Datele Oficiului Naţional al Viei şi Vinului arată că în 2017 Republica Moldova a înregistrat o producţie record de vinuri – 18 milioane de decalitri – cea mai mare recoltă obţinută în ultimii şapte ani de vinificatorii moldoveni. În ce privește exportul, atât în cazul vinului îmbuteliat, cât şi al celui în vrac, piaţa Federaţiei Ruse, până nu demult tradiţională pentru vinurile moldoveneşti, a pierdut întâietatea în favoarea ţărilor din Uniunea Europa şi Asia.
În timp ce marii producători de vinuri din Franţa, Portugalia, Italia sau Spania au înregistrat în 2017 cea mai scăzută producţie din ultimii ani, companiile vinicole din Republica Moldova şi-au îmbunătăţit recoltele de struguri şi au câştigat teren pe plan internaţional, spun experţii din domeniu. Pe lângă faptul că s-a înregistrat o producţie record de vinuri, a crescut şi costul unui litru de vin moldovenesc vândut pe piaţa externă. Ce înseamnă acest lucru? Că străinii sunt gata să plătească mai mult pentru un produs de calitate cum este vinul moldovenesc, constată şefa misiunii USAID Moldova, Karen Hillard. De-a lungul anilor, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională a fost cel mai important finanţator al domeniului vinicol. Rezultatele investiţiei nu s-au lăsat aşteptate: Moldova este astăzi în topul ţărilor europene după numărul de medalii la concursurile internaţionale vinicole – peste 380 de medalii de aur, argint şi bronz, spune Karen Hillard:
„Tot anul trecut, Uniunea Europeană a devenit prima piaţă ţintă pentru vinul îmbutelia, iar industria vinicolă a înregistrat o creştere a exporturilor totale de vin de peste 15 %. Mai mult decât atât, vinurile moldoveneşti sunt exportate în 63 de ţări din toată lumea. Guvernul SUA va continua să susţină industria vinicolă din Moldova. Vom acorda asistenţă pentru programe de creştere a calităţii, inovaţii şi tehnologii noi, accesul la diverse pieţe, dezvoltarea micilor producători şi extinderea serviciilor pentru turişti.”
În prezent, aproape 60% din vinul îmbuteliat în Republica Moldova este exportat în exterior, mai exact, întâietatea aparţine Poloniei şi Chinei, urmate de România, Federaţia Rusă şi Republica Cehă. În ce priveşte vinul în vrac, în topul ţărilor de export este Belarus, urmat de Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România.
Din 2015, Republica Moldova a reuşit să înregistreze, inclusiv la nivel internaţional, trei regiuni cu indicaţii geografice protejate pentru vinuri: Valul lui Traian, Codru şi Ştefan Vodă şi una pentru divinuri cu aceeaşi denumire. Pentru ca o vinărie să aibă dreptul să scrie pe sticlă că vinul a fost produs pe o podgorie cu indicaţie geografică protejată, trebuie să întrunească mai multe cerinţe, explică directorul Oficiului naţional al Viei şi Vinului, Gheorghe Arpentin. La prima vedere, procesul e unul sofisticat, însă merită efortul spune el:
„E un semn de calitate a vinului care e recunoscut şi garantat de stat şi în ochii consumatorului este cunoscut, mai ales pe pieţele europene pe care noi avansăm. Deci, 45 la sută din afacerile noastre sunt acolo. În al doilea rând, indicaţiile geografice protejate cel mai bine valorifică regiunile. Deci, fiecare regiune are frontiere, ele sunt validate de către stat, strugurii trebuie să fie prelucraţi şi îmbuteliaţi doar în acel teritoriu. Deci, nu poţi să iei struguri de la sud, să faci vinul la centru şi să scrii că e cu indicaţia geografică Valul lui Traian, e imposibil! Un alt lucru pozitiv e că acest lucru ne permite să valorificăm mai bine vinul. Când spunem că un vin are un semn de calitate, ne permite să avem nişte preţuri mai interesante pentru că avem şi argumente. De ce vinul e mai scump? Pentru că sunt reguli de producere foarte stricte. Este un caiet de sarcini unde e scris de la viţa de vie până la paharul consumatorului cum trebuie să arate întreg procesul.”
Ramura vinicolă din Republica Moldova a avut de suferit mai ales după embargourile la vinuri impuse de Federaţia Rusă în 2006 şi 2013. Datele Oficiului naţional al Viei şi Vinului arată că decizia Moscovei a provocat pierderi de aproape 200 de milioane de dolari. Deputatul Ion Balan, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Agricultură, constată că restricţiile de acum câţiva ani au descurajat pe unii agricultori să mai planteze viţă de vie, iar astăzi s-a ajuns în situaţia când cererea vinificatorilor de struguri nu mai poate fi acoperită:
„Nu putem asigura vinificatorii din Republica Moldova cu suficient volum de materie primă, de soiuri bune şi în special autohtone, pentru vinificaţie. (…) Încă un lucru important: astăzi, atât viticultura cât şi vinificaţia Republicii Moldova duce lipsă mare de cadre, de cadre foarte bune. Din păcate, nu ştiu de ce, în ultimii ani tinerii noştri din ţară au decis că sunt mai importante specialităţile ca juridica, economia şi se tem să meargă la viticultură, la vinificaţie. ”
În ultimii ani, domeniul vinicol a fost sprijinit de partenerii externi ai Republicii Moldova mai ales proiecte menirea cărora e să promoveze vinurile pe pieţele internaţionale. Până în 2020 Banca Mondială oferă aproape trei milioane de dolari, bani destinaţi producătorilor de vinuri interesaţi de export, or, spun vinificatorii „în zadar eşti foarte bun dacă prea puţini cunosc acest lucru”.
