Sărăcia materială este o realitate şi o problemă gravă a R.Moldova, care are cauze concrete şi soluţii de rezolvare, dar care pot fi puse în practică numai dacă ar exista la conducerea statului oameni de buna credinţă. Scriitoarea Lilia Calancea, stabilită de mai multi ani cu traiul la Bruxelles, crede că nu doar sărăcia e problema cetăţenilor, ci şi mizeria spirituală.
Europa Liberă: De 26 de ani se vorbește că Republica Moldova rămâne să fie un stat în curs de dezvoltare, un stat sărac, dar mai mult ca niciodată acum se pune întrebarea: moldovenii, cetățenii Republicii Moldova vorbesc doar de sărăcia materială sau și despre cea spirituală?
Lilia Calancea: „Cred că se vorbește mai mult de cea materială, pentru că atunci când vii în țară – mă refer la cei care vin în țară și văd cu propriii ochi care-i situația, pentru că totul ce se prezintă pe internet, toate fotografiile acestea de la manifestații așa frumoase, prelucrate, alese, așa ca să fie frumos, să dea frumos. Privești pozele și zici: „vai, dar s-au schimbat lucrurile în Moldova, uite ce frumos, ce organizat, civilizat…”, dar asta e doar o parte a lucrurilor, cea mai frumoasă. Și e vorba de Chișinău, dar anume prin Europa Liberă eu văd realitatea din sate; chiar mă bucur că există reportaje din teren. Și eu urmăresc foarte, foarte atent, nu știu dacă mă vedeți și Dvs., dar mai intervin și eu cu câte un like… Pentru mine e important să văd ce se face pe teren, ce face omul simplu de la țară, cum se descurcă el și nici nu mă interesează dacă el vorbește frumos și civilizat, și fără greșeli; pe mine mă interesează ce gândește el ca om care se confruntă cu niște probleme – nu are bani, copiii au plecat peste hotare, omul care suferă, omul de care toți au uitat. Și asta este o tragedie, asta este realitatea și deci cumva economia influențează și starea de spirit – nu poți să fii fericit și mulțumit și să te afișezi optimist, dacă nu ai elementar bani de pâine.”
Europa Liberă: Cetățenii învinuiesc de toate relele clasa politică și spun că politicienii i-au dezamăgit, că au venit în campanii electorale, le-au promis, după asta patru ani au uitat de electorat și se gândesc doar la interesul personal, dar politicianul n-o să vină să-ți dea această zestre spirituală, n-o să vină să-ți aducă mai multă spiritualitate decât tu o vrei.
Lilia Calancea: „Spiritualitatea nu poate să existe separat de lucrurile materiale, pentru că e foarte important să ai o lume așa echilibrată și să fii optimist, dar nu iese întotdeauna așa, pentru că atunci când iese mizeria la suprafață, omul se dezechilibrează, se înrăiește și începe să critice și are dreptate; în mare parte, are dreptate, el trebuie să critice, să gândească critic, să spună: „nu, mie nu-mi place așa ceva, eu nu accept așa ceva, trebuie să schimbăm…”. Nu trebuie să fii supus și umil așa ca în biserică, că repejor ne-am îmbrobodit și ascultăm fiecare cuvințel. Asta-i bine dintr-o parte, dar nu până la asuprire; omul trebuie să gândească, dacă nu gândește liber, critic, el nu ia deciziile corecte.”
Europa Liberă: Dar până unde aceste două lumi paralele – cei de sus, avuți și înstăriți și cei de jos, săraci? Până unde, dacă nu se intersectează interesele politicianului cu ale cetățeanului?
Lilia Calancea: „Asta e păcat și chiar pentru mine e un mister – cum pot exista aceste două lumi paralele atât de diferite? Pentru că stai la Chișinău și vezi niște evenimente la care se cheltuiesc mii și mii de euro doar pentru ca cineva să iasă în luminile proiectoarelor, să bea vinuri foarte scumpe și uneori chiar nejustificat de scumpe, dar lumea, alții să vadă că eu am reușit. Și nici nu le e rușine, pentru că în Moldova foarte puțini oameni pot reuși fiind onești. Adică, hai să fim sinceri – majoritatea care se scaldă în bănărit, asta nu este o muncă, nu este o reușită în sudoarea frunții. În Europa tot așa, lumea trăiește cu salariu legal, după asta trebuie cumva să te organizezi, să-ți vezi cheltuielile, dar chiar și în Europa foarte mulți trăiesc mult mai rău decât cei din Republica Moldova care au putere și au forță de cumpărare foarte puternică. Deci, asta e un șoc totuși chiar și pentru cei care vin că cineva de aici își permite lucruri pe care nu mi le permit eu într-un an de zile, de exemplu, în Europa, legal. Ce înseamnă legal? Înseamnă că tu plătești niște impozite, tu ești onest cu statul, tu trebuie cumva să contribui, uneori chiar mult, 60% din salariul european merge pentru taxe și impozite. Cine plătește în Moldova așa taxe?”
Europa Liberă: Anul 2018 este un an electoral și foarte mulți votanți își pun întrebarea: care e rolul intelectualității, dacă actorii politici în Moldova profundă o să ia după ei artiști, scriitori, alți reprezentați ai intelectualității?
Lilia Calancea: „Îmi pare, în primul rând, rău să spun lucrul acesta, dar o bună parte din intelectuali și-au pierdut credibilitatea în fața omului simplu, pentru că au fost, am avut oameni de cultură în Parlament, am avut și scriitori, poeți, personalități, mă rog, să zicem așa: în ei s-a crezut foarte mult, foarte, foarte mult. Și la un moment dat ei nu au putut face nimic, dimpotrivă nu au lăsat din orgolii. Toate lucrurile astea dezamăgesc și omul e foarte rătăcit, pentru că el nu mai știe pe cine să aleagă.”
Europa Liberă: Cui să creadă…
Lilia Calancea: „Eu îmi aduc aminte de materialul acela pe care l-ați făcut Dvs. cu o doamnă de la Glodeni și i-ați spus: „imaginați-vă că aducem politicieni în locul Dvs. să vândă ceapă” și ea a fost șocată. „Credeți că el o să ajungă vreodată în locul meu să vândă ceapă?! Asta-i imposibil!”. Mi-a plăcut că a fost foarte modestă și într-un fel critică. S-a văzut reticența dumneaei. Adică, ce să fac eu în Parlament într-un fotoliu, dacă eu nu am pregătirea necesară? Ea mai are încă frica și onestitatea că ea nu va putea fi eficientă. Ei știu că ei nu pot înlocui pe cineva care are studiile necesare, experiența necesară. Oamenii au nevoie de un lider format, adică nu oricine să vină la putere. Omul de la țară își dă seama și nu este chiar așa de prost cum își imaginează foarte mulți. El este cu picioarele pe pământ, în noroi și în glod, și în mizerie, dar el gândește uneori mult mai critic decât cei cocoțați în fotolii, dar nu are putere de decizie. Asta-i o problemă foarte mare.”
Europa Liberă: Și de ce această ecuație dificilă? Atunci când o dată la patru ani cetățeanul trebuie să meargă să-și exercite acest drept de a vota politicianul are și el un rol anume, pentru că trebuie să contribuie la edificarea unei elite politice care să-l reprezinte. Să fie onești acești politicieni, să nu fie egoiști, să nu fie avizi de putere, de bani; trebuie să se gândească și la cel mai necăjit, la cel cu probleme. De ce cetățeanul nu poate să propulseze o clasă politică care într-adevăr ar fi preocupată de sumedenia de probleme care s-au acumulat pe parcursul celor 26 de ani de independență? Nu are Moldova asemenea politicieni?
Lilia Calancea: „Are!”
Europa Liberă: Asemenea persoane, personalități?
Lilia Calancea: „Moldova are poate nu politicieni, are personalități, dar ele sunt atât de prinse la perete pentru o gândire critică sau o părere critică; ei sunt foarte presați, ei sunt amenințați oamenii aceștia, ei sunt șantajați. Și dacă omul mai are și o familie, atunci, gata, el își face alegerea. Prioritatea e familia și nu poți chiar sacrifica totul doar ca să ajungi la putere, pentru că asta presupune onestitate…”
Europa Liberă: Dar, totuși, liderii trebuie să facă un sacrificiu?
Lilia Calancea: „Ar trebui, ar trebui să facă, dar e greu să găsești un om care ar fi gata pentru sacrificii și ar fi incoruptibil. Adică e rezistent până într-un anumit loc, adică până când cineva îi propune bani sau apartament, sau „copiii tăi hai să-i trimitem la studii”… Cei care fac ceva, care se sacrifică sunt profesorii, de fapt. Știți, asta e pătura care se sacrifică cel mai mult pentru țară, aceștia-s profesorii care sunt remunerați foarte prost și bibliotecarii, pentru că tot am avut niște evenimente la bibliotecă și voi mai avea, fiindcă eu merg mereu la bibliotecă când am o invitație. Pot să refuz o emisiune la televizor, dar dacă mă invită biblioteca, eu sunt acolo. Asta este.”
Europa Liberă: Și o să se perpetueze această stare de lucruri și de spirit? Când și în ce condiții, și cu ce oameni se poate vorbi și despre Moldova ca un stat prosper, cu bunăstare pentru cetățean, cu o imagine favorabilă în lume?
Lilia Calancea: „Eu vin acasă în ultimul timp chiar foarte des și mă gândesc că poate cei de peste hotare care au experiența traiului între oameni civilizați, cu o structură sănătoasă, cu o gândire mai… Eu nu zic că totu-i frumos și bine peste hotare. Asta nu poate să existe. Fiecare societate își are crengile sale putrede, dar noi luăm totul ce-i mai bun și dacă trebuie să existe o cooperare între cei plecați care absorb totul ce-i mai bun și să transmită, să facă un schimb de experiență cu cei de acasă.”
Europa Liberă: Dar cei din diaspora nu se grăbesc să revină în Republica Moldova.
Lilia Calancea: „Poate nici nu trebuie să revină, doamna Valentina; poate ei trebuie din când în când să vină acasă, să se întâlnească, să discute cu cei rămași care sunt mult mai defavorizați. Adică să fie o colaborare caldă între ei, nu ăștia de acasă să spună: „băi, voi ați plecat și sunteți niște trădători” sau cei de peste hotare să spună: „păi, voi ați rămas că nu ați putut și ce mai faceți în țara ceea, în mlaștina ceea…”. Mie foarte mult îmi displac replicile acestea. Asta-i foarte, foarte periculos. Mai ales într-un an electoral, oamenii trebuie să se unească. Nu contează unde ești tu – la Glodeni sau la Bruxelles.”
Europa Liberă: Dar din contra se pare că se ridică un zid între cei plecați și cei rămași?
Lilia Calancea: „Asta-i cel mai periculos, doamna Valentina. Dacă noi zidul acesta o să-l construim mai departe, practic, ne distrugem.”
Europa Liberă: Dar voi din afară vedeți Moldova fără acest milion de cetățeni orfană, o Moldovă neputincioasă, că soarta o decid doar cei rămași?
Lilia Calancea: „Eu am un mare respect pentru oamenii care au rămas acasă, pentru că eu nu pot să zic așa: „plecați toți, pentru că eu am plecat…”. Nu pot. Eu, în primul rând, sunt scriitor, eu nu pot să amestec toți oamenii, să generalizez. Asta nu-i corect – fiecare om își are soarta sa și eu știu că există oameni care nu pot pleca de la casa părintească. Noi suntem diferiți. Bine, eu pot pleca, că eu am un caracter mai așa … pot să mă adaptez la orice țară și localitate, nu cad în depresie, în nimic… Bine, poate mai am și eu ca tot omul viu tristeți și doruri…”
Europa Liberă: Dar o întreb pe scriitoarea Lilia Calancea: soarta Moldovei o decid doar cei rămași?
Lilia Calancea: „Nu. Trebuie să se implice…”
Europa Liberă: Dar pe umerii lor a căzut această povară.
Lilia Calancea: „E adevărat. Și de asta cei plecați ar trebui cumva să-i ajute, umăr la umăr, nu să se dezbine. Măcar cu cât pot. Eu nu zic că cei de peste hotare au o putere extraordinară și fără ei se pierde Moldova ș.a.m.d., dar dacă mai vine și o forță care te susține, asta e foarte important. Care îți dă mâna, care cumva te ajută, pentru că Moldova e acum ca o femeie lovită, bolnavă și care a căzut jos. Ea are nevoie de o mână. Și poate nici nu e necesar ca mâna ceea să fie foarte puternică, dar ea să fie întinsă, pentru că omului uneori nu trebuie să-i dai foarte mult, trebuie pur și simplu să-i arăți un gest, el nu este singur, iar dacă el înțelege că-i singur, omul se prăbușește și moare.”
Europa Liberă: Apropo despre aceste discuții pe care le-am avut la Glodeni, la 100 și ceva de kilometri distanță de capitală, de Chișinău. Lucrurile sunt cu totul altele pe care le prezintă localnicii de acolo, dar ceea ce rămâne – și o recunosc și ei – mai dureros e că Moldova e dezbinată.
Lilia Calancea: „Da.”
Europa Liberă: Această geopolitică chiar a făcut să se dușmănească frate cu soră, vecin cu vecin, nepot cu nepoată, verișor cu verișoară.
Lilia Calancea: „Asta-i o tragedie.”
Europa Liberă: Iată, dezbinarea asta va fi și mai pronunțată în cadrul scrutinului parlamentar, pentru că politicienii sunt cei care își pun umărul la scindarea societății moldave. În ce condiții ar putea să lase la o parte cetățeanul geopolitica și să se gândească că trebuie să-i dorești binele și celui de aproape? Și să vezi lumea din jur cu alți ochi, nu doar că tu ești cu Rusia și nu sunt prietenă cu tine, că tu te duci în Occident și ai alte interese? Iată, în ce condiții s-ar putea coagula o societate atât de divizată?
Lilia Calancea: „E foarte importantă educația. Știu că sună așa un pic mai banal, dar toate lucrurile importante sună banal. Nu poți să nu fii empatic cu un om care suferă sau se află într-o mizerie. Oamenii din Moldova sunt blânzi. Mie îmi place lucrul acesta, pentru că eu întâlnesc oameni, eu nu trăiesc un bula mea așa comodă și eu comunic cu foarte mulți; merg și cu troleibuzul, merg și în teritoriu când am ocazie.”
Europa Liberă: De ce-s pe baricade, împărțiți?
Lilia Calancea: „Din cauza sărăciei. Vedeți, iarăși ajungem la același cerc.”
Europa Liberă: Am ajuns de unde am pornit.
Lilia Calancea: „Da, pentru că totu-i legat, absolut totu-i legat. Și-i foarte greu de rupt cercul acesta. Uneori trebuie să așteptăm momentul favorabil. Câteodată, el se rupe cercul acesta și nici nu te aștepți când. Vine un moment și, gata, s-a produs ca într-un destin, dar e păcat că poate dura ani, ani, foarte mulți ani până când momentul acesta favorabil ar veni și ar declanșa așa un cutremur.”
Europa Liberă: Momentul favorabil trebuie să-l apropie omul.
Lilia Calancea: „Da, e adevărat, dar uneori așa se întâmplă că poți încerca să faci orice, dar nu iese, iată, un fel de ghinion.”
Europa Liberă: Și atunci, multă lume spune că e un blestem și bucata asta de pământ așa e lăsată în calea tuturor relelor. Și unii se împacă cu acest destin.
Lilia Calancea: „Da...”
Europa Liberă: Alții văd soluționarea problemelor fie în reunirea Moldovei cu România, fie într-o apropiere a Republicii Moldova de Federația Rusă.
Lilia Calancea: „Da, și asta iarăși e dezbinare, asta e un fel de cancer într-un organism bolnav și, din păcate, nu știu ce poate să ne ajute.”
Europa Liberă: Cine-i doctorul care tratează boala?
Lilia Calancea: „Unii consideră că e Dumnezeu, alții spun că…”
Europa Liberă: …marile puteri?
Lilia Calancea: „Da. Și în lucrurile astea ideile diferă, ca între filozofi. Știți cum e când începi să faci niște dezbateri.”
Europa Liberă: Dar cum ar vrea Lilia Calancea să arate Moldova peste patru ani, peste zece ani?
Lilia Calancea: „Cu oameni în țară. În sat e atât de trist, e trist, trist, trist, trist… Eu nu mai găsesc locurile copilăriei; oamenii sunt plecați chiar și cei bătrâni, nu doar tineri. Am fost într-un sătuc pe malul Nistrului și nu am auzit o voce de om cât am străbătut tot satul, nici măcar un lătrat de câine. Asta e strașnic, asta e foarte strașnic – într-un sat să nu auzi lătrat de câine și voce de om.”
Europa Liberă: Să punem punct acestei discuții pe o notă mai optimistă.
Lilia Calancea: „Am avut o întâlnire cu elevii la „Gheorghe Asachi”. Eu am rămas pur și simplu șocată frumos. Ce copii inteligenți și deștepți are Moldova! Asta e bogăția Moldovei!”
Europa Liberă: Deci, trebuie de așteptat ca acești copii să ia locul politicienilor?
Lilia Calancea: „S-ar putea. Ar fi bine ca noi să-i încurajăm și ei să înțeleagă că noi îi prețuim, pentru că dacă omul nu e prețuit, atunci omul pleacă. Pe copiii ăștia dacă noi o să-i încurajăm să aibă o gândire critică, să citească foarte mult, adică să le dăm de înțeles că ei sunt viitorul, fără ei noi ne pierdem, eu nu cred că ei o să plece, doar dacă o să fie foarte, foarte dezamăgiți. Copiii trebuie prețuiți. Generația asta nouă e minunată. Eu îi urmăresc în troleibuz, pe stradă, la evenimente eu stau cu ochii pe ei, pentru că pentru asta vin – să văd oamenii, cu ce răsuflă, ce spun, ce probleme au. Generația asta e fermecătoare! Tristețea mea cea mare este nu cumva să nu-i prețuim și să-i pierdem.”
