Ştiri
Canada a obținut medalia de aur în concursul de patinaj artistic pe echipe la JO de Iarnă
La Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud, Canada tocmai a obținut medalia de aur în concursul de patinaj artistic pe echipe. Canadienii au acumulat 73 de puncte, devansând echipa sportivilor olimpici din Rusia care participă la Jocuri sub drapelul olimpic, și a obținut 66 de puncte, respectiv medalia de argint. Medalia de bronz a fost câștigată de Statele Unite, iar pe locurile patru și cinci s-au situat Japonia şi Italia.
Vezi ultimele știri
În Irlanda au loc alegeri parlamentare disputate. Se profilează și acolo vreun șoc?
În Irlanda a început vineri dimineață votarea pentru alegerile generale, în care cei doi parteneri de coaliție de centru-dreapta sunt la egalitate cu partidul de opoziție Sinn Fein, după o campanie marcată de resentimente legate de criza locuințelor, scumpete și imigrație.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 07.00 și se vor închide la ora 22.00, alegătorii desemnând noii membri ai camerei inferioare a parlamentului, Dail, care are 174 de locuri. Potrivit sondajelor de opinie finale, cele trei partide principale - Fine Gael și Fianna Fail, de centru-dreapta, și Sinn Fein, naționalist de stânga - au fiecare în jur de 20%. Numărarea voturilor nu va începe decât sâmbătă dimineața, rezultatele parțiale fiind așteptate pe parcursul zilei.
Associated Press scrie că scrutinul va arăta dacă Irlanda va rezista tendinței globale de înlăturare a guvernanților în exercițiu de către alegătorii nemulțumiți după ani de pandemie, instabilitate internațională și presiuni asupra costului vieții.
Premierul Simon Harris a fost unul dintre primii care au votat, în circumscripția sa din Delgany, la sud de Dublin. Liderul Fine Gael, care a devenit cel mai tânăr taoiseach (prim-ministru) al Irlandei când a preluat funcția în aprilie, avea un avans solid în sondaje la începutul campaniei, amintește Reuters.
Dar partidul și-a pierdut avantajul după ce Harris a fost văzut într-un clip viral părând nepoliticos și disprețuitor față de o îngrijitoare de persoane cu dizabilități, într-un magazin, în campanie.
La ultimele alegeri generale din 2020, Sinn Fein - fosta aripă politică a Armatei Irlandeze Republicane (IRA) - a câștigat votul popular, dar nu a putut găsi parteneri dispuși să intre în coaliție.
Asta a dus la săptămâni de negocieri, în urma cărora Fine Gael, aflat la putere din 2011, a ajuns la un acord cu Fianna Fail, condus de veteranul Micheal Martin, în vârstă de 64 de ani. Rolul de prim-ministru a fost preluat prin rotație de cei doi lideri de partid.
Partidul Verde, mai mic ca număr de deputați, a completat coaliția de guvernare.
Locuințe prea puține și prea mulți imigranți
În campania de anul acesta, Harris a fost nevoit să apere bilanțul precar al guvernului în ceea ce privește soluționarea crizei locuințelor și să respingă acuzațiile de cheltuieli publice excesive.
Irlanda se confruntă cu un deficit acut de spațiu locativ, moștenire a faptului că nu a reușit să construiască suficiente locuințe noi în timpul anilor de boom când i se spunea „Tigrul Celtic", urmați de declinul economic care a urmat crizei financiare mondiale din 2008.
„Nu s-a construit nimic în timpul crizei, iar când criza a trecut, s-au construit mai întâi birouri și hoteluri", a declarat John-Mark McCafferty, director executiv al organizației caritabile Threshold, care se ocupă de locuințe și de persoanele fără adăpost, citat de AP.
În strânsă legătură cu problema locuințelor este imigrația, o provocare destul de inedită pentru o țară definită de mult timp prin tendința inversă, de emigrare.
Printre cei sosiți recent se numără peste 100.000 de ucraineni strămutați de război și mii de oameni care fug de sărăcie și de conflictele din Orientul Mijlociu și Africa.
- Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu
Spre deosebire de multe țări europene, Irlanda nu are un partid important de extremă dreapta, însă voci de extremă dreapta pe rețelele de socializare încearcă să stimuleze ostilitatea față de migranți, iar candidați independenți anti-imigranți speră să fie aleși în mai multe districte.
Economia Irlandei depinde de investițiile străine directe și de impozitele mari pe profit aplicate giganților americani din domeniul tehnologic și farmaceutic, iar amenințările viitorului președinte al SUA, Donald Trump, de a impune tarife la importuri și de a repatria impozitele pe profit ale firmelor americane din țări precum Irlanda au provocat îngrijorare cu privire la stabilitatea economică.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
ASP: Vânzarea și cumpărarea mașinilor se va putea face și online
Agenția Servicii Publice (ASP) a anunțat vineri, 29 noiembrie, lansarea serviciului de vânzare și cumpărare a automobilelor în format electronic. Contractul va fi accesat prin MCabinet, iar certificatul de înmatriculare provizoriu va fi disponibil după validarea tranzacției de către ASP.
În conferința de lansare a serviciului, directorul ASP, Mircea Eșanu, a declarat că acesta este primul serviciu electronic în R. Moldova care implică o tranzacție, iar serviciul complet de vânzare online a automobilelor nu există în majoritatea statelor europene.
Suma tranzacției nu trebuie să depășească 50 de salarii medii pe economie, ceea ce pentru anul 2024 constituie 685.000 de lei.
Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, a menționat că serviciile și accesul la informații se face prin semnătura digitală. „Pentru a accesa serviciile, încurajăm toată lumea să obțină semnătura electronică. În prezent avem deja 200 de mii de semnături active”. În proces sunt integrate platforme conexe precum platforma de împuternicire prin procură MPower, MDelivery și MPay.
În ultimii trei ani, au avut loc în medie 90 de mii de tranzacții de vânzare a automobilelor. Circa 9% dintre acestea sunt mașini noi, 91% mașini deja înmatriculate.
Serviciul electronic de transmitere a dreptului de proprietate asupra vehiculului va elibera un certificat provizoriu de înmatriculare. Pentru depunerea cererii este necesară semnătura electronică.
Solicitantul trebuie să fie cetățean al R. Moldova, să aibă peste 18 ani, buletin de identitate, iar vehiculul să fie înregistrat în Registrul de Stat al vehiculelor. Cumpărătorul trebuie să fie persoană fizică, în vreme ce vânzător poate fi și o persoană juridică. Serviciul nu va fi disponibil pentru tranzacțiile care implică și schimbarea numărului de înmatriculare sau dacă vehiculul este supus unor restricții, interdicții legale sau este obiectul unui contract de leasing sau chirie.
În urma completării și validării cererii de către ASP, sistemul va genera automat contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de înmatriculare provizoriu. Acestea vor fi disponibile în aplicația EVO. Certificatul de înmatriculare în format fizic va fi eliberat de la ASP, cu posibilitatea livrării la adresa solicitată, prin aplicația MDelivery.
Dreptul de proprietate asupra vehiculului va trece la noul proprietar la data transcrierii transmiterii acestui drept în Registrul de stat al vehiculelor de către ASP. Din cele peste 200 de servicii prestate de Agenție, 43 au fost deja digitalizate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Consiliul Europei: Moldova face schimbări în justiție, dar ar trebui să adopte mai puține legi în regim de urgență
R. Moldova face progrese semnificative în justiție și prevenirea corupției, dar stârnește îngrijorări pentru că adoptă prea des legi în regim de urgență, spune raportul Grupului Statelor împotriva Corupției a Consiliului Europei (GRECO).
Documentul publicat joi, 28 noiembrie, analizează modul în care sunt realizate cele 18 recomandări emise în 2016, dintre care Moldova a implementat satisfăcător 13, iar alte patru au fost implementate parțial.
O recomandare, care se referă la aplicarea unor reguli mai clare privind interacțiunea deputaților cu lobbiștii nu a fost implementată, constată autorii raportului.
În ceea ce privește Parlamentul, progresele includ publicarea în timp util a proiectelor de lege și adoptarea unui proiect de lege privind comportamentul și etica parlamentarilor. De asemenea, a fost stabilită o practică de acceptare a cererilor pentru ridicarea imunității parlamentarilor suspectați de fapte de corupție.
Totuși, GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea frecventă a procedurii de urgență pentru adoptarea legislației și subliniază necesitatea consolidării capacității Autorității Naționale de Integritate pentru a asigura un control eficient asupra declarațiilor de avere și conflictelor de interese.
GRECO subliniază că toate recomandările referitoare la judecători au fost implementate, iar procesul de evaluare a candidaților la funcția de judecător a dat rezultate pozitive. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a devenit operațional și continuă să adopte decizii motivate privind carierele judecătorilor, arată raportul.
Pentru procurori, s-au înregistrat progrese semnificative, inclusiv înființarea unei Inspecții specializate autonome a Procurorilor, iar deciziile disciplinare au devenit mai clare și publicate. Totuși, GRECO consideră că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește componența Consiliului Superior al Procurorilor, fiind încă membri de drept ministrul justiției și președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu, un nou apel înaintea alegerilor de peste Prut: „Avem șansa să ne regăsim în marea familie europeană”
Președinta Maia Sandu a lansat un nou apel către cetățenii români, prin care îi îndeamnă să participe la alegerile din 1 și 8 decembrie, când vor fi aleși parlamentarii și viitorul președinte al României.
În mesajul publicat pe rețele, Maia Sandu, care deține și cetățenia României, a spus că își va exercita dreptul la vot și a îndemnat la un vot pentru o „Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”.
„Soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României. Orice biruință a României e și biruința noastră, orice greutate o trăim împreună. O Românie puternică este un motiv de mândrie și pentru noi, și o garanție că vom reuși alături de voi”, a spus Maia Sandu.
Sandu a afirmat că deși „democrațiile noastre nu sunt perfecte”, nu-și dorește ca „Kremlinul să dicteze relațiile Bucureștiului cu Chișinăul” și că ambele țări au șansa de a se regăsi în „marea familie europeană”.
Este al doilea mesaj al președintei Maia Sandu cu privire la alegerile românești, la care a făcut referire și în discursul ținut la recepția organizată la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României.
În primul tur al prezidențialelor românești, au participat un număr record de peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română. Majoritatea voturilor din R. Moldova au mers către lidera Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, urmată de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, care și-a dat demisia după rezultatul slab obținut la alegeri.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie, moldovenii cu cetățenie română din R. Moldova vor putea vota pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, de la ora 07:00 și până la 21:00. Pe lângă actul de identitate emis de statul român, aceștia vor trebui să dețină și un act de identitate emis de autoritățile moldovene, cum ar fi pașaportul sau buletinul.
- Te-ar putea interesa și: Alegeri parlamentare în România. Cine candidează și cum pot vota moldovenii
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul independent Călin Georgescu, care a obținut peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de lidera USR, Elena Lasconi, cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat liderul Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Marcel Ciolacu, la o diferență de doar 2.740 de voturi de candidata USR.
La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, într-o decizie fără precedent, să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.
Judecătorii CCR au amânat pe vineri, 29 noiembrie, examinarea unei alte plângeri care acuză USR de continuarea agitației electorale după limita de timp admisă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Alegerile din România ar putea fi reluate în decembrie, dacă scrutinul din 24 noiembrie va fi anulat
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România ar putea fi reluat dacă instanța supremă a țării decide să anuleze votul din 24 noiembrie. Șeful Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat că turul întâi reluat ar putea avea loc pe 15 decembrie, iar al doilea - pe 29 decembrie.
Un candidat conservator, Cristian Terheș, a apelat joi la Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a anula votul, invocând presupuse nereguli mai ales din partea candidatei Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, clasată pe locul al doilea, după ultranaționalistul independent Călin Georgescu.
Joi, CCR a ordonat renumărarea celor 9,46 milioane de voturi exprimate în primul tur, înainte de a se întruni din nou vineri, la ora 14:00, pentru a examina cererea.
Oficialii electorali au declarat însă că nu este posibil să numere voturile suficient de repede pentru a finaliza renumărarea înainte de audiere.
Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a declarat că sunt dovezi ale amestecului în campanie din partea unor actori ostili.
- Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu
Reuters anticipează însă că un proces care poate duce la anularea votului din primul tur riscă să declanșeze o criză, prin subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Candidatul situat pe locul al treilea, premierul social-democrat, Marcel Ciolacu, a fost acuzat deja de oameni din anturajul lui Lasconi că ar fi în spatele acestei inițiative, ca să intre, totuși, în turul decisiv. Ciolacu a negat acuzația, spunând că el se retrage din cursă chiar dacă va „urca” pe locul al doilea după renumărare.
Politicianul independent de extremă dreapta Călin Georgescu (62 de ani) cotat cu șanse minime înainte de vot, a obținut o victorie șocantă la 24 noiembrie, făcându-i pe mulți să se întrebe cum a fost posibil.
Dovezi de interferență străină
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declarat că are dovezi de interferență, cum că România a fost o țintă pentru actori ostili precum Rusia și că TikTok a oferit unuia dintre candidați o expunere mai mare și nu l-a obligat să eticheteze conținutul ca fiind politic.
TikTok a respins, însă, acuzațiile, iar Rusia a negat în trecut interferența în alegerile din străinătate.
În România, o țară care a fost mereu pro-occidentală și un aliat ferm al Ucrainei, se vor organiza alegeri parlamentare duminică, urmate o săptămână mai târziu de turul doi între Georgescu și concurentul centrist Elena Lasconi.
Toni Grebla a declarat joi pentru Reuters că alegerile parlamentare din 1 decembrie vor avea loc conform planului, în ciuda incertitudinii generate de renumărarea voturilor din primul tur al votului prezidențial.
În străinătate, inclusiv în R. Moldova, alegerile vor avea loc două zile, sâmbătă și duminică. Spre deosebire de „prezidențiale”, la votul din 1 decembrie moldovenii vor trebui să prezinte pe lângă actul de identitate românesc și unul moldovenesc.
Un sondaj de opinie publicat vineri, probabil ultimul dinaintea scrutinului parlamentar, sugera o victorie a partidului naționalist AUR, care promovează idei apropiate de ale lui Georgescu.
Pe locurile următoare s-ar clasa partide considerate pro-europene, inclusiv social-democrații și USR.
Joi seară, au avut loc noi proteste împotriva candidatului Georgescu, de la prezidențiale. În orașele mari, unde s-a votat majoritar pentru Lasconi, demonstranții au avertizat împotriva recrudescenței fascismului și legionarismului, a intrării în sfera de influență a Rusiei și îndepărtării de Occident.
La Chișinău, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a făcut un nou apel, al doilea în tot atâtea zile, la un vot înțelept din partea moldovenilor, atât la următorul tur al prezidențialelor din România, cât și la parlamentare. „Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a insistat Sandu, care a votat ea însăși la primul tur al scrutinului prezidențial românesc, și va vota și la cel parlamentar.
Tot la Chișinău, fostul președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, cunoscut pentru politica lui pro-rusă, a aplaudat victoria lui Georgescu, un admirator declarat al președintelui rus Vladimir Putin. Voronin a spus că românii au ales suveranitatea. O poziție similară exprimase la doar câteva ore după primul tur din România și alt fost președinte moldovean pro-rus, liderul PSRM Igor Dodon.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Tariful la gazele naturale crește până la 16,74 lei
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat de urgență, pe 29 noiembrie, un tarif de 15,5 lei per metru cub de gaze naturale, la care se adaugă 8% TVA. Astfel, consumatorii vor plăti din 1 decembrie un tarif final de 16,74 lei, față de 13,12 lei din prezent (cu 27,5% mai mult).
În timp ce directorii agenției decideau majorarea tarifului, socialiștii protestau în fața instituției. Aceștia au acuzat guvernarea de incompetență, iar ANRE - că este o instituție subordonată politic, menționând că au cerut de mai multe ori lichidarea acesteia.
Prezent la protest, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că socialiștii au inițiat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Dorin Recean, din cauza situației din sectorul energetic. În replică, speakerul Igor Grosu a spus că Parlamentul și Guvernul vor asigura „să trecem cu bine și peste această iarnă”.
Deși autoritățile au anunțat că vor oferi compensații, parlamentarii PSRM au afirmat că nu ar fi fost prevăzuți bani în acest sens, iar numărul beneficiarilor ar fi unul infim.
În conferința de presă susținută după ședință, directorul ANRE, Alexei Taran, a admis că ar urma și o majorare a tarifelor la energia termică. El a precizat că pe parcursul verii întreprinderile din sector au acumulat devieri tarifare pozitive, dar că se vor purta discuții cu reprezentanții acestora pentru a stabili cât de mult ar putea crește și aceste tarife.
Într-un comunicat de presă, ANRE a explicat „intervenția urgentă” prin faptul că prețul gazelor pe piețele internaționale a crescut cu peste 25% și, în această situație, Moldovagaz va acumula devieri tarifare majore și va avea dificultăți în a asigura aprovizionarea cu gaze pe timp de iarnă.
Subiectul majorării tarifelor la gazele naturale va fi discutat și în Parlament, unde pe 3 decembrie vor fi organizate audieri publice pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Pe 5 decembrie, în plenul Parlamentului a fost chemat la raport ministrul Energiei, Victor Parlicov.
La ședința de Guvern din 27 noiembrie, premierul Dorin Recean a numit majorarea tarifelor la gazele naturale drept sursa unei „eventuale crize” în această iarnă și a dat asigurări că Guvernul va căuta soluții pentru a gestiona situația.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
TikTok: Nu am găsit nici o dovadă a vreunei influenţe străine în România
Platforma TikTok transmite că nu a găsit dovezi ale vreunei operaţiuni de influenţare a alegerilor prezidențiale din România și nici ale vreunei operațiuni externe.
„Până în prezent, nu am găsit nici o dovadă a unei operațiuni de influență ascunsă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidențiale în desfășurare în România, nici dovezi ale influenței străine”, spune Jakub Olek directorul pentru relația cu guvernele din Europa Centrală și de Est al TikTok într-un document remis autorităților române și presei.
„Aceste informații inexacte despre alegerile din România sunt înșelătoare întrucât majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok, iar cei care au câștigat și-au făcut campanie și pe alte platforme digitale, dincolo de a noastră”, spune purtătorul de cuvânt al TikTok.
„În timp ce unii au susținut prezența a 5.000 de conturi false legate de interferența în alegeri, investigațiile noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune directorul TikTok.
Mai mult, spune oficialul TikTok, de fapt, a eliminat conturi care ar fi uzurpat identitatea lui Călin Georgescu.
„Regulile comunității noastre interzic strict reclamele politice, iar aceste reguli sunt aplicate riguros. De exemplu, am eliminat peste 150 de conturi de uzurpare a identității asociate cu dl Călin Georgescu, precum și peste 650 de conturi suplimentare de uzurpare a identității legate de alți candidați, cele mai multe fiind înlăturate încă din timpul campaniei.”
- Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu
În urma alegerilor recente din România, spune el, au fost făcute „o serie de rapoarte înșelătoare și false” care „au ridicat întrebări cu privire la rolul TikTok în timpul alegerilor recente [prezidențiale], care denaturează măsurile cuprinzătoare pe care le-am implementat pentru a sprijini procesul electoral din Romania”.
El a dat asigurări că TikTok a întreprins „pași exhaustivi” pentru a asigura integritatea platformei înainte, în timpul și după alegeri și susține că strategia electorală a platformei este structurată în jurul a trei piloni meniți să elimine dezinformarea, să dea oamenilor acces la surse de încredere și să contracareze amenințările sprijinind integritatea alegerilor la nivel mondial.
Ca dovadă a acestui efort, spune Olek, TikTok a eliminat din septembrie până în noiembrie peste 66.000 de conturi false, 7 milioane de aprecieri false și 10 milioane de conturi ale unor falși urmăritori.
De asemenea, au fost blocate 216.000 de spamuri.
El spune că în raportul lunar privind operațiunile de influență sub acoperire făcut pentru luna septembrie a fost perturbată o rețea care viza un public românesc, dar că aceasta „nu a jucat niciun rol în ridicarea campaniei lui Georgescu”.
„În timp ce unii au susținut prezența a 5.000 de conturi false legate de interferența în alegeri, investigațiile noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune directorul TikTok.
El susține că, în colaborare cu Biroul Electoral Central, a lansat un centru electoral în aplicație, care oferă informații de încredere despre alegeri utilizatorilor și a colaborat cu Funky Citizens pentru o campanie de alfabetizare digitală menită să ajute românii să se protejeze de dezinformarea online.
„Prioritizarea noastră în ceea ce privește siguranța este demonstrată în continuare de investiția noastră în aceasta - 2 miliarde de dolari numai în acest an”, spune oficialul TikTok.
Peste 6.000 de persoane lucrează la moderarea conținutului în țările Uniunii Europene, inclusiv în România, ceea ce arată „angajamentul nostru de a menține condiții de concurență echitabile și de a proteja integritatea platformei.”
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Proteste în Georgia după ce guvernul a oprit negocierile cu UE. Jurnaliștii, atacați de polițiști
Forțele de securitate din Georgia au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii adunați în fața parlamentului din Tbilisi joi seară și pe parcursul nopții. Polițiștii au agresat participanți, dar și jurnaliști de la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) și alte instituții media.
Parlamentul și-a ridicat nivelul de securitate la cel mai înalt nivel de amenințare - cod roșu - în timp ce mii de persoane s-au adunat pentru a-și exprima furia față de anunțul făcut joi de prim-ministrul Irakli Kobahidze, potrivit căruia guvernul său suspendă negocierile de aderare la UE până în 2028 și nu va accepta subvenții bugetare de la Bruxelles.
Georgia trece prin tulburări politice de la alegerile parlamentare din octombrie, în urma cărora partidul Visul Georgian a obținut 54% din voturi. Opoziția georgiană și guvernele occidentale au susținut că votul a fost marcat de fraude și, de asemenea, au acuzat influența Rusiei.
Proteste mai mici pro-UE au izbucnit, de asemenea, în orașe precum Batumi, Gori, Kutaisi și Zugdidi.
La începutul zilei de 29 noiembrie, poliția antirevoltă a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva demonstranților pașnici, represiunea continuând în cursul dimineții; poliția mascată a tras cu gloanțe de cauciuc, bătând cu brutalitate protestatari și jurnaliști.
Jurnalistul Davit Tsagareli de la Serviciul georgian al RFE/RL a fost lovit cu pumnul și aruncat la pământ de un polițist în timp ce relata în direct de la fața locului.
Anterior, jurnaliștii RFE/RL au filmat cum un polițist lovea în mod repetat în cap un jurnalist de la TV Formula. După ce jurnalistul a căzut la pământ, ofițerul a fugit. Jurnalistul a fost spitalizat cu răni la față și la cap.
Președinta georgiană Salome Zurabișvili, un critic acerb al partidului de guvernământ Visul Georgian, s-a alăturat protestului de la Tbilisi din 28 noiembrie, în semn de solidaritate cu manifestanții.
„Sunt alături de acești oameni. Rezistența a început și nu se va încheia până când nu vom avea noi alegeri”, a declarat ea.
De asemenea, ea s-a confruntat cu un cordon de polițiști antirevoltă, cărora le-a spus că este „datoria lor să protejeze” suveranitatea Georgiei și i-a întrebat dacă „servesc Rusia sau Georgia”.
Demonstranții din Zugdidi, oraș din vestul țării, au declarat pentru RFE/RL că partidul de guvernământ Visul Georgian se îndepărtează de UE și împinge Georgia spre Rusia.
„Autoritățile georgiene au întrerupt toate relațiile cu Uniunea Europeană și, de asemenea, refuză să primească finanțare. Acest lucru va duce cu siguranță la un colaps economic”, a declarat profesoara Manana Mikawa, pentru RFE/RL.
- Te-ar putea interesa și: Analiză: Cum se destramă visul european al Georgiei
Joi, în cursul zilei, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită noi alegeri legislative în Georgia și sancțiuni împotriva membrilor de rang înalt ai partidului Visul Georgian.
În rezoluția sa, Parlamentul European a afirmat că rezultatul alegerilor „nu a servit drept o reprezentare fiabilă a voinței poporului georgian”.
De asemenea, PE a solicitat ca Uniunea Europeană, care a înghețat luna trecută cererea de aderare a Georgiei, să impună sancțiuni oficialilor-cheie din partidul de guvernământ, după ce premierul Kobahidze a suspendat negocierile de aderare și a respins toate subvențiile bugetare de la UE până în 2028.
Georgia a primit statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023, însă relațiile cu Bruxellesul s-au deteriorat în ultimele luni, începând cu adoptarea controversatei legi privind „agenții străini”, despre care criticii spun că amenință să discrediteze public mii de instituții media și grupuri ale societății civile ca fiind „în serviciul” unor puteri externe.
În iulie, Statele Unite au anunțat că vor întrerupe asistența în valoare de peste 95 de milioane de dolari acordată guvernului georgian, avertizând că acesta regresează în ceea ce privește democrația.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Curtea Constituțională a validat mandatul președintei alese, Maia Sandu
Curtea Constituțională (CC) a confirmat, pe 28 noiembrie, rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și a validat mandatul președintei alese, Maia Sandu. Judecătorii instanței au acceptat raportul Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind desfășurarea scrutinului.
La începutul ședinței, reprezentanții socialiștilor, care l-au susținut în campanie pe ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, au încercat să depună mai multe cereri privind renumărarea voturilor și invalidarea alegerilor.
Prezența acestora însă a fost respinsă de judecătorii constituționali, care au invocat că formațiunea nu a fost parte a procesului electoral și că la ședință au acces doar reprezentanții concurenților electorali.
Totodată, timp de o oră, în fața Curții Constituționale a avut loc un protest al socialiștilor, la care s-a cerut invalidarea alegerilor prezidențiale.
În cadrul ședinței, președinta CEC, Angelica Caraman, a transmis că printre încălcările mai grave constatate de autoritatea electorală se numără transportarea organizată a alegătorilor, implicarea cultelor religioase în campanie și carențe legislative, care au permis, spre exemplu, desfășurarea agitației electorale și înaintea începutului campaniei propriu-zise.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și va fi publicată în Monitorul Oficial. Noul mandat al președintei Maia Sandu își va începe cel de-al doilea mandat la finele lunii decembrie.
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie au fost câștigate de actuala președintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.
Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în vreme ce pentru Stoianoglo au optat majoritatea cetățenilor din interiorul R. Molodva.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu, despre alegerile de peste Prut: „Viitorul Moldovei depinde și de calea pe care o alege România”
Președinta Moldovei, Maia Sandu, a spus că rezultatele primului tur al prezidențialelor din România, la care au participat peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română, au pus „degetul pe rană”, într-o perioadă în care atât România, cât și R. Moldova „trec prin momente dificile”.
În mesajul susținut la recepția organizată la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României, Maia Sandu, a mulțumit moldovenilor că au ales să apere „viitorul României”, așa cum au făcut-o și pentru R. Moldova. Totodată, ea a cerut o mobilizare asemănătoare și pentru parlamentarele românești din 1 decembrie și turul doi al prezidențialelor, din 8 decembrie.
„Alegerile din România ne-au mai arătat un lucru, pe care noi, cei din Republica Moldova, l-am trăit pe propria piele: democrația și libertatea sunt sub asediu în întreaga lume. Lupta pentru libertate nu încetează niciodată”, a spus Maia Sandu, realeasă recent pentru al doilea mandat, în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferența Rusiei.
Șefa statului a spus că „distanța de la democrație la autoritarism poate fi tare scurtă” și că evenimentele din duminica primului tur al prezidențialelor din România „ne-au pus degetul pe rană”.
Sandu a spus că viitorul Moldovei depinde și de calea pe care o alege România și și-a exprimat încrederea că cetățenii români „vor apăra România, cu toate lucrurile pe care le iubim la ea”.
„Ne dorim o Românie liberă și puternică, la fel de mult pe cât ne dorim o Moldovă liberă și puternică, căci așa-i între surori”, a declarat Maia Sandu.
În primul tur al prezidențialelor românești, au participat un număr record de peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română. Majoritatea voturilor din R. Moldova au mers către lidera Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, urmată de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, care și-a dat demisia după rezultatul slab obținut la alegeri.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul independent Călin Georgescu, care a obținut peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de lidera USR, Elena Lasconi, cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat liderul Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Marcel Ciolacu, la o diferență de doar 2.740 de voturi de candidata USR.
La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, într-o decizie fără precedent, să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.
Judecătorii CCR au amânat pe vineri, 29 noiembrie, examinarea unei alte plângeri care acuză USR de continuarea agitației electorale după limita de timp admisă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Australia devine prima țară din lume care interzice accesul pe rețele copiilor
Australia a adoptat joi o lege care interzice utilizarea rețelelor de socializare de către copiii sub 16 ani. După o dezbatere plină de emoții, țara de la antipozi creează un precedent pentru posibile alte restricții, în alte state, într-o lovitură dată companiilor din „Big Tech”.
Legea obligă giganții din domeniul tehnologiei, de la Meta, proprietarul Instagram și Facebook, până la TikTok, să împiedice accesul minorilor, în caz contrar riscând amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari). În ianuarie va începe un proces de testare a metodelor de aplicare a legii, urmând ca interdicția să intre în vigoare peste un an.
Reuters scrie că proiectul de lege transformă Australia într-un caz test pentru un număr crescând de guverne care au legiferat sau au declarat că intenționează să legifereze restricții privind vârsta de utilizare a rețelelor de socializare, pe fondul preocupărilor legate de impactul acestora asupra sănătății mintale a tinerilor.
Țări precum Franța și unele state americane au adoptat legi pentru a restricționa accesul minorilor fără permisiunea părinților, însă interdicția australiană este o premieră absolută. În Florida, o interdicție totală pentru copiii sub 14 ani este în prezent contestată în instanță în temeiul libertății de exprimare.
- Te-ar putea interesa și: Fără telefoane și rețele sociale pentru copii și adolescenți, recomandă o comisie prezidențială franceză
Adoptarea legii marchează o victorie politică pentru prim-ministrul de centru-stânga, Anthony Albanese, care se va prezenta la alegeri în 2025, cu o popularitate în declin. Împotriva interdicției au militat apărătorii vieții private și unele grupuri pentru drepturile copilului, dar 77% din populație a dorit-o, potrivit ultimelor sondaje.
Decizia a fost precedată de o anchetă parlamentară la care au fost audiate mărturiile părinților unor copii care s-au automutilat din cauza hărțuirii pe rețelele de socializare. Mass-media australiană de mare audiență a susținut interdicția, sub conducerea News Corp a lui Rupert Murdoch, cel mai mare editor de ziare din țară, printr-o campanie intitulată „Lăsați-i să fie copii”.
Pe de altă parte, interdicția ar putea tensiona relația Australiei cu aliatul-cheie, Statele Unite. Proprietarul X, Elon Musk, o figură centrală în administrația președintelui ales, Donald Trump, a declarat într-o postare că interdicția pare să fie „modalitate ascunsă de a controla accesul la internet al tuturor australienilor”.
- Vezi și: Șefii principalelor rețele sociale, audiați de senatorii americani pe tema protecției minorilor
Premiera se bazează și pe un antagonism mai vechi între Australia și giganții tehnologici cu sediul în principal în SUA. Australia a fost prima țară care a obligat platformele să plătească presei pentru partajarea conținutului ei, iar acum intenționează să le amenințe cu amenzi pentru că nu reușesc să elimine escrocheriile cibernetice.
Unele grupuri de susținere a tinerilor și profesori universitari au avertizat că interdicția i-ar putea îndepărta pe cei mai vulnerabili tineri, inclusiv LGBT+ și adolescenții migranți, de rețelele de sprijin. Alții au avertizat că legea ar putea încălca libertatea tinerilor de a participa la viața societății.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu
Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât într-o decizie fără precedent să ceară Biroului Electoral Central (BEC) renumărarea tuturor voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare a constatat că TikTok a favorizat un candidat, pe Călin Georgescu.
Judecătorii CC din România au anunțat decizia renumărării celor peste 9 milioane de voturi după ce au examinat cererile de anulare depuse de candidații Sebastian Constantin Popescu și de Cristian Terheș, ambii aflați către coada clasamentului, cu cel mult 1% din voturi.
Popescu se plângea că ultranaționalistul Călin Georgescu, câștigătorul primului tur, ar fi fraudat alegerile, dar cererea lui a fost respinsă joi de CCR ca venind prea târziu.
CCR a acceptat în schimb plângerea candidatului Partidului Național Conservator Român (PNCR), Cristian Terheș, care a depus cerere din cauză că unele formațiuni, mai ales Uniunea Salvați România, ar fi continuat ilegal propaganda electorală după limita de timp admisă.
Validarea alegerilor a fost amânată astfel până vineri.
Dar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care ar trebui să renumere toate buletinele de vot, într-o operațiune fără precedent în România, a spus într-o primă reacție citată de Hotnews.ro că nu are cum să facă asta până vineri.
„Reverificarea a peste 9 milioane de voturi, depozitate în cele 41 de județe, nu poate fi făcută nici în ore, nici într-o zi, nici în două. Nu pot să apreciez cât ar dura, e vorba de peste 9 milioane de voturi depozitate în arhivele tribunalelor. Ar trebui dovezi temeinice că această numărătoare nu a fost făcuta cum trebuie. Ori până la validarea proceselor verbale nu a existat nicio contestație cu privire la faptul că numărătoarea voturilor a fost făcuta greșit”, a declarat șeful AEP Toni Greblă, la Digi 24.
Eventuala renumărare ar putea modifica, cel mai probabil, ordinea celor clasați pe locul al doilea și al treilea, adică Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD), cum a speculat de altfel însuși autorul plângerii, Cristian Terheș.
Terheș, care provine din partidul ultranaționalist AUR, a mai afirmat la o conferință de presă, miercuri, că în unele secții de votare voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul candidatei USR, Elena Lasconi.
Peste 9,2 milioane de voturi au fost înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, cu peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de Elena Lasconi cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat Marcel Ciolacu la o diferență de 2.740 de voturi de candidata USR.
Ce spune legea
Potrivit legii, Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care decide că votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa în al doilea tur de scrutin.
Curtea Constituțională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestații, rezultatul primului tur al alegerilor pentru președintele României.
De asemenea, urma să anunțe numele primilor doi candidați clasați care se vor confrunta în turul al doilea și care, conform rezultatelor anunțate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR), și să asigure publicarea rezultatului în mass-media și în Monitorul Oficial.
Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în țară și între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoștința publică ziua votării și se încheie în preziua votării.
CSAT: Un candidat a fost favorizat de TikTok
Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, reunit la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, a constatat că TikTok a favorizat un candidat, pe Călin Georgescu, pe care nu l-a obligat să-și identifice conținutul electoral publicat pe platformă. CSAT a mai ajuns la concluzia că au existat „atacuri cibernetice” înaintea alegerilor.
Nu era limpede imediat ce urmări practice ar putea avea această constatare.
După ședința CSAT, președinția de la București a declarat că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.
Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.
Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.
Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Șoferii vor primi avertismente în loc de amenzi pentru încălcările minore în trafic
Parlamentul a modificat joi, 28 noiembrie, Codul contravențional, introducând posibilitatea ca șoferii care au comis încălcări minore în trafic să se aleagă cu avertismente, în locul amenzilor. Noile prevederi au fost adoptate în lectura a doua.
Potrivit noilor modificări, avertismentul va fi aplicat de către agentul constatator, fără procesul verbal să fie trimis în instanța de judecată. Totuși, pentru ca șoferul să se aleagă doar cu avertisment, este necesar ca acesta să nu fi fost sancționat pe parcursul ultimului an pentru aceleași contravenții pentru care e avertizat și să aibă achitate toate amenzile aplicate pentru faptele comise anterior.
Prevederile aprobate de deputați stabilesc că printre încălcările minore, adică cele care nu au urmări semnificative asupra ordinii și securității publice se numără exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de frânare sau în mecanismul de direcție, în dispozitivele de iluminare ori de semnalizare; conducerea unui vehicul cu numărul de înmatriculare indescifrabil sau cu placa de înmatriculare amplasată incorect.
La acestea se mai adaugă nerespectarea exigențelor de folosire a dispozitivelor de iluminat pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă și neconectarea în faruri a luminii de întâlnire sau a luminii de deplasare pe timp de zi.
Procesele verbale vor putea fi încheiate cu semnătura electronică
Totodată, Parlamentul a aprobat și modificări care vor permite documentarea, examinarea și soluționarea contravențiilor în formă electronică.
Astfel, faptele contravenționale care au fost examinate și soluționate pe suport de hârtie, vor putea fi convertite și în formă electronică.
Mai exact, acest fapt presupune semnarea de mână și scanarea imaginii într-un fișier sau încărcarea unei semnături de mână într-o aplicație care să permită apoi aplicarea ei pe documente în același format.
Potrivit legislației, angajați ai 44 de autorități și instituții publice dețin competențe de constatare și examinare a contravențiilor.
Noile modificări vor intra în vigoare după publicarea acestora în Monitorul Oficial.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Patru morți, inclusiv doi copii, într-un nou naufragiu cu migranți în Marea Egee
Patru persoane, inclusiv doi copii, au murit după ce o ambarcațiune care transporta migranți a eșuat pe un țărm stâncos din estul insulei grecești Samos, au declarat joi autoritățile elene, citate de Associated Press.
16 oameni au fost salvați, dar nu este clar câți erau în total la bordul ambarcațiunii. Paza de coastă a lansat o operațiune de căutare și salvare cu nave de patrulare, bărci de salvare și echipe terestre.
Un oficial guvernamental de la Atena a declarat că se așteaptă ca riscul cu care se confruntă migranții să crească în lunile de iarnă și a dat vina pe conflictele din Orientul Mijlociu pentru creșterea numărului de traversări ilegale în acest an.
Incidentul vine după ce opt migranți - șase copii și două femei - au murit luni într-un naufragiu în largul aceleiași insule.
Samos și alte insule grecești din estul Mării Egee sunt puncte de tranzit pentru migranții care merg din Turcia către Uniunea Europeană.
- Te-ar putea interesa și: Planul lui Meloni de a „exporta” migranți în Albania a dat de un obstacol: justiția
„Condițiile nu sunt cu siguranță favorabile”, a declarat joi ministrul migrației, Nikos Panagiotopoulos, pentru televiziunea privată Skai. „Nu se întrevede reducerea fluxului de migranți, ci mai degrabă creșterea lui - cu toată agitația geopolitică, în special în Orientul Mijlociu, cu războaiele în curs și alte probleme”.
Panagiotopoulos a declarat că se așteaptă ca riscul de tragedii în estul Mării Egee să crească cu venirea iernii, și a adăugat că Grecia își va reînnoi eforturile de a obține finanțare de la Uniunea Europeană pentru construirea de garduri la frontieră în timpul următoarei președinții poloneze a UE, care începe la 1 ianuarie.
Într-o altă evoluție, joi, poliția din Grecia a anunțat arestarea a nouă persoane acuzate că ar fi condus o rețea de trafic de migranți, furnizându-le documente false, folosite ilegal pentru a călători spre Europa de Vest.
Gruparea, activă din iulie, le oferea migranților cazare, îmbrăcăminte și documente de călătorie înainte de a-i conduce la Aeroportul Internațional din Atena, a declarat poliția. Tarifele pentru aceste servicii variau între 3.000 și 5.000 de euro de persoană.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia înapoiază câțiva copii în Ucraina, dar nu spune cum au ajuns pe teritoriul ei
Rusia și Ucraina au convenit să returneze reciproc un total de nouă copii pentru a fi reuniți cu membrii familiilor, potrivit unui înalt oficial rus, în cel mai recent schimb umanitar între cele două țări aflate în război de aproape trei ani.
Reuters relatează că transferurile au fost convenite prin medierea Qatarului, care a mai facilitat asemenea acorduri de la începutul războiului prin invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.
Comisara rusă pentru copii, Maria Lvova-Belova, care este dată în urmărire internațională pentru crime de război, legate tocmai de deportări ilegale de minori ucraineni, a declarat joi că șase băieți și o fată, cu vârste cuprinse între șase și 16 ani, au fost înapoiați rudelor din Ucraina.
- Te-ar putea interesa și: Lvova-Belova: Peste 700 de mii de copii ucraineni au fost duși în Rusia de la începutul războiului
„Majoritatea copiilor trăiau în Rusia cu rude apropiate, mai ales cu bunicile lor. Un băiat, în vârstă de 16 ani, care rămăsese fără îngrijire părintească de la naștere, se afla în orfelinatul Aleșkinski. Fratele său a preluat custodia copilului”, a mai spus ea.
Lvova-Belova a declarat miercuri că medierea Qatarului a permis, de asemenea, repatrierea a doi băieți ruși, în vârstă de șapte și nouă ani, din Ucraina.
Ea a spus că băiatul mai mare a fost reunit cu mama sa, după ce a trăit cu tatăl și bunica sa în Ucraina din 2019. Cel mai mic se întorcea la tatăl său în urma decesului mamei sale, care îl dusese în Ucraina în 2020.
Lvova-Belova nu a spus însă cum au ajuns copiii ucraineni în Rusia.
Ucraina afirmă că de la începutul războiului aproximativ 20.000 de copii au fost duși în Rusia sau pe teritorii ucrainene ocupate de Rusia fără consimțământul familiei sau al tutorilor. Kievul califică aceste mutări drept crimă de război care corespunde definiției genocidului din Tratatul ONU.
Moscova susține că a protejat mereu copiii vulnerabili din zona de război.
În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Lvova-Belova și președintele Vladimir Putin în legătură cu răpirea copiilor ucraineni. Rusia a denunțat decizia ca „scandaloasă și inacceptabilă”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Parlicov și alți reprezentanți ai sectorului energetic vor fi audiați în Parlament
Deputatul PAS, Radu Marian, a anunțat joi, 28 noiembrie, în ședința plenară a Parlamentului că ministrul Energiei, Victor Parlicov va fi chemat la audieri următoarea întrunire a deputaților.
Marian, care deține și funcția de președinte a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a precizat că subiectele audierilor vor viza în principal eventuala majorare a tarifelor la gazele naturale, cerută recent de Moldovagaz și aprovizionarea regiunii transnistrene cu gaze naturale.
Parlamentarul a precizat că audierile vor avea loc cu participarea reprezentanților întreprinderilor și instituțiilor din sector și se vor desfășura marți, la ora 10:00.
Ulterior, joia viitoare, 5 decembrie, în plenul Parlamentului urmează să fie audiat și ministrul Energiei, Victor Parlicov, recent întors de la Sankt Petersburg, unde a încercat, fără succes, să obțină o claritate în ce privește situația aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistriene după 31 decembrie, când expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.
Anterior, ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.
Anunțul deputatului vine cu o zi înainte ca ANRE să examineze cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor la gazele naturale cu circa 40% sau în jur de patru lei. Ședința la care va fi examinată solicitarea va avea loc vineri, 29 noiembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Victoria lui Georgescu la primul tur al prezidențialelor din România, în vizorul autorităților
Autoritatea Electorală din România (AEP) a spus joi că a sesizat Poliția și Procuratura pentru suspiciuni de nereguli în felul cum a fost finanțată campania electorală a învingătorului primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, ultranaționalistul Călin Georgescu.
Hotnews.ro amintește că Georgescu, un candidat fără mari șanse în sondajele dinaintea alegerilor, a raportat „zero cheltuieli” electorale.
„Sunt sesizări care au ajuns la AEP cu dovezi că în anumite localități au apărut afișe cu candidați, inclusiv Călin Georgescu, care nu aveau inscripționat mandatarul financiar. Am solicitat organelor să facă verificări pentru a vedea cine a făcut acele afișe, cine le-a plătit”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă, joi, la Digi24.
El a mai spus că Autoritatea Electorală Permanentă, o structură guvernamentală care are printre obiective asigurarea finanțării corecte și transparente a alegerilor, a sesizat și Agenția Națională de Administrație Fiscală (ANAF) în cazul influencerilor care au promovat campania electorală, pentru a stabili din ce surse au fost plătiți.
Declarația șefului AEP vine când la București se întrunește joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta posibile interferențe, inclusiv străine, în alegerile românești.
Tot joi, Curtea Constituțională a examinat două cereri de anulare a primului tur, venite separat din partea a doi candidați dinspre coada clasamentului. Potrivit unor surse citate de presa din România, CC ar fi decis o renumărare a voturilor, amânând pentru vineri validarea rezultatelor.
- Te-ar putea interesa și: Revine România într-o paradigmă geopolitică veche: să aleagă între Est și Vest?
Experții de la București anticipau că este puțin probabil ca aceste contestații să ducă la anularea primul tur.
Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.
Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.
Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Atac rusesc „masiv” asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova nu este afectată, dar au trebuit închise puncte de frontieră
Ucraina a anunțat joi un „atac masiv” al Rusiei asupra infrastructurii sale energetice. Oficialii de la Kiev au declarat că a fost nevoie de întreruperi de curent electric, în special în Capitală, în condițiile în care temperaturile au scăzut sub nivelul de îngheț în toată țara.
În plus, atacurile rusești au lăsat 1 milion de oameni fără curent electric în vestul Ucrainei, spun oficialii ucraineni.
Atacurile au întrerupt alimentarea cu energie electrică a 523.000 de consumatori din regiunea Lvov, aproximativ 215.000 în regiunea Volin și peste 280.000 în regiunea Rivne, au raportat guvernatorii lor pe aplicația de mesagerie Telegram.
Ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a declarat că infrastructura energetică este „sub atac inamic masiv” după ce a fost emisă o alertă aeriană la nivel național pentru rachetele care se apropie.
Forțele aeriene au raportat o serie de rachete de croazieră rusești și drone de atac care se îndreaptă spre orașe din întreaga țară, inclusiv capitala Kiev, Harkov, în nord-est, și Odesa, la Marea Neagră.
„Încă o dată, sectorul energetic se află sub atacul masiv al inamicului. Atacuri asupra instalațiilor energetice au loc în toată Ucraina”, a spus Galușcenko.
Operatorul rețelei electrice naționale Ukrenergo „a introdus urgent întreruperi de curent de urgență”, a adăugat el, în condițiile în care temperaturile au scăzut la aproximativ zero grade Celsius.
Întreruperile urgente a furnizării de energie electrică afectează regiunile Kiev, Odesa, Dnipro și Donețk.
La Chișinău, societatea Moldelectrica a declarat că atacurile din Ucraina nu au dus la deconectări de la curent în R. Moldova, unde „sistemul funcționează stabil” și a promis să revină cu anunțuri „în caz de schimbări”.
În același timp, Poliția de Frontieră a comunicat că patrulele moldovene au raportat mai multe „bubuituri” pe teritoriul Ucrainei. Instituția a spus, citând autoritățile ucrainene, că au avut loc atacuri asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, iar sistemele de apărare antiaeriană au respins atacul.
Incidentul a provocat sistarea pentru mai mult de o oră a punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Otaci și Unguri.
„Tactici de teroare” rusești
Atacul la nivel național din Ucraina era în desfășurare începând cu ora 08:00 potrivit mesajelor forțelor aeriene ucrainene.
„De îndată ce situația de securitate va permite, consecințele (loviturilor) vor fi specificate”, a spus Galușcenko.
Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andri Iermak, a declarat că valul de atacuri arată că Rusia „își continuă tacticile de teroare”.
„Au stocat rachete pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene, pentru război împotriva civililor în timpul... iarnă”, a spus Iermak într-o postare pe Telegram și a promis că Ucraina va răspunde.
Un înalt oficial al ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat luna aceasta că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea face ca această iarnă să fie „cea mai dură de la începutul războiului”.
Atacurile din timpul nopții de miercuri spre joi vin după două săptămâni de escaladare dramatică, ambele părți lansând noi arme pentru a câștiga un avantaj înainte ca Donald Trump să fie învestit ca președinte al SUA în ianuarie.
Într-o declarație făcută joi, pe fondul loviturilor masive din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a spus că cele „peste 100 de rachete” trimise de armata rusă în ultimele 24 de ore au fost „răspunsul” la lovituri ucrainene „în adâncime”. El a mai spus că țara sa va începe producția de serie a noii rachete Oreșnik, căreia i-a lăudat capacitățile, și că armata „caută” ținte noi, inclusiv „locurile unde se iau decizii” la Kiev.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
O mie de familii și-au cumpărat locuințe prin programul guvernamental „Prima Casă Plus”
Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a anunțat că 1.000 de familii și-au procurat locuințe noi prin programul guvernamental „Prima Casă Plus”. În 90% din cazuri, beneficiarii au optat pentru apartamente în mediul urban.
Potrivit unui comunicat al ODA din 26 noiembrie, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin intermediul instituției, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.
Locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei.
Lansat inițial în 2018, programul a devenit neatractiv, pe fundalul scumpirii locuințelor și a împrumuturilor bancare, în special în urma crizelor apărute după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.
În iulie, Parlamentul a aprobat o lege prin care a relansat acest program, denumit „Prima Casă Plus”. Astfel, condițiile de participare au fost relaxate așa încât să se poată înscrie nu doar cei care au statut de angajat, ci și liber profesioniștii, inclusiv avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiștii.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul vrea să salveze încă o „victimă” economică a războiului din Ucraina – programul „Prima Casă”
Totodată, a fost majorat plafonul maxim de creditare până la 2,5 milioane de lei, iar perioada maximă a creditului a ajuns să fie până la 30 de ani. Autoritățile au crescut și cota de garantare pentru locuințele din afara mun. Chișinău, de la 50% la 70%.
Mai mult, beneficiarii au primit dreptul de a-și schimba banca creditoare în cazul unor condiții mai avantajoase pentru refinanțare.
Din 2018 și până în prezent au fost procurate cel puțin opt mii de locuințe prin programul guvernamental „Prima Casă”. La acest program participă șase bănci comerciale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România: Președintele Iohannis convoacă CSAT pe tema interferenței cibernetice în alegeri. Sunt depuse și două contestații
Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni din București.
Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”
Anunțul vine la puține zile după rezultatul-șoc al primului tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigat de candidatul ultranaționalist Călin Georgescu, ale cărui preferințe electorale au urcat brusc pe fondul unei campanii pe TikTok.
Klaus Iohannis a anunțat luni, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, după solicitarea mai multor redacții, că nu a primit informări transmise de instituții ale statului legate de riscurile de influențare a alegerilor prezidențiale și nici despre modul în care Călin Georgescu și-a promovat candidatura pe rețelele sociale, amintește Hotnews.ro.
Dar de atunci, mai mulți politicieni români au vorbit despre posibila implicare a unor forțe străine în alegeri. Mai mulți europarlamentari, inclusiv din România, au cerut ca șeful TikTok să fie chemat să dea socoteală în legislativul Uniunii Europene.
- Te-ar putea interesa și: Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok
Între timp, în România, doi candidați plasați spre coada clasamentului în primul tur au depus miercuri, separat, contestații la Curtea Constituțională, invocând fraude și nereguli în procesul de votare și în campanie.
Cristian Terheș, de la Partidul Naţional Conservator Român, a spus la o conferință de presă că pe data de 24 noiembrie au existat „fraude” care au influențat rezultatele, mai ales în ce privește primii doi clasați (Călin Georgescu și Elena Lasconi). El a mai spus că USR, partidul lui Lasconi, ar fi făcut publicitate electorală după limita de timp prevăzută de lege.
Al doilea contestatar, Sebastian Popescu, de la Partidul Noua Românie, și-a explicat contestația prin „fraudele” pe care le-ar fi comis câștigătorul, Călin Georgescu, care „a ascuns sursele de finanțare și a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online”.
„Prin nedeclararea surselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România”, a mai scris Popescu, citat de Digi24.
Contestațiile ar urma să fie examinate de Curtea Constituțională joi, la ora 11:00.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rubla rusească a atins cel mai scăzut nivel după martie 2022. Un dolar a ajuns să coste 114 ruble
Rubla rusească își continuă căderea, ajungând la cel mai scăzut nivel după martie 2022, la puțin timp de la începutul războiului din Ucraina. Cursul dolarului pe piața internațională Forex a depășit miercuri nivelul de 114 ruble.
Căderea rublei este stimulată, în special, de noul pachet de sancțiuni americane împotriva Rusiei, inclusiv de sancțiunile impuse Gazprombank, unul dintre cei mai mari furnizori de valută din țară, scrie agenția rusă RBK.
Banca Centrală a Rusiei a stabilit pentru ziua de miercuri un curs de schimb al euro de 105 ruble pe dolar și 110,49 pe euro.
Ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a declarat recent că slăbirea rublei favorizează exporturile. Ministerul a prezis un curs mediu de schimb al dolarului de 103 ruble până în 2027, informează publicația The Bell. Această prognoză a fost inclusă în proiectul bugetului federal adoptat de Duma de Stat și de Consiliul Federației.
Cu toate acestea, rubla se depreciază mai rapid decât previziunile ministerului. Experții intervievați de RBC indică printre posibilele cauze scăderea afluxului de valută, ieftinirea petrolului și „componenta speculativă”, adică jocul de la bursă pe seama slăbirii rublei. Potrivit Bloomberg, autoritățile ruse speră ca ieftinirea monedei să reducă deficitul bugetar cauzat de război.
- Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei
Analiștii prezic acum că rubla ar putea atinge 115-120 înainte de sfârșitul anului, iar unii cer guvernului și băncii centrale să ia măsuri precum forțarea exportatorilor să vândă mai multe valute și creșterea vânzărilor de valută de către stat.
„Măsurile pot include creșterea vânzărilor de valută străină de către banca centrală prin ajustări ale parametrilor operațiunilor în conformitate cu regula bugetară și controale suplimentare ale capitalului”, a declarat analistul Sofya Donets de la T-Bank, citat de Reuters.
Căderea rublei alimentează inflația, care ar trebui să depășească estimările băncii centrale pentru acest an, ceea ce contracarează înăsprirea monetară dureroasă a autorității de reglementare, rata dobânzii de referință fiind la cel mai ridicat nivel din 2003.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România: Doi candidați marginali contestă primul tur al „prezidențialelor” la Curtea Constituțională
Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu, candidați la alegerile prezidențiale din România, au solicitat Curții Constituționale anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor. Solicitările au fost înregistrate miercuri la Curtea Constituțională și ar urma să fie judecate joi.
Pe site-ul Curții Constituționale au fost publicate două solicitări de anulare a primului tur de scrutin.
Prima e o „cerere de anulare, alegeri prezidențiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”, depusă miercuri de Sebastian Constantin Popescu, și o cerere similară depusă în aceeași zi de Cristian Terheș.
Terheș și Popescu au avut scoruri de sub 1% din voturi la 24 noiembrie.
Cristian Terheș a spus la o conferință de presă că a făcut contestație pentru că pe data de 24 noiembrie au existat „fraude” care au influențat rezultatele, mai ales în ce privește primii doi clasați (Călin Georgescu și Elena Lasconi). El a mai spus că USR, partidul lui Lasconi, ar fi făcut publicitate electorală după limita de timp prevăzută de lege.
Sebastian Constantin Popescu nu și-a explicat imediat motivele.
- Te-ar putea interesa și: După „șocul Georgescu”, se cere interogarea șefului TikTok în Parlamentul European
Potrivit reprezentanților CCR, cele două dosare care vizează cereri de anulare a alegerilor vor fi judecate joi. Ședința este programată pentru ora 11.00.
Contestațiile celor doi candidați marginali vin în vreme ce alți politicieni cheamă la anchetarea șocului primului tur, în care candidatul independent cu vederi anti-occidentale, Călin Georgescu, a obținut primul loc, sfidând toate sondajele de opinie, după o campanie-fulger pe TikTok.
Pe locul al doilea s-a clasat Elena Lasconi. Cei doi ar urma să se confrunte în turul al doilea la 8 decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
ANRE explică „intervenția urgentă” în majorarea tarifelor la gazele naturale
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu explicații privind „intervenția urgentă” pentru majorarea tarifelor la gazele naturale, situație numită de premierul Dorin Recean drept una din sursele unei „eventuale crize” în această iarnă.
ANRE spune în comunicatul de miercuri, 27 noiembrie, că luat decizia de a interveni în regim urgent pentru a ajusta tarifele la gazele naturale din cauza creșterilor semnificative a prețurilor de achiziție a gazelor naturale, despre care a susține că constituie o „situație excepțională”.
În debutul ședinței de Guvern de miercuri, premierul Dorin Recean a spus că solicitarea Moldovagaz „trebuie analizată transparent” și a menționat că situația generată de majorarea tarifelor, alături de o potențială „catastrofă umanitară” în stânga Nistrului, ce ar apărea în cazul sistării livrărilor de gaze, ar putea duce la o „iarnă foarte grea”. Prim-ministrul a dat asigurări că Guvernul va căuta soluții pentru a gestiona situația, fără a oferi alte detalii.
Potrivit Agenției, în noiembrie, prețul gazelor naturale pe piețele internaționale s-a majorat cu peste 25%, iar Moldovagaz a cumpărat gaze naturale la un preț mult mai mare decât cel inclus în tarifele actuale.
„Această diferență impune ajustarea imediată a prețurilor pentru a reflecta costurile reale”, se arată în comunicatul Agenției.
ANRE mai susține că o eventuală amânare a majorării tarifelor la gazele naturale în prezent, ar putea duce la pierderi financiare mari, fapt ce ar pune în pericol aprovizionarea cu gaze pe timp de iarnă și genera devieri tarifare care vor trebui recuperate prin noi posibile majorări de tarife în viitor.
Despre criticile privind lipsa de transparență a ședințelor, înaintate în special de membrul Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, care a cerut ședință fizică și cu prezența presei, Agenția a spus că ședințele sale se desfășoară online și că oricine poate participa la ele.
Moldovagaz a cerut marți, 26 noiembrie, ANRE majorarea tarifului la gazele naturale cu circa 40% (în jur de patru lei). Demersul, depus la o zi după vizita ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom, urma să fie examinat astăzi, dar Agenția a amânat ședința pentru vineri, 29 noiembrie, invocând volumul mare de informații ce trebuie analizat.
Totodată, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a anunțat că săptămâna viitoare vor fi organizate audieri parlamentare publice pe tema situației din domeniul energetic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Studenții străini vor putea obține mai ușor dreptul de ședere în R. Moldova
Studenții străini care vor să studieze în R. Moldova vor beneficia de condiții simplificate de depunere a actelor pentru obținerea permisului de ședere. Despre aceasta a anunțat miercuri, 27 noiembrie, Inspectoratul General pentru Migrație (IGM).
Potrivit autorităților, studenții străini vor avea la dispoziție locuri speciale în cadrul ghișeelor de documentare, unde pot depune dosarele. De asemenea, în perioada admiterii, dosarele acestora vor fi examinate în regim prioritar, ceea ce va reduce timpul de așteptare și va face procesul mai eficient și mai accesibil.
Reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație susțin că au luat aceste măsuri după mai multe discuții cu Ministerul Educației și Cercetării care intenționează să atragă mai mulți studenți străini în universitățile din R. Moldova.
În aceste zile, o delegație a Ministerului Educației și Cercetării, dar și rectorii mai multor universități se află în India. Ei participă la un forum internațional în educație, „World Education Forum 2024”, organizat în New Delhi, pentru a propune oferta educațională a universităților din Moldova tinerilor din India.
Ministrul Dan Perciun a avut o întrevedere cu omologul său din India, Dharmendra Pradhan, la New Delhi, unde a discutat mai multe subiecte, printre care și cel privind crearea unor posibilități de mobilitate academică și profesională între cele două state.
În total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt documentați în scop de studii 2.123 studenți străini, înmatriculați în 30 de instituții de învățământ. Cei mai mulți studenți vin din India, Israel, Ucraina, Tunisia și Camerun.
- Te-ar putea interesa și: Din Africa, la Chișinău. Tot mai mulți studenți străini, în universitățile moldovene
Potrivit statisticilor, fiecare al zecelea student care învață în Republica Moldova este străin. Totodată, în ultimii 10 ani, numărul tinerilor de peste hotare înmatriculați în universitățile moldovene a crescut de la 1,3% la 9,7%.
Veniturile pe care le aduc studenții străini se ridică la circa 100 de milioane de lei anual. Cei mai mulți studiază la Universitatea de Stat de Medicină Și Farmacie „Nicolae Testemițeanu”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că nu există deocamdată o certitudine în privința continuării livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană, după ce la 1 ianuarie va expira un acord de tranzit prin Ucraina, și nici în privința asigurării livrărilor pe rute alternative.
Victor Parlicov a spus că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist, în cazul sistării livrărilor de gaze sau a reducerii volumului acestora, dar nu a exclus că o asemenea situație ar putea fi evitată în ultimul moment.
Compania rusă Gazprom a cerut Chișinăului să convingă Kievul să permită tranzitul gazelor spre regiunea transnistreană și în anul viitor, însă R. Moldova nu poate influența decizia Ucrainei, a spus Parlicov, care a prezentat la o conferință de presă, pe 27 noiembrie, rezultatele discuțiilor pe care le-a purtat luni cu conducerea gigantului energetic din Rusia.
Parlicov a spus că, pentru Chișinău, menținerea rutei tradiționale de livrare a gazelor (prin Ucraina) ar fi soluția cea mai bună, în situația în care circa 80% din necesarul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului este asigurat de Centrala de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, care produce curent cu gaze rusești.
- Te-ar putea interesa și: De ce se duce ministrul Parlicov în vizită de lucru la Gazprom
Totodată, Gazprom spune ar fi gata să livreze gaze în Transnistria prin rute alternative (via Turcia), dacă Chișinăul va achita o pretinsă datorie istorică de cca 700 de milioane de dolari, a spus ministrul. Victor Parlicov a reiterat însă poziția Chișinăului în această chestiune și anume că R. Moldova că nu are datorii față de concernul rus, după cum a stabilit și un audit independent al datoriilor istorice, realizat în 2023 la cererea autorităților moldovene. Gazprom nu recunoaște rezultatele auditului acestor datorii.
Ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.
„Scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist. Noi nu avem certitudinea că gazele rusești vor ajunge și după 1 ianuarie. Lucrăm cu partenerii externi, pentru că fără sprijinul lor nu vom putea să ne descurcăm”, a spus oficialul.
Totuși, ministrul consideră că, în cazul opririi tranzitului prin Ucraina, Gazprom nu va lăsa regiunea transnistreană complet fără gaze, și ar putea continua livrările prin rute alternative, dar într-un volum mai mic, atât cât să mențină „măcar un pic stabilitatea în regiune”.
„Și volumele de gaze, și de energie electrică pot fi asigurate. Vom achiziționa energie din altă parte, dar ar putea fi mai scumpă. Livrările de gaze pe malul stâng pot fi asigurate fizic, însă depinde cum vor fi achitate. Apelăm la sprijinul partenerilor internaționali pentru realizarea acestui scenariu”, a spus ministrul.
Pe de altă parte, Gazprom a acceptat desemnarea unor noi membri ai consiliului de administrare al Moldovagaz de către Chișinău, a declarat ministrul. Aceștia sunt Dorin Junghietu pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație, Vadim Ceban pentru funcția de vicepreședinte, Eduard Calancea și Radu Mandraburca, pentru funcțiile de membru al Consiliului de Administrație. În viitorul apropiat, candidaturile respective ar urma să fie supuse procedurii repetate de votare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
