile de încălcări grave ale dreptului internațional prin intermediul unor organisme judiciare credibile și imparțiale și ca, între timp, toate informațiile și dovezile relevante să fie colectate și păstrate", a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk.

Biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat la o solicitare a agenției Reuters de a comenta concluziile raportului.

Armata israeliană (IDF), care și-a început ofensiva ca răspuns la atacul din 7 octombrie 2023 în care luptătorii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în sudul Israelului și au capturat peste 250 de ostatici, afirmă că are grijă să evite rănirea civililor din Gaza.

Israel: Pentru fiecare militant, a murit un civil. De vină e Hamas

IDF a declarat că aproximativ un civil a fost ucis pentru fiecare luptător advers, un raport pe care îl pune însă pe seama Hamas, care ar utiliza instalații civile.

Hamas a negat utilizarea civililor și a infrastructurii civile, inclusiv a spitalelor, drept scuturi umane.

Ajith Sunghay, șeful Biroului ONU pentru Drepturile Omului pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, a declarat reporterilor în cadrul unui briefing la Geneva că decesele incluse în raport au fost verificate de trei surse, cum ar fi vecinii, membrii familiei, ONG-urile locale, înregistrările spitalelor sau personalul ONU de pe teren.

Cea mai tânără victimă al cărei deces a fost verificat de observatorii ONU a fost un băiețel în vârstă de o zi, iar cea mai în vârstă a fost o femeie în vârstă de 97 de ani, se arată în raport.

În general, persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mică au reprezentat 44% din victime, copiii cu vârsta cuprinsă între cinci și nouă ani reprezentând cea mai mare categorie de vârstă, urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani și apoi de cei cu vârsta de până la patru ani inclusiv.

Acest lucru reflectă în linii mari datele demografice ale enclavei, iar raportul a afirmat că asta reflectă o lipsă de precauții din partea Israelului pentru a evita pierderile civile.

Raportul a arătat că, în 88% din cazuri, cinci sau mai multe persoane au fost ucise în același atac, indicând utilizarea de către armata israeliană a armelor cu efect amplu, deși a precizat că unele decese ar fi putut fi rezultatul unor proiectile rătăcite ale grupurilor armate palestiniene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Igor Grosu felicită alegătorii pentru „victoria” în alegeri și la referendum. PSRM și PCRM contestă rezultatele

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, la ședința din 8 noiembrie
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, la ședința din 8 noiembrie

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a felicitat cetățenii Republicii Moldova pentru ceea ce el a numit „două victorii foarte importante” obținute în urma celor două scrutine recente – referendumul pro-european și alegerile prezidențiale câștigate de actuala președintă Maia Sandu.

„Moldovenii au rezistat, moldovenii au demonstrat că țin la țara lor, țin la democrație, își doresc să fie parte a unei lumi a păcii, a prosperității, din marea familie europeană”, a declarat spicherul în debutul primei ședințe în plen a Legislativului de după alegeri.

Liderul partidului de guvernare PAS le-a mulțumit în mod deosebit alegătorilor din diaspora pentru votul masiv în sprijinul Maiei Sandu, care i-a asigurat victoria în turul doi, din 3 noiembrie.

„Moldovenii au demonstrat că pot rezista la avalanșa de minciună, de propagandă, de încercarea de a dezbina, bani murdari din interior, dar mai ales din dinafară. Un mare respect pentru moldovenii de pretutindeni, cei care și de data aceasta au demonstrat o mobilizare exemplară. Dar, cel mai important, au arătat încă o dată că - oricât de departe și de mult nu s-ar afla în țări îndepărtate – dragostea lor, grija lor pentru țara lor, pentru părinți, pentru frați și surori rămâne aceeași. Le mulțumim, îi apreciem și vom face tot posibilul pentru ca această legătură să fie și mai trainică, în pofida încercărilor celor care încearcă să-i despartă, să-i distanțeze de țara lor”, a declarat Igor Grosu.

Ședința parlamentului a fost boicotată de deputații socialiști, care contestă rezultatele scrutinului prezidențial și ale referendumului, pe motiv că acestea nu ar fi nici libere, nici corecte.

Vicepreședintele legislativului, Vlad Bătrîncea, liderul fracțiunii socialiștilor, a declarat la un briefing în Parlament că PSRM a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală (CEC) cu privire la încălcările din turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

„Cerem Comisiei să ofere răspunsuri clare cu privire la ilegalitățile admise, inclusiv utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”, a declarat Bătrîncea.

Socialiștii au anunțat și un protest în fața CEC pentru ziua de vineri, 8 noiembrie.

Vlad Bătrîncea a mai spus că PSRM intenționează să conteste rezultatele alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională.

Nici deputații comuniști nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului, invocând pretinse încălcări.

Liderul comuniștilor, fostul președinte Vladimir Voronin, a declarat la un briefing în Parlament că este nemulțumit de modul în care Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului.

„Noi o să petrecem o campanie foarte mare anti toate aceste rezultate – și ale referendumului, și ale alegerilor președintelui. Noi socotim că nu este valabil nici referendumul, nici alegerea președintelui. Președintele nu este ales conform Constituției și nu poate avea mandatul de președinte legal”, a declarat Vladimir Voronin.

Referendumul constituțional, organizat în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, a trecut la limită. Potrivit rezultatelor oficiale, 50,35% din alegători au răspuns „Da” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Votul decisiv l-au asigurat alegătorii din diaspora.

Tot alegătorii din străinătate i-au asigurat victoria candidatei PAS, Maia Sandu, în al doilea tur la prezidențiale, pe 3 noiembrie. Sandu a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UE condamnă atacarea microbiștilor israelieni la Amsterdam

Polițiștii olandezi după izbucnirea primelor ciocniri între tineri cu viziuni pro-palestiniene și fanii Maccabi Tel Aviv la Amsterdam, în noaptea de joi spre vineri.
Polițiștii olandezi după izbucnirea primelor ciocniri între tineri cu viziuni pro-palestiniene și fanii Maccabi Tel Aviv la Amsterdam, în noaptea de joi spre vineri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat indignată de „atacurile josnice de aseară împotriva cetățenilor israelieni la Amsterdam", unde demonstranți pro-palestinieni s-au ciocnit cu fanii de fotbal israelieni după un meci între Maccabi Tel Aviv și Ajax Amsterdam.

„Condamn cu fermitate aceste acte inacceptabile", a scris von der Leyen pe platforma de socializare X. „Antisemitismul nu are absolut nici un loc în Europa. Și suntem hotărâți să combatem toate formele de ură."

Președinta Comisiei a mai declarat că a discutat cu premierul olandez Dick Schoof.

Liderii olandezi și israelieni au denunțat violențele, iar organizațiile evreiești le-au condamnat și ele. Ministrul de Externe al Israelului a plecat într-o călătorie diplomatică urgentă în Olanda.

Poliția din Amsterdam a anunțat vineri că cinci persoane au fost spitalizate și 62 au fost arestate în urma a ceea ce autoritățile au descris drept „violențe sistematice” din partea unor scandalagii antisemiți, care au vizat suporteri israelieni.

Autoritățile au declarat că poliția va patrula suplimentar în Amsterdam în zilele următoare, iar securitatea va fi consolidată la instituțiile evreiești din orașul care are o comunitate evreiască numeroasă și care a găzduit-o pe Anne Frank, autoarea celebrului jurnal despre viața în ascunziș, de teama naziștilor.

Associated Press notează că violențele au izbucnit în ciuda interzicerii unei demonstrații pro-palestiniene în apropierea stadionului de fotbal, impusă de primărița orașului Amsterdam, Femke Halsema, care se temea că vor izbucni ciocniri între protestatari și suporterii clubului de fotbal israelian.

Au existat, de asemenea, incidente în care au fost implicați fanii înaintea meciului. Radiodifuzorul olandez NOS a raportat că un steag palestinian a fost rupt de pe o clădire din centrul orașului, iar poliția antirevoltă a blocat suporterii pro-palestinieni care încercau să mărșăluiască spre stadionul Johan Cruyff Arena, unde se juca meciul.

Israelul a ordonat inițial ca două avioane speciale să fie trimise în capitala olandeză pentru a-i aduce acasă pe israelieni, dar ulterior biroul prim-ministrului a declarat că va lucra la "furnizarea de soluții de aviație civilă pentru întoarcerea cetățenilor noștri''.

Susținători pro-palestinieni mărșăluiesc cu steaguri palestiniene lângă stadionul Ajax din Amsterdam, 7 noiembrie 2024.
Susținători pro-palestinieni mărșăluiesc cu steaguri palestiniene lângă stadionul Ajax din Amsterdam, 7 noiembrie 2024.

Contacte la cel mai înalt nivel

O declarație a biroului premierului Benjamin Netanyahu a afirmat că "imaginile dure ale atacului asupra cetățenilor noștri din Amsterdam nu vor fi trecute cu vederea" și că Netanyahu „privește incidentul oribil cu cea mai mare gravitate".

Premierul olandez, Dick Schoof, a declarat pe X că a urmărit „cu oroare" relatările privind violențele.

„Atacuri antisemite complet inacceptabile asupra israelienilor. Sunt în strânsă legătură cu toți cei implicați", a postat el, precizând că a vorbit cu Netanyahu și că autorii vor fi depistați și urmăriți penal.

Problemele de securitate legate de găzduirea meciurilor împotriva echipelor israeliene în Europa au determinat federația belgiană de fotbal să refuze organizarea unui meci Belgia-Israel, din Liga Națiunilor, în septembrie.

Acel meci împotriva Israelului s-a jucat în Ungaria, fără fani pe stadion.

Violențele din Amsterdam, scrie AP, vor duce sigur la o revizuire a securității la două meciuri organizate luna aceasta de UEFA, organismul european de fotbal.

Franța joacă joia viitoare împotriva Israelului pe Stade de France, lângă Paris, în Liga Națiunilor, iar următorul meci al lui Maccabi Tel Aviv în Europa League este programat la Istanbul, pe 28 noiembrie, împotriva lui Besiktas.

Ajax a câștigat meciul de la Amsterdam din Europa League cu 5-0.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Studenții din R. Moldova au ocazia să studieze un semestru în SUA

În imagine, Universitatea Harvard
În imagine, Universitatea Harvard

Ambasada Statelor Unite ale Americii invită studenții din R. Moldova care încă nu și-au finalizat studiile să aplice la Programul global de schimburi universitare (Global UGRAD).

Tinerii vor avea ocazia să-și petreacă un semestru academic la o universitate sau un colegiu comunitar din SUA, dar fără a primi o diplomă.

Participanții vor locui în campusuri studențești cu colegi americani și trebuie să facă circa 20 de ore de servicii în folosul comunității.

Pe lângă programele alese, participanții trebuie să urmeze și un curs de studii americane, pentru care vor primi 3 credite, pentru a înțelege mai bine societatea și istoria Statelor Unite.

Studenții aplicanți trebuie să aibă cetățenia R. Moldova și să locuiască permanent în țară, pot aplica și tinerii din regiunea transnistreană.

Pentru a putea beneficia de program, solicitanții trebuie să studieze la o universitate din R. Moldova și să fie înscriși la programe de licență cu studii la zi.

Totodată, solicitanții trebuie să mai aibă un an complet de studii la instituția lor de origine după ce se vor întoarce din SUA.

Ei trebuie să aibă o reușită academică bună și să demonstreze implicarea în diverse proiecte și activități extracurriculare. Solicitanții trebuie să cunoască limba engleză atât scrisă cât și vorbită.

Tinerii vor începe studiile în SUA în august 2025 sau ianuarie 2026 (solicitanții selectați nu își pot alege semestrul de participare).

Preferința va fi acordată studenților care nu au mai beneficiat de o asemenea experiență în SUA. Ei vor fi selectați prin intermediul unei competiții deschise, iar rezultatele vor fi făcute publice pe 15 decembrie 2024. Acest program este administrat de Ambasada SUA în cooperare cu World Learning.

Un program similar de schimb de experiență este oferit de mai mulți ani și elevilor care studiază în școlile din Moldova, prin intermediul programului FLEX.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marcel Ciolacu: Schengen „terestru” pentru români, cel mai târziu la Paști

La 31 martie, românii salutau la aeroportul Otopeni din București intrarea României în spațiul Schengen, pusă în aplicare mai întâi la frontierele aeriene și navale.
La 31 martie, românii salutau la aeroportul Otopeni din București intrarea României în spațiul Schengen, pusă în aplicare mai întâi la frontierele aeriene și navale.

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu a declarat că, până de Paști, românii vor beneficia de călătorii fără controale în Spațiul Schengen, inclusiv pe la trecerile terestre. Deciziile europene de rigoare ar urma să fie luate pe parcursul lunii decembrie, mai spune premierul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu crede că o decizie privind intrarea României în Schengen cu frontiera terestră ar putea fi luată înainte de 8 decembrie, urmând să fie formalizată până la finalul lunii.

Premierul mai spune că o decizie finală privind intrarea României în Spațiul Schengen terestru ar urma să se ia în luna decembrie, la consiliul JAI (afaceri interne) al UE.

„Va fi în martie, exact ca la aerian. (...) De sărbătorile pascale, mai mult ca sigur, românii o să vină pe Schengen”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Declarația lui Marcel Ciolacu vine după ce surse de la Bruxelles au confirmat pentru Europa Liberă că miniștrii Afacerilor Interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria se vor întâlni pe 22 noiembrie 2024, la Budapesta, pentru discuții preliminare legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României și Bulgariei în Schengen terestru.

Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ar urma să participe și el la întâlnirea de la Budapesta.

Întâlnirea din 22 noiembrie nu este una oficială, ci informală, și are loc la inițiativa Ungariei.

Pe 4 noiembrie, presa din Austria a scris că Guvernul de la Viena ar putea renunța la blocarea aderării complete a României și Bulgariei la spațiul Schengen și că această decizie ar putea fi luată chiar la summitul organizat de Ungaria pe 22 noiembrie 2024.

Biroul ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, a confirmat pentru presa de la Viena participarea acestuia la summitul de la Budapesta.

Oficialii de la București au declarat luna trecută că România intră „sigur” în Schengen terestru anul acesta. Asta după ce, cu doar câteva zile înainte, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, declara că încă nu a sosit încă momentul pentru admiterea deplină, dar că are motive de optimism prudent.

Spațiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră.

Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care pot periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen.

Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.

Din 31 martie 2024, România și Bulgaria sunt membre parțiale ale spațiului Schengen, după eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

Autoritățile europene și moldovene au spus în mai multe rânduri că intrarea României în Schengen - inclusiv cu frontierele terestre - nu va schimba fundamental actualul sistem de trecere a frontierei moldo-române.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Igor Grosu: PAS discută despre remanieri guvernamentale, dar nu a luat încă o decizie

Președintele parlamentului, Igor Grosu, afirmă că Guvernul nu va fi demis, dar vor avea loc remanieri, iar premierul Dorin Recean va rămâne în funcție.
Președintele parlamentului, Igor Grosu, afirmă că Guvernul nu va fi demis, dar vor avea loc remanieri, iar premierul Dorin Recean va rămâne în funcție.

Remanierile guvernamentale sunt „necesare”, dar nu s-a luat încă nicio decizie în această privință, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la emisiunea „În Profunzime” de la ProTV. Totodată, el a dat asigurări că premierul Dorin Recean va rămâne în funcție.

„Domeniul care cel mai mult ne-a afectat - și asta am recunoscut-o de fiecare dată - este justiția”, a spus Igor Grosu, care este și liderul partidului de guvernare PAS. Totodată, el a evitat să spună ce miniștri ar putea fi înlocuiți.

„Noi nu avem nicio decizie, pe niciun ministru, la moment. Discuții avem, și într-o perioadă foarte apropiată vom veni cu decizii”, a mai spus oficialul.

Președintele Parlamentului a menționat că PAS a mai făcut remanieri guvernamentale, dar „nu pentru că s-au compromis colegii noștri într-o acțiune reprobabilă sau în chestii de corupție”, ci pentru că, în situații de criză, este nevoie de miniștri care pot „să răspundă repede la provocări”.

Igor Grosu a adăugat că este vorba despre remanieri, și nu despre demisia guvernului, de aceea primul ministru Dorin Recean va rămâne în funcție.

În ședința guvernului din 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat posibile remanieri guvernamentale, în următoarele zece zile.

„Cei care au votat președinta Maia Sandu și cei care au votat contracandidatul au spus foarte clar că trebuie să facem anumite schimbări în politici, în Guvern, și în următoarele zece zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a declarat premierul.

Despre posibile remanieri guvernamentale a vorbit anterior și președinta Maia Sandu, recent realeasă pentru un nou mandat de patru ani. La dezbaterile electorale din 28 octombrie, de la postul public de televiziune Moldova 1, candidata PAS, Maia Sandu, a spus că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor și pe ce domenii se așteaptă la lucruri făcute mai bine”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Putin l-a felicitat pe Trump pentru câștigarea alegerilor și a spus că Moscova este deschisă la discuții

Trump și Putin într-o imagine de arhivă, de la summitul lor din Finlanda (2018)
Trump și Putin într-o imagine de arhivă, de la summitul lor din Finlanda (2018)

După o tăcere destul de lungă, președintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat joi seară pe președintele reales al Statelor Unite, Donald Trump, care a învins-o pe vicepreședinta Kamala Harris în alegerile din 5 noiembrie.

„Aș dori să profit de această ocazie pentru a-l felicita pentru alegerea sa ca președinte al Statelor Unite ale Americii”, a spus Putin la o conferință internațională în stațiunea Soci, la Marea Neagră.

Trump a spus în timpul campaniei că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va fi ales, chiar înainte să fie învestit în funcție, fără a oferi niciun detaliu despre felul în care o va face.

Putin a spus că aceste comentarii merită atenție, adăugând că dacă Trump vrea să reia legătura, Rusia este pregătită pentru discuții.

Putin a mai spus că a fost impresionat de modul în care Trump, care a învins-o pe vicepreședinta Kamala Harris la alegerile din 5 noiembrie, s-a descurcat după tentativa de asasinat asupra sa din luna iulie și a spus despre Trump că este un bărbat curajos.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în aceeași zi că nu exclude posibilitatea unor discuții între Putin și Trump chiar înainte de învestirea sa din ianuarie.

Întrebat dacă o astfel de comunicare a fost luată în considerare, Peskov a răspuns: „De ce nu? Nu este exclus. [Trump] a spus că îl va suna pe Putin înainte de învestire. Acestea sunt cuvintele lui".

El s-a referit la declarațiile făcute de Trump, care a spus că va lua legătura cu Putin înainte de preluarea mandatului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG