Linkuri accesibilitate

Alegătorul moldovean și dilema lui: ce să aleagă, răul mai mare sau răul mai mic?


La Fălești.
La Fălești.

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Fălești și cu Sorin Ioniță, directorul Expert-Forum din România.

Alegătorul moldovean și dilema lui: ce să aleagă, răul mai mare sau răul mai mic?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:36:55 0:00
Link direct

Partidul Socialiștilor, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Democrat sunt pe primele locuri în preferințele electoratului. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, aceste trei partide ar intra în legislativul de la Chișinău, arată recentul sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Președintele Igor Dodon rămâne politicianul care se bucură de cea mai mare cotă de încredere, urmat de lidera PAS, Maia Sandu. Despre adânca dezamăgire a alegătorului și dilema lui: ce să aleagă – răul mai mare sau răul mai mic? – vorbim la acest sfârșit de săptămână. Proaspătul studiu sociologic „Vox Populi – ianuarie 2018” arată că, în debutul unui an electoral, mai mult de jumătate din respondenți nu au încredere în niciun politician sau că sunt indeciși. Încrederea în partidele politice e și mai joasă – de doar 9 la sută; o treime din cei chestionați nu știu cu cine să voteze în eventualitatea unui scrutin parlamentar, în timp ce fiecare al doilea este sigur că se va prezenta la urna de vot. Radio Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți locuitori de la Fălești, care dojenesc clasa politică.

- „Dacă vrei să mănânci, apoi trebuie să te chinui, așa că vlastia (puterea) de sus, de la Parlament așa ne face să ne chinuim. Îs prea mulți în Parlament acolo, trebuie să fie mai puțini, dar ei se zbat pentru bani; ei câți bani iau acolo, dar noi ce facem aici?”

Europa Liberă: Dvs. o să fiți iar chemați să alegeți deputații în Parlament.

- „O să ne ducem…”

Europa Liberă: Va fi în baza votului mixt – și pe listă de partid, și pe circumscripție. Înțelegeți cum veți alege sluga poporului?

- „Cred că nu.”

- „În ziua de azi nu-i încredere în nimeni. Cum un cumătru ține unul la altul, apoi așa și acolo îs cumetri unul peste altul, grămadă. Și nu fac nicio treabă nimic.”

Europa Liberă: Dar votul tot de la dvs. îl iau?

- „Tot de la noi. O să ne ducem și o să votăm. O să vedem până atunci cine o să fie și cum o să fie.”

„Trebuie, în primul rând, să punem un om la putere,”
„Trebuie, în primul rând, să punem un om la putere,”

Europa Liberă: Ce calități trebuie să aibă acel politician?

- „Pentru lume să facă, nu pentru dânsul numai și buzunarul să țină, dar să facă așa ca să nu se ducă un moldovean la Moscova să lucreze pentru copeici și la urmă nu-i dă nici banul acela pe care l-a făcut, îi dă un picior în fund și vine acasă. Ori se duc în alte țări să lucreze. Să facă cum a fost până acum, să lucreze zăvoadele (uzinele), nu închid tot și vin străini și cumpără tot. De ce-s ei la Parlament acolo? Să facă pentru Moldova, pentru lumea noastră să facă, dar nu pentru dânșii și pentru neamul lor.”

Europa Liberă: Și dacă Dvs. ați fi deputat, ați fi politician, ce ați face ca lumea să vă vorbească de bine?

- „Nu-i puterea ceea, s-a desființat tot și de acum nu mai pot să mai revină înapoi. E greu, îi vine și la acest care-i la putere greu, tot nu poate să le dovedească pe toate.”

- „Unul chiar dacă vrea să facă ceva pentru țara asta a noastră, altul îi pune piedică și celălalt tot îi pune piedică.”

- „Țara asta a noastră-i mică și nu mai trebuie la nimeni, dar noi muncim…”

- „Țara noastră merge spre…”

„Să nu fim un stat arătat cu degetul, să fim de rușine.”
„Să nu fim un stat arătat cu degetul, să fim de rușine.”

Europa Liberă: Sunteți mai tânără, hai să vă întreb pe Dvs.: Pe ce cale se îndreaptă astăzi Republica Moldova?

- „Țara noastră se distruge, fir cu fir se distruge. Eu, de exemplu, sunt producător. Mi s-a spus că până pe data de 31 ianuarie mai vindem aici, pe urmă nu se știe unde o să-mi vând eu marfa. Eu întrețin patru copii, de la trei până la șapte ani și mi-ar fi foarte greu ca să mă duc să încep în altă țară. Eu aș vrea în țara mea să muncesc, să nu fim un stat arătat cu degetul, să fim de rușine. Și o să fie starea așa de rea atâta timp cât o să fie Plahotniuc la putere, pentru că el distruge tot. Tot ce avem noi, el ia în mâinile lui și face ce vrea. Și cu canalele minte lumea, minte lumea.”

„Tinerii pleacă. Din ce cauză? Pentru că lumea n-are de lucru.”
„Tinerii pleacă. Din ce cauză? Pentru că lumea n-are de lucru.”

Europa Liberă: O să fiți invitați să mergeți să votați, să alegeți o nouă legislatură a Parlamentului, să-i trimiteți pe următorii 101 deputați acolo, la Chișinău, ca să facă legi. Cât de greu vă este să faceți această alegere sau cât de ușor vă este?

- „Alegerea este greu de făcut, pentru că nici nu știi pe cine să alegi; fiecare este pentru sine. Vă spun drept, eu nu știu pe cine o să aleg, că eu n-am pe cine alege.”

„Ei nu numai voturile le cerșesc, ei cerșesc și taxe, și impozite...”
„Ei nu numai voturile le cerșesc, ei cerșesc și taxe, și impozite...”

Europa Liberă: Problema e că îi criticați pe cei care sunt. Dar pe cine îi aduceți în loc?

- „Trebuie, în primul rând, să punem un om la putere. Un om care să nu facă ceea ce spune Plahotniuc, dar să fie de sine stătător, independent și să facă ceva schimbări cu un gând mai bun pentru popor. Vă spun că e foarte greu, nu ne ajută absolut deloc cu vreun grant. Singuri, iaca așa singuri, ne împrumutăm, intrăm în bănci, ne descurcăm, dăm înapoi, dar așa ca să fie un ajutor sau chiar eu cum sunt mamă cu patru copii, în țările europene – am vecini care lucrează în Cehia, dacă a născut copilul acolo, în Cehia, ei au zece mii de euro de copil, dar eu am patru și am avut numai 500 de lei până la un an jumătate și atâta-i tot. Dar eu copiii ceia, am și doi gemeni, le-am cumpărat tot…”

Europa Liberă: Știți că și tineretul deseori a fost învinuit, semenii Dvs., că e pasiv, că nu se implică în luarea deciziilor, în actul decizional, că atitudinea lor este mai indiferentă. De ce? Unde-i forța tineretului?

- „Tinerii pleacă. Din ce cauză? Pentru că lumea n-are de lucru, lumea n-are salarii, lumea n-are cu ce întreține copiii.”

- „Nu prea văd viitor. Am fost antreprenor, dar nu este posibilitate de activat și am închis totul, dar guvernanții nu simt deloc doleanțele poporului. Ei nu numai voturile le cerșesc, ei cerșesc și taxe, și impozite, adică să aibă cu ce să trăiască, să aibă cu ce-și menține conducerea.”

Europa Liberă: Dar Dvs. când le dați votul, pentru ce îl dați?

- „Păi îl dăm pentru că tindem spre o perspectivă, spre un viitor oarecare, dar ne uită chiar în ziua în care le-am dat votul.”

Europa Liberă: Și cum să se recâștige încrederea asta pierdută?

- „Foarte complicat, dar dacă s-ar duce conducerea aceasta, benevol sau un pic cu de-a sila, și ar veni altă conducere mai nouă, mai progresistă, cu niște idei mai bune și nu tare hoți să fie, poate ceva s-ar schimba și în Republica Moldova, dar dă, Doamne, să fie treaba asta.”

Europa Liberă: Știți care e dilema pe care o aud tot de la cetățeni, inclusiv aici, la Fălești, că îi dai jos pe cei care sunt, dar pe cine îi aduci în locul lor?

- „Eu văd niște oameni care-s implicați în politică. De exemplu, Maia Sandu. Eu aș vota pentru dânsa, că ar face un pic de lumină în ceea ce se petrece la momentul de față în Republica Moldova, dar ei ar vrea să se mai mențină și nu numai patru ani, dar ar vrea să se mențină pe mulți, mulți ani înainte și de atâta și o compromit pe dânsa.”

„E greu de spus că decizia e a poporului din simplul motiv că poporul nu este informat.”
„E greu de spus că decizia e a poporului din simplul motiv că poporul nu este informat.”

Europa Liberă: Până la urmă, decizia e a poporului sau a clasei politice?

- „E greu de spus că decizia e a poporului din simplul motiv că poporul nu este informat. Acei de la Chișinău mai știu câte ceva, în rest, poporul este manipulat în așa fel încât zici: „Păi, e el hoț”, dar altul zice: „Și ce dacă e hoț? Dar eu pentru dânsul o să votez, că-i hoț, dar o să votez…”.”

Europa Liberă: Să vedem la un alt locuitor de aici, de la Fălești. Pe ce cale merge Moldova?

- „Pe o cale greșită, pe o cale greșită.”

Europa Liberă: De ce e greșită?

- „Nu pot să vă spun. Mă scuzați. Eu știu multe, dar nu vreau să vă spun.”

Europa Liberă: Lumea trăiește cu frică?

- „Da, lumea trăiește cu foarte mare frică. Ce, noi nu vedem cum primarilor le deschid dosare penale și-i șantajează politic? Sunt persoane care au ce pierde – locul de muncă, salariu, situația în societate. Au ce pierde. Afacerile. Eu, de exemplu, n-am ce pierde, ce am avut, totul am pierdut.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați fi politician, ați face mai multe decât fac cei care-s la putere?

- „Eu dacă aș fi politician, mă tem eu că n-oi fi politician, dar eu dacă aș fi politician, eu aș susține-o foarte mult pe Maia Sandu și aș ajuta-o, dacă aș putea. Ea ar face regulă în țară. Este și pământeanca noastră, dar afară de aceasta, văzând viziunile ei politice, văzând cum ea luptă cu corupția, eu socot că ea ar face treabă. Ar putea să fie o șansă, adică poate Republica Moldova cumva să se debaraseze de hoți, de profitori.”

Europa Liberă: Pe ce cale merge azi statul?

„Vina e a poporului că i-a ales și avem ceea ce merităm. Asta-i.”
„Vina e a poporului că i-a ales și avem ceea ce merităm. Asta-i.”

- „Pe cale strâmbă, pentru că totul e corupt, totu-i captivat. Unul conduce toată țara, din umbră. Și asta-i toată problema.”

Europa Liberă: Și vina a cui e – a celor de sus sau a celor de jos?

- „Vina e a poporului că i-a ales și avem ceea ce merităm. Asta-i.”

Europa Liberă: Și o să mai fiți chemați în toamnă iarăși să alegeți deputații în Parlament, în baza unei noi reforme electorale. Aveți speranță?

- „Eu speram că o să fie referendumul acesta și o să schimbe modul de votare, să nu fie mixtul. Mai era o speranță cu asta, dar de acum e clar că patru ani nu mai vedem noi nimic, nicio schimbare, pentru că totul se cumpără, totul se vinde. Plahotniuc e om bogat, are posibilități enorme și pază, și totul e în mâinile lui și Procuratura și ce vrea el aceea face.”

Europa Liberă: În ce situație Moldova poate depăși criza, neîncrederea?

- „Noi am intrat într-așa o criză politică profundă că nu cred că degrabă o să ieșim.”

Europa Liberă: De 26 de ani tot se vorbește că Moldova e în criză

- „Apoi da.”

Europa Liberă: Moldova e pe muchia prăpastiei, Moldova e în mlaștină.

- „Deci, noi am avut oameni în care noi am avut mare încredere, dar oamenii ăștia ne-au trădat. Speranțe mai sunt. Eu socot că, dacă ar veni alde Năstase la putere, mă gândesc că ar putea face ordine, dacă ar ajunge ei la putere, dar speranțe pentru dânșii nu-s de atâta că votul acesta mixt nu-i aduce la putere pe dânșii.”

Europa Liberă: De ce moldovenii nu-s uniți, nu-i o națiune consolidată?

- „Moldovenii îs „lasă-mă să te las. Așa, dacă vreți să mă înțelegeți, că-i popor răbdător, așteaptă cineva să le schimbe situația, nu se implică și asta-i toată problema.”

Noi mergem de vreo patru ani încă în mlaștină, încă în jos... ”
Noi mergem de vreo patru ani încă în mlaștină, încă în jos... ”

Europa Liberă: Și patru ani după asta oftează…

- „Da, ei o să se convingă că votul acesta mixt a fost ne-binevenit și o să schimbe fără doar și poate, că lucrul acesta l-a pățit România, lucrul acesta s-a întâmplat și în Ucraina și asta o să se întâmple și în Moldova, dar ei vor să se învețe pe greșelile lor, în loc să se învețe pe greșelile altora.”

Europa Liberă: În România și în Ucraina au zis că votul mixt a adus oligarhii la putere.

- „La noi îs gata veniți, dar vor să se întărească, ca să nu poată nici într-un caz nimeni cu nimic să-i dea la o parte. Noi mergem de vreo patru ani încă în mlaștină, încă în jos... ”

Europa Liberă: Poate fi mai rău decât este?

- „Mai rău o să fie.”

Europa Liberă: Aveți frică de ceva?

- „Nu am frică, dar speranțe nu-s.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt. Cum se trăiește în Moldova?

- „Doamna Valentina, vă știu de mulți ani, vă aud la radio. Slut, de atâta că-s țara bandiților și hoților. Prețurile-s mari, lumea se duce din țară… De ce? Că-i sărăcie. Atâtea miliarde transferate din țări străine ne dau ajutor. Unde-s banii ceia?”

Europa Liberă: Dar o dată la patru ani dvs. sunteți cei care alegeți grâul de neghină și-i trimiteți acolo, în vârful puterii, pe cei care să vă reprezinte.

- „Lumea nu înțelege, mulți îs induși în eroare, doamnă. Să vă spun cinstit, alegerile trecute care au fost. L-au votat pe Dodon. Și ce folos? Lui Dodon i s-au tăiat toate măsurile pe care le are și el nu poate să facă nimic. Și el e tot din aceia. Cine să fie la putere? Uitați-vă din diaspora lumea ceea, lume învățată, ea ar putea să fie la conducere. Dacă va înțelege lumea, atunci schimbări vor fi.”

Europa Liberă: Ce schimbări așteptați concret?

- „Vrem salarii bune, pensii bune și loc de lucru. Noi de-amu suntem pensionari.”

Europa Liberă: Și dacă se majorează salariile, pensiile, se creează locuri de muncă, înseamnă că viitorul e asigurat?

- „Știți când o să trăim mai bine? Eu de-amu am trăit, am 66 pe 67…”

Europa Liberă: Sănătate!

- „Mulțumesc! Unirea, numai Unirea ne scapă! Dacă va fi Unirea, atunci va fi altfel, dar am vrea și noi să fim o republică independentă, ca să nu mă duc eu peste hotare să muncesc la negru, dar vreau în țara mea.”

Europa Liberă: Dar de ce nu-s uniți moldovenii?

- „Îs induși în eroare, doamnă.”

Europa Liberă: Cine induce în eroare populația?

- „Greutățile, greutățile. Nu-i conducere, nu-i conducere în țară!”

Europa Liberă: Dar conducerea asta o alegeți dvs., cetățenii.

- „Noi o alegem…”

„Numai tineretul o să ne scoată pe noi la liman.”
„Numai tineretul o să ne scoată pe noi la liman.”

- „Dacă, ascultați, vaca-i tărcată pe din afară, dar omul pe dinăuntru. Cum dracu’ să-l alegi? Dați să vă spun, o ridicat pensiile. Cui au dat pensiile, la cei care au avut leafă mare? Eu am lucrat la stroikă (în construcții), eu n-am lucrat la condei.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie o clasă politică care să vă îndreptățească așteptările?

- „Numai tineretul o să ne scoată pe noi la liman. Uitați-vă, doamnă, Shor la Orhei acolo e primar. A furat câte avioane, a vândut avioanele. Noi răspundem din urma lor, dăm banul. Știți ce pensie am eu? Mizeră. Vă spun cinstit că am lucrat 34 de ani.”

Europa Liberă: Și ce pensie aveți?

- „Am 760 de lei.”

Europa Liberă: Dar există așa pensii mici?

- „Duceți-vă la poștă și vedeți ce primește lumea. O babă care-i vai de capul ei ori un moșneag în baston…”

- „Și eu am lucrat la stroikă și am ieșit cu 630 de lei.”

Europa Liberă: Dar cum vă descurcați cu 700 d elei?

„Că eu am mai dat de dânșii și de Greceanca (Greceanîi), și de Dodon, și de comuniști. Nu cred în nimeni…”
„Că eu am mai dat de dânșii și de Greceanca (Greceanîi), și de Dodon, și de comuniști. Nu cred în nimeni…”

- „Cu chin. Iaca, mănânc cașă. Seara – ovseankă (de ovăz), dimineața și la amiază – grecikă (hrișcă). Bate vântul în holodilnik (frigider), dar ei acolo șed cu miliardele.”

- „Noi n-a rămas mult și mâine-poimâine o să umblăm cu mâna întinsă. Ei fac petreceri prin restaurante… Ei… elită.”

- „Că eu am mai dat de dânșii și de Greceanca (Greceanîi), și de Dodon, și de comuniști. Nu cred în nimeni…”

Europa Liberă: 101 deputați o să trebuiască să-i trimiteți în Parlamentul de la Chișinău – jumătate pe listă de partid, jumătate în baza circumscripțiilor. Vă este clar? Acest vot mixt e în folosul dvs., ce îmbunătățire a situației poate aduce?

- „Îmbunătățirea situației numai oameni onești la conducere.”

- „Acela-i om onest care nu fură și își face serviciul cinstit. Europa transferă milioane și miliarde de bani…”

- „Și unde-s miliardele?”

- „Întrebați-l pe Plahotniuc, pe Dodon; frățismul, cumătrismul, nănășismul…”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie legătura asta între politician și cetățean?

- „Mai des în teritoriu trebuie să fie. Dacă lumea l-a ales și-i deputat, să fie deputat, dar să nu fie care-și bat buzunarele cu bani și neamurile-și pun peste tot locul acolo, iar baba ceea sau aceea, ele trebuie să stea pe marginea trotuarului? Intrați în piață și o să vedeți. Să stea pe marginea trotuarului ca să vândă și ea o buruiană… Este lume care n-are de o bucată de pâine.”

Europa Liberă: Cum o să arate Făleștiul și Republica Moldova peste patru-cinci ani?

- „Tot așa o să fie.”

Europa Liberă: Dvs., cetățenii, credeți în puterea dvs.?

- „Eu cred în unul și bunul Dumnezeu. În Dumnezeu cred.”

- „Cred numai în Dumnezeu și-s cu Dumnezeu în gând. Răbdăm cu de-a sila în casă și oftăm.”

Europa Liberă: Trebuie să vă puneți întrebările astea atunci când vin politicienii la dvs. să vă cerșească votul.

- „Dar nu vine niciunul la mine.”

Europa Liberă: Ei vin, vă bat la poartă, vă bat la ușă, ca să vă cheme să votați?

- „Nuuu, nu…”

- „Eu am fost în comisie și eu știu ce se face acolo. „Acesta-i al meu, acesta-i al tău, acesta-i al meu, acesta-i al tău… Hai, lasă, na pune acolo” și-i împinge o șpagă acolo. Iată cum se face. La număratul voturilor. Eu nu numai o dată am fost în comisie. M-am dus la un președinte de comisie și i-am spus: „Doamnă, uite ce se face acolo…”. „Nu-mi umbla pe aici, hai-hai-hai, șterge-o de aici, șterge-o de aici”. Ori să mă duc la Comitetul executiv, să mă duc acolo unde au dus ei voturile să le numere din nou iar și să fac gălăgie? Acolo poliția sta ca sărnicile (chibriturile) în pacikă (cutie). Numai eu să mă duc…”

- „Nu-i numai la Fălești, pe toată republica”.

Europa Liberă: Cum se trăiește în Moldova?

„Trebuie de votat, dar trebuie de ales un om care să aibă grijă de noi, de lume.”
„Trebuie de votat, dar trebuie de ales un om care să aibă grijă de noi, de lume.”

- „E greu că nu-i de lucru și nu ai unde să câștigi un ban și iaca de nevoie mai vii la piață, mai vinzi ceva. D-apoi ce să faci? Lumea trăiește cum poate…”

Europa Liberă: Dar o să vină alegerile parlamentare, o să trebuiască să mergeți să votați, să trimiteți deputații în Parlament.

- „Trebuie de votat, dar trebuie de ales un om care să aibă grijă de noi, de lume.”

Europa Liberă: De ce atâta disperare în societatea moldavă? De ce lumea nu mai crede în ziua de mâine?

- „Lucrez în Fălești. Viața-i scumpă de trăit, lumina-i scumpă, gazu-i scump și noi practic numai de mâncare, că să faci altceva n-ai chip. De atâta și se duce lumea peste hotare.”

Europa Liberă: V-ați gândit să plecați?

- „Da, m-am gândit să plec.”

Europa Liberă: Până a decide dacă plecați sau nu din Republica Moldova, trebuie să decideți dacă veți participa la vot. Veți merge să alegeți?

- „Am copil mic. Nu știu dacă vom vota, fiindcă fac niște legi care-s numai pentru dânșii, dar nu-s pentru lume și toți fură din toate părțile, dar omul rămâne cu nimic în buzunar.”

Europa Liberă: Dar alegătorul de ce merge și dă votul pentru cel care ziceți Dvs. că fură, că nu se gândește la grijile cetățeanului?

- „Multe voturi se falsifică.”

Europa Liberă: Și o să mergeți să votați?

- „O să merg să votez, dar un vot…”

Europa Liberă: Păi, un vot al Dvs., încă multe alte voturi și adună două milioane. Aceste voturi îi trimit pe deputați în Parlament, acei 101 deputați.

- „Dar nu toți… Adică trebuie să sărim toată lumea ca să voteze pe cine trebuie, dar în stat nu-i niciun om pe care să-l alegi.”

Europa Liberă: De ce nu-i votați dvs. pe cei care v-ar reprezenta?

- „Pe cine?”

Europa Liberă: Pe cei care îs cei mai buni dintre cei mai buni.

- „Dar nu-s așa. Toți îs tâlhari.”

Europa Liberă: Pe ce cale merge Moldova azi?

- „Moldova calea ei s-a terminat deja. Țara noastră este pierdută.”

„Vina o poartă cetățenii, că-i produs sovietic și n-au capacitate să gândească.”
„Vina o poartă cetățenii, că-i produs sovietic și n-au capacitate să gândească.”

Europa Liberă: De ce?

- „Populația reproductivă, tânără și capabilă a plecat din țară. Nu are viitor țara asta, e gata. Dacă eu sunt optimist de natura mea și nu mai văd ieșire, nu văd.”

Europa Liberă: Și vina cine o poartă – cetățenii care aleg politicienii sau politicienii?

- „Vina o poartă cetățenii, că-i produs sovietic și n-au capacitate să gândească, cei deștepți au plecat din țară și a rămas țara școlarilor și a pensionarilor. Și atât. Politicienii noștri, toți care au administrat țara, toți – pe mâna lui Vlad Țepeș.”

Europa Liberă: Ziceți că trebuie să fie trași în țeapă cei care au dus Moldova pe cale greșită…

- „Da, care au condus, pe toți!”

Europa Liberă: Dar pe cine-i aduceți în locul celor pe care-i criticați?

- „În loc? Un Guvern provizoriu de peste hotare. Și atât numai. La noi și cumătrismul acesta, dacă n-am mai sperat și eu, că am fost peste hotare 22 de ani și am crescut doi băieți și acum deja ei sunt peste hotare, păi, gata, s-a terminat. Eu nu văd nimic.”

Europa Liberă: În toamnă o să fiți chemat să alegeți.

- „S-a făcut legea pentru alegeri parlamentare pentru acești de la guvernare.”

Europa Liberă: Vă referiți la reforma electorală?

- „Asta nu-i reformă, asta-i o lege de buzunar!”

Europa Liberă: O să mergeți să votați?

Cineva îl laudă pe Voronin, și acela a crescut bandiții aceștia care în ziua de azi îs la putere.”
Cineva îl laudă pe Voronin, și acela a crescut bandiții aceștia care în ziua de azi îs la putere.”

- „Eu o să merg să votez, dar nu are rost, că noi avem un milion de oameni care sunt și ei pun din cap încă două care nu sunt la alegeri. Și nu are rost. Poți să te duci să alegi, oricum ei au să pună încă jumătate de milion în folosul lor; cei care vor să câștige. Și gata.”

Europa Liberă: Dar acei care vor să câștige îs puțini. Dvs. sunteți forța motrice a societății.

- „Forța motrice e plecată. Cineva îl laudă pe Voronin, și acela a crescut bandiții aceștia care în ziua de azi îs la putere. Și spune că tare bine a fost cu Voronin. El a crescut toți răii aceștia, dar am sperat într-înșii. Am votat. Ne-au păcălit și-s cei mai răi aceștia, pentru că ei și-au făcut legi pentru dânșii.”

Europa Liberă: Ce părere aveți?

- „Fix așa. Nu mai este nicio dreptate nimic. Aici de la fabrici și uzine unde-s? Totul au vândut și totul s-a dus la metallolom (fier vechi). Bunurile care costau milioane, toate strungurile celea, toate-s duse la metallolom.”

Europa Liberă: Dvs. acum constatați o stare deplorabilă.

- „Bine, și acum acești tineri unde să se ducă la lucru?”

Europa Liberă: Propuneți niște soluții.

- „Să se ducă să pască oile pe care nici nu le dau voie să le pască? Încearcă și deschide acum ceva și apucă-te de un business de ceva, încearcă și apucă-te. De ce să te apuci? Să tragi câinele de coadă numai. Atât.”

Europa Liberă: Și lumea astăzi trăiește cu frică?

- „Lumea care-i de rând și nu le pasă, ei nu trăiesc cu frică, ei trăiesc cu sărăcia în casă, sărmanii, dar care olecuță mai gândesc ceva și poate au idei ceva, da, aceștia cu frică trăiesc. Pentru că peste tot locul sunt oameni de-ai lor puși și mai umblă care acolo-s mai activi și mulți „șed la karandaș (sunt luați la ochi).”

„Lumea e sărmană, e distrusă și umilită de sărăcie. Lumea nu face focul, economisește…”
„Lumea e sărmană, e distrusă și umilită de sărăcie. Lumea nu face focul, economisește…”

- „Cineva spune că Plahotniuc e cel mai mare rău. Nu el e cel mai mare rău. Cel mai mare rău e împrejurul lor, acești care au luat bani, că aceștia-s coruptibili toți și au luat parale. Dar el omul, dacă-ți dau matale bani și mata te-ai vândut , cu ce-s rău eu? Mata ești rău, că ai vrut parale, te-ai vândut mie. Iată cine-s mai răi. Acela are cap de businessman, dar toți care la ziua de azi îs businessmeni, ei toți au început așa… Știți cum? Cu mișmașuri, dar el, totuși, e manager puternic.”

Europa Liberă: În zece ani, cum va arăta Făleștiul și Republica Moldova? Cum ați vrea să arate?

- „Chestia e cum o să răsufle lumea. Nu mă interesează pe mine clădiri frumoase. Vedeți câte clădiri frumoase au construit, dar lumea e sărmană, e distrusă și umilită de sărăcie. Lumea nu face focul, economisește…”

Europa Liberă: Dvs. la alegeri o să mergeți?

- „O să mă duc, dar degeaba mă duc. Chiar să vrea cineva să facă ceva în țara asta, că este o vorbă, știți cum se spune: „ai cu ce, dar n-ai cu cine”. Apoi la noi la ziua de azi chiar să se găsească cineva cu ce să aibă, că de-acum n-are cu cine. Forța motrice reproductivă nu-i în țară. Țara asta nu mai are niciun viitor, a rămas un teritoriu pe care mai foiesc oleacă de consumatori, tinerii numai ating majoratul și părinții îi iau peste hotare…”

- „Duceți-vă în sate la vreo cinci bătrânele care-s la pensie, deschideți-le frigiderul și uitați-vă ce au ele în frigider. Ele nici frigider nu au, nu… Sau întreab-o când a mâncat ea unt ultima oară, ori carne când a mâncat ea ultima oară. Ea unt și carne îndeobște nu ia.”

Europa Liberă: A cui e vina?

- „A cui e vina? Dacă ar fi mama lor să mănânce așa, să nu aibă unt și să nu mănânce, dar nu …”

- „A guvernării!”

- „Eu am luptat la Nistru în ’91. Eu acum i-aș pedepsi pe aceștia dur. Adică, rușii în ’91 ne-au împușcat, ne-au ucis, ne-au schilodit și am rămas calici, și aceia-s buni, dar NATO e rău? Dar NATO nu ne-a făcut încă nimic rău. Au interes și ei? Poate da, dar rău nu ne-au făcut. Ne dau parale acolo, acolo… Luați și pupați mâna. Că cine o să dea înapoi? Dar rusul ți-a luat tot și nici bani nu-ți dă, și te schilodește, și te ține…”

„La țară toți beau și-i vai de capul lor. Dă-i lui 50 de lei și el îți spune ce trebuie să facă.”
„La țară toți beau și-i vai de capul lor. Dă-i lui 50 de lei și el îți spune ce trebuie să facă.”

Europa Liberă: Dvs., cetățenii, ați ales șeful statului prin vot direct. Ce s-a schimbat?

- „Nu știm precis cine a câștigat aici. Iată ce-i rău. Am votat-o pe Maia și am sperat, că-i o femeie foarte cumsecade. În primul rând, Maia este un om. Dl Dodon este un mincinos, un manipulator și este pionul lui Plahotniuc. El joacă după cum îi spune dl Plahotniuc. Dacă Vladimir Gheorghevici s-a uitat rău, Dodon asudă.”

- „La țară toți beau și-i vai de capul lor. Dă-i lui 50 de lei și el îți spune ce trebuie să facă.”

Europa Liberă: Dar de ce se vinde votul?

- „Dar de ce? Dacă el n-are bani, apoi de unde… Și unde să se ducă el?”

Europa Liberă: Bea într-o zi atunci când votează și după asta?

- „Da, el e bucuros că i-ai dat o garafă de vin. I-ai dat o garafă de vin și el e bucuros.”

Europa Liberă: Și după asta ce face patru ani?

- „Ce face?... Umblă iaca așa-ia…”

- „Umblă cu șoșonii pe dos.”

- „Umblă și se duce și caută să-i dea cineva vreo 20-30 de lei ori șede la bar să-i dea cineva un pahar de vin. Au făcut din sate Doamne, ferește ce!”

Europa Liberă: Ce așteptați de la alegerile parlamentare din toamnă?

- „Bine n-ai ce aștepta, că acești care au ocupat postul vreo câțiva ani în urmă până acum îl țin, bani îs furați. Nu știu de-amu pe cine să mai votez. Înainte am votat pentru Voronin vreo câțiva ani; pe urmă el s-a făcut cum se zice… Și așa că nu știu, Dodon, vezi că aiștia nu-i dau voie lui să lucreze, îi pun piedică în roți lui Dodon, că el tot vrea și cu Rusia, și cu Europa. El nu că numai cu Rusia, cum Plahotniuc acolo zice, Ghimpu vrea cu românizarea ceea, dar ce, dacă eu îs moldovean, ce să caut eu în România ceea? De ce să mă facă pe mine de-amu la bătrânețe român, dacă eu îs moldovean, născut în Moldova?”

- „Ce-i de făcut? De răsturnat, de dat jos acei sus, de la pravitelstvo (guvernare)?”

Europa Liberă: Dvs. i-ați trimis acolo.

- „Nu noi i-am trimis, nu noi i-am trimis, i-a ales lumea de la comuniști și de la socialiști și ei s-au vândut acolo și au făcut parlamentskoie bolșinstvo (majoritate parlamentară) și acuma ei conduc. Dar a trebuit așa – dacă ai ieșit de la comuniști, afară!”

Europa Liberă: Deci vă deranjează acest traseism politic, trecerea dintr-un partid în altul?

- „Da, da, da, că el s-a vândut pentru bani acolo.”

Europa Liberă: Dar cine merită votul dvs., cum să fie acel politician?

- „Acela care nu vrea bogăție. Mai sunt de aceștia, dar ei nu nimeresc acolo, sus, pentru că îi astupă, îi înăbușă. Toți bandiții îs la putere, hoții și tâlharii.”

Europa Liberă: Votul dvs. e cel care va decide cine să ajungă în Parlament.

- „Când o să fie vîborî (alegeri), atunci o să alegem.”

Europa Liberă: Dar vă este clar votul acesta mixt?

- „Este, este…”

Europa Liberă: Cum trebuie să-i trimiteți pe deputați în Parlament?

- „Să nu se vândă dintr-un partid în altul. Lumea-i alege și pe urmă tâlharii au bani și-i cumpără. „Hai, vino la mine să facem mai mulți grămadă, ca noi să conducem.”

Europa Liberă: Cine-i stăpânul Moldovei azi?

- „Prezidentul trebuie să fie, dar acum îs tâlharii.”

Europa Liberă: Dar poporul când e stăpân?

- „Niciodată. Acum nu-i stăpân poporul.”

- „Nu-i regulă în țară. Nu avem lideri, conducători care să ne conducă cum trebuie…”

- „Peștele de la cap se strică. N-am spus-o noi, asta au spus-o oamenii buni, învățați. Dar se curăță de la coadă.”

*

Sorin Ioniţă, directorul Expert-Forum din România, este de părere că protestele împotriva corupției și a guvernării care au loc în aceste zile la București se aseamănă cu cele care au avut loc la Chișinău. Iar dacă protestul scade din intensitate şi este în cădere numerică, aceasta nu înseamnă că îşi pierde credibilitatea şi susţinerea din partea oamenilor, mai sugerează analistul, adăugând că clasa politică trebuie să țină cont de revendicările populației.

Europa Liberă: Vorbim despre protestele din România versus Republica Moldova, că și la Chișinău au avut loc proteste timp îndelungat, când s-a protestat contra guvernării. Vedeți mai multe asemănări sau deosebiri între cerințele protestatarilor?

Sorin Ioniță
Sorin Ioniță

Sorin Ioniță: „Cerințele protestatarilor sunt asemănătoare. Cred că starea guvernării și dinamica politică diferă un pic între cele două țări dat fiind contextul diferit al țărilor. Deci, sarcina e mai grea la Chișinău, aș zice eu, decât la București, de unde și faptul că sunt mai puțini protestatari până la urmă, pentru că nu e ușor. E puțin mai riscant să fii contra Guvernului la Chișinău decât la București.”

Europa Liberă: În România se protestează împotriva legilor justiției, dar și a recentelor modificări la Codul fiscal și remanieri guvernamentale care s-au făcut săptămâna trecută. În România nu ar exista un lider politic al protestului, e vocea străzii, e nemulțumirea tuturor oamenilor; la Chișinău mult timp s-a aruncat cu pietre în grădina și a dlui Usatîi, și a dlui Năstase, pe timpuri și a dlui Dodon, că foloseau acele proteste pentru a-și face un fel de campanie electorală, moment prielnic pentru a se pregăti de alegeri.

Sorin Ioniță: „De aceea v-am zis că e un pic mai greu la Chișinău, pentru că situația politică este diferită și într-adevăr lucrurile sunt un pic mai încurcate. Eu nu văd nimic nelegitim ca niște partide de opoziție care există sau care vor să existe în viitor să fie de acord cu protestatarii. Adică, nu asta mi se pare o problemă. Cred că aici e prea multă propagandă anti-partide de opoziție, dar și la București opoziția este destul de bleagă. În general, e vorba de stat de drept, anticorupție. Sigur, detaliile diferă în cele două capitale și dacă v-ați referit la București, da, de un an de zile, tema legilor justiției a fost tema nr. 1 și rămâne. Și ați mai spus de asta cu fiscalul. Se pare că aici ei o să dea îndărăt. Deci, protestele au un efect, cum au și pe justiție, deci, ei au mai moderat din prevederile legilor, iar acum se aude că formularul acela groaznic nr. 600, pe care l-au introdus acum aiurea și care lovea în toți liber-profesioniștii și care crea o birocrație infernală, sunt zvonuri că va fi retrasă. Deci, dacă pui presiune pe Guvern, ei trebuie să cedeze, că n-o să poată să meargă așa împotriva oamenilor, la București. La Chișinău e un pic mai complicat cu treaba asta.”

Europa Liberă: Cum explicați Dvs. faptul că în 2017 lumea a ieșit să protesteze masiv împotriva schimbării legilor justiției, o problemă mai degrabă teoretică, pentru că, știți cum e, până te lovești de justiție, nu toată lumea fură atât cât politicienii, dar nu și pentru schimbările la Codul fiscal, care acum lovesc direct în buzunarul fiecărui cetățean din România? Sunt românii mai principiali și pun justiția mai presus decât contul în bancă?

„trebuie să simtă și ei presiunea oamenilor și să dea îndărăt, că altfel, ce o să facă?”
„trebuie să simtă și ei presiunea oamenilor și să dea îndărăt, că altfel, ce o să facă?”

Sorin Ioniță: „Ar fi frumos să spunem așa; știți că nu este chiar așa. Sunt niște lucruri de context, care s-au întâmplat atunci în ianuarie-februarie, deci, fix acum un an. Nu sunt românii mai principiali decât alte popoare. S-a mai protestat și în Polonia, de exemplu, așa, pe motive, nu teoretice, le-aș zice, pentru că lumea a simțit că implicațiile-s foarte practice, dar cumva abstract și ceva care într-adevăr nu e pensie, nu e salariu, nu e vreo indexare, deci nu sunt chestii din astea sindicaliste. Cred că declanșatorul anul trecut a fost faptul că societatea, asta mai mobilă, mai informată, mai urbană s-a simțit, pur și simplu, umilită de modul cum au vrut să treacă acele schimbări în legi. A venit totul brusc, dintr-odată, de unde în campanie nu se vorbise deloc despre așa ceva. Deci, ei practic s-au abătut de la programul de guvernare pe care îl disputaseră șase luni, până ne plictisisem toți, umpluseră televizoarele numai cu teme economice. Or, primul lucru – au dat o lovitură de stat contra justiției. Și asta a dus lumea în stradă, știți? Și atunci, n-a mai contat că tema era abstractă și că într-adevăr, iar de atunci încoace s-au făcut multe schimbări în propunerile legislative pe legile justiției. Deci, nu a mai apărut niciun fel de amnistie. Sigur, ea poate să apară oricând. Oricând, noul Guvern poate să dea o ordonanță de urgență, nimeni nu-i oprește, însă voiam să spun unde suntem azi. Protestele din tot anul trecut nu au fost degeaba. Și uite că nici pe Codul fiscal nu sunt degeaba. Adică, trebuie să simtă și ei presiunea oamenilor și să dea îndărăt, că altfel, ce o să facă?”

Europa Liberă: Protestele oricum urmăresc scopul să dea jos o clasă politică coruptă și la București, și la Chișinău.

Sorin Ioniță: „Asta e o metaforă, asta e o metaforă, pentru că da, să dăm jos o clasă politică, dar nu putem să dăm jos clasa politică, iar noi la București nu putem nici schimba rezultatul alegerilor acum, că e un an și un pic de la alegeri. Deci, până la urmă, Parlamentul e foarte greu de schimbat, iar alegeri anticipate pe Constituția actuală nu se pot face; e foarte greu de făcut, sunt greu de făcut. Și la Chișinău aș zice că e aceeași situație. E foarte greu să faci alegeri anticipate, dacă o majoritate din Parlament nu vrea chestia asta.”

Europa Liberă: Vedeți că acum la Chișinău oamenii sunt chemați să protesteze împotriva unui lucru și mai principial. De exemplu, schimbarea sistemului electoral – această reformă care a fost adoptată în vara anului trecut și care nu e agreată de întreaga societate.

Sorin Ioniță: „Situația este comparabilă cu ce vorbeam adineauri, deci, cu legile justiției din România. Într-adevăr, tema pare așa abstractă și nu e una care să lovească în buzunar mâine pe un moldovean de rând, dar modul cum s-a făcut, modul cum s-a purtat discuția, toată lumea a înțeles că, de fapt, altceva se învârte în jurul acestei teme, și anume: blocarea competiției politice și încercarea unora de a-și securiza pozițiile actuale și în ciclul politic viitor, deci după alegerile următoare, care nu mai sunt atât de departe în Republica Moldova. Deci, cred că mai ales genul acesta, cum să spun, de a călca în picioare societatea și de a nu da dovadă de nici cea mai mică deferență față de cei cu care discuți și care au altă părere, or acesta-i genul de lucruri care scoate lumea în stradă, dincolo de tema ca atare.”

Europa Liberă: Justiția rareori când ia o decizie care ar incomoda sau ar arăta din deget celor de la guvernare, iar despre Procuratură, de exemplu, aici, în Republica Moldova, experții spun că ar fi un instrument de presiune politică, CNA-ul a promis că va găsi vinovații de furtul miliardului, dar așa și nu au mai fost scoși la lumină. Se arestează, iarăși, cum zice lumea, peștișori, când este nevoie. Totuși, ce e de făcut cu această justiție?

„Acolo, justiția și, în special, Procuratura n-au fost niciodată reformate cu adevărat.”
„Acolo, justiția și, în special, Procuratura n-au fost niciodată reformate cu adevărat.”

Sorin Ioniță: „Aici este o altă mare diferență între cele două țări, pentru că în România, deși Procuratura cu secțiile ei speciale – DIICOT-ul, DNA-ul – nu sunt perfecte; nimeni nu spune că sunt perfecte, putem discuta până mâine și avem și noi idei despre cum ar trebui în continuare reformate pe ici, pe acolo, pe la colțuri, dar față de situația din Moldova deosebirea este foarte mare. Acolo, justiția și, în special, Procuratura n-au fost niciodată reformate cu adevărat. Nu că reformată, dar nici măcar scuturată, nici măcar nu are elemente de pluralism și transparență. Deci acolo niciodată nu s-a ieșit din sistemul comandă și control politic, moștenite chiar de la regimul anterior, aș zice. Deci, s-a trecut așa 25 de ani ca gâsca prin apă în justiția moldovenească, și asta o spun cei de la Chișinău, jurnaliștii și societatea civilă, or, într-adevăr, în momentul când ai un sistem din astea ierarhic controlat, care nu a dat niciodată semne de independență profesională, este foarte periculos să pornești o campanie agresivă anticorupție, pentru că, evident, ea se va face la ordin și ea va fi folosită pentru a decima adversari politici sau de a construi câteva cazuri exemplare, ca să fie lumea ocupată. Deci, ea se folosește pentru construirea de țapi ispășitori, nu, cum să spun, că procurorii moldoveni acum ar umbla peste clasa politică și ar lua cu onestitate și dintr-o parte, și din alta. Adică, nimeni nu crede chestia asta la Chișinău. Ori, asta este marea problemă – lipsa de independență profesională pe care n-au căpătat-o niciodată, nu că ar fi avut-o și au pierdut-o. Deci, nu s-a ajuns în acel punct. Și asta-i o reformă greu de făcut. Și e mult de muncit la ea, iar dacă clasa politică nu vrea, se opune, nu prea ai cum să-i forțezi. Deci, aici suntem, de fapt, asta este miza bătăliei, nu alta. Restul, toate sunt teme colaterale, asociate, care se desprind din această axă centrală, statul de drept.”

Europa Liberă: Și despre eficiența instrumentului politic, care e numit protestul stradal sau nemulțumirea populației canalizată de politicieni, de cei care guvernează, în primul rând?

Sorin Ioniță: „Eu cred că multă lume e dezamăgită și, deși nu e de acord cu Guvernul și vrea o altfel de politică, ezită să iasă în stradă, ezită să protesteze, pentru că nu vede niciun rost. Deci, lumea e un pic blazată. Cred că atitudinea aceasta este greșită și, deși nu pare, avem atâtea exemple de țări – una e România –, în care chiar când situația pare disperată, nu mai ai ce să faci, că ăia au câștigat alegerile, stăpânesc toate instituțiile, câteva mii de oameni în stradă contează și creează presiune care forțează autoritățile să dea îndărăt. Nu total, nu, dar obții lucruri și pe termen lung așa se construiește o alternativă în societate. Nu poți s-o construiești numai stând acasă și văzându-ți de treburile tale. Adică trebuie să dedici o oră-două pe săptămână unor chestiuni civice de interes public, indiferent cât de disperată pare situația. Moldova, totuși, nu este Turkmenistanul sau Uzbekistanul, unde chiar să ai probleme fizice, adică să fii periclitat fizic ca cetățean. Cred că e mai mult blocajul oamenilor care simt că nu văd nicio cale și nu văd pentru ce ar investi asemenea efort. Eu cred că merită, totuși.”

Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că vocea străzii atât la București, cât și la Chișinău, care spune „Nu corupției. Toți pentru justiție”, va fi auzită? Este auzită, chiar dacă cei de sus nu apleacă urechea la ceea ce spun cei de jos la direct?

Sorin Ioniță: „Este auzită la sigur. Și când sunt trei oameni în stradă, în Piața Marii Adunări Naționale, decidenții știu, se uită și evaluează amploarea protestului, își dau seama. Că nu arată, este altceva, că ignoră, că merg împotriva societății, asta este altceva, dar totdeauna se dă atenție acestor lucruri. Și cu cât se consolidează societatea civilă, care înseamnă adică fiecare oamenii de rând ca Dvs. și ca mine ce fac ei în timpul liber. După job, ne adunăm împreună să facem ceva în interesul societății? Pe aceste teme de interes public abstracte, cum le-ați numit Dvs. Deci, nu ca să-mi fac eu o parcare sau să obțin nu știu ce de la Primărie, sau să obțin nu știu cât în plus la pensie. Și alea-s teme legitime, foarte bine, dar ceva mai abstract, de exemplu, pe statul de drept și pe libertatea de exprimare, și pe lucruri de genul acesta, pentru ele ne luptăm vreodată? Pentru că ele nu cresc în copaci. Dacă noi nu punem efort pentru construirea lor, ele nu vor mai exista și atunci o să ne fie mai rău tuturor.”

Europa Liberă: Dar o prezență îndelungată în stradă, totuși, taie din elanul protestatarului, scade acest elan?

Sorin Ioniță: „E adevărat.”

Europa Liberă: Finalitatea protestului contează.

Sorin Ioniță: „E adevărat că trebuie să ai și niște lideri de opoziție care să poată prelua, canaliza în anumite momente, nu totdeauna, deci să aibă și o urmare o asemenea acțiune civică, dar, pe de altă parte, nu știu, uitați-vă în România, că și aici am trecut prin momente când mai ieșeau 200-300 de oameni, iar la un moment dat erau trei oameni în Piața Victoriei, așa peste vară. Trei oameni cu un steag, dar, uite, februarie trecut, când erau -20 de grade au ieșit 600 de mii, acum iar au ieșit câteva zeci de mii și cred că a fost cea mai proastă zi de iarnă din sezonul acesta, din iarna asta. O vreme infernală, o ploaie rece, așa o lapoviță, și lumea a ieșit – zeci de mii de oameni. Deci, protestele se repornesc, se reenergizează. Important e să existe întotdeauna un nucleu, pentru că frustrare există. Adică, material în sufletul cetățeanului moldovean de rând există. Oamenii sunt frustrați și vor altceva. Acesta este un adevăr. Cum canalizezi aceste energii? Iată asta este întrebarea. În stradă, în primul rând, ca la momente-cheie să arăți că-ți pasă în număr mare și pe urmă în acțiune mai concretă, iar acesta-i rolul partidelor și liderilor.”

XS
SM
MD
LG