11 filme franceze şi co-producţii internaţionale vor fi proiectate săptămâna viitoare la Chişinău şi la Tiraspol în cadrul celei de-a 17 ediție a Festivalului filmului francofon. Majoritatea sunt producții recente, unele ecranizate în premieră anul trecut la Festivalul de Film de la Cannes, dar sunt şi filme clasice din anii 60. Am discutat cu directorul adjunct al Alianţei franceze din Moldova, Adrian Cibotaru, pe care l-am întrebat la început prin ce se deosebeşte ediţia din acest an de precedentele.
Adrian Cibotaru: „Se deosebește prin cele 11 filme care vor fi prezentate în acest an. Sunt filme noi care nu au fost niciodată difuzate nici în sălile de cinema din R. Moldova şi nici chiar pe micile ecrane. Avem de această dată o cu totul altfel de programare, cu noi filme care vor bucura, sperăm, publicul spectator.”
Europa Liberă: Deci, nu veniţi cu filme vechi cu Louis de Funès?
Adrian Cibotaru: „Pe Louis de Funès l-am vrea pentru că sunt filme care se bucură de un mare succes la public. Este însă complicat să obţii drepturi de a difuza aceste filme aici. Totodată scopul Festivalului este altul. Filmele cu Louis de Funès le putem vedea, din fericire, des la televizor. Iar Festivalul nostru vine să aducă în primul rând noutăţile cinematografice franceze şi francofone publicului de aici. Dovada e că aproape jumătate din programul acestei ediţii sunt filme realizate în 2017. Mai recent decât atât nu poate fi. Unele filme au fost prezentate în premieră la Festivalul de la Cannes în mai 2017 şi au fost nominalizate, şi chiar au obţinut premii în acest prestigios Festival.”
Europa Liberă: Deci sunt şi actori importanţi pe acolo, bănuim.
Adrian Cibotaru: „Sunt actori francezi importanţi, de renume, deja bine cunoscuţi, cum ar fi Gérard Depardieu, Jean-Paul Belmondo, Catherine Deneuve, dar este şi o pleiadă de tineri actori francezi care cred că îşi au încă cuvântul de spus în lumea cinematografiei.”
Europa Liberă: O altă noutate e că, după mai mulţi ani în care filmele francofone erau prezentate doar la Chişinău şi la Tiraspol, ele vor ajunge în mai multe localităţi din ţară, mai spre vară ce-i drept. Cum a fost posibil acest lucru?
Adrian Cibotaru: „Aveţi dreptate. Noi la Alianţa Franceză mereu ne străduim să extindem evenimentele pe care le organizăm în mai multe orașe, localități din țară. De fapt, limba franceză şi francofonia, oricât de paradoxal ar suna, sunt mai prezente în localităţile rurale decât aici, în capitală.”
Europa Liberă: E o moştenire cumva a Uniunii Sovietice când limba engleză era învăţată la Chişinău şi limba franceză – în sate?
Adrian Cibotaru: „Am putea spune că este moştenirea sistemului educaţional de pe atunci când limba franceză era studiată practic în toate şcolile din Republică şi mai ales la ţară. Cei peste 1500 de profesori de franceză pe care îi avem astăzi în mare parte sunt persoane în vârstă care au început cariera pedagogică anume în perioada respectivă. Noi sigur că milităm pentru o diversitate culturală şi lingvistică, dar cifrele de predare şi de învățare a limbii franceze sunt cu regret într-o mică scădere faţă de alte limbi.”
Europa Liberă: Să revenim la întrebarea iniţială – cum vor ajunge de dată aceasta filmele şi în alte localităţi?
Adrian Cibotaru: „Vă spuneam şi anul trecut că este dificil de a prezenta filmele în ţară pentru că în marea majoritate a localităţilor nu a mai rămas o sală de cinema echipată cu cele necesare pentru a prezenta în condiţii bune un film. Avem un parteneriat de mai mulţi ani cu Festivalul de Film Documentar Cronograf care, pe lângă festivalul propriu zis organizat anual la Chişinău, organizează Cronograf Tur, acea caravană a filmelor în diferite localităţi din ţară. Filmele sunt prezentate pe ecran mare în aer liber. Deci, în cadrul acestui parteneriat cu Cronograf Tur o bună parte a filmelor care vor fi acum la Chişinău vor ajunge în mai multe localităţi din ţară. Se va întâmpla vara când va fi cald şi va fi posibil de prezentat un film în aer liber seara.”
Europa Liberă: Filmele pe care le-aţi selectat pentru această ediţie în ce măsură pot concura cu cele ruseşti sau americane care sunt în topul preferinţelor în Moldova?
Adrian Cibotaru: „Topul preferințelor rezultă din ceea ce există pe piaţă. Din moment ce publicul nu are acces practic deloc la filme franceze în unica reţea de cinematografe care mai există la noi e dificil de a face un sondaj echidistant în ce priveşte preferinţele. Noi cunoaştem din experienţa noastră, şi din acele ecouri pe care le avem în Alianţa Franceză, că publicul iubitor de filme franceze este numeros în Republica Moldova, la fel cum mulţi iubesc cântecul francez. În general, populația e francofilă. Chiar dacă în cinematografe sunt difuzate mai cu seamă blockbustere americane, oamenii cu mare plăcere vin să vadă un alt gen de film. Dovadă sunt ediţiile precedente ale Festivalului nostru. Cu siguranţă, filmul francez vine ca un suflu nou, este deosibit de producțiile americane sau de altă origine.”
Europa Liberă: Dar de ce producțiile franceze îşi fac loc cu greu în cinematografele din Moldova?
Adrian Cibotaru: „Probabil că e legat inclusiv de drepturile de difuzare a acestor filme, de acele companii şi societăţii care au drepturile de difuzare pentru R. Moldova. În acest domeniu, Moldova e văzută ca o ţară membru a CSI. Este iarăși un vestigiu din vremea sovietică. Anume distribuitorii ruşi au dreptul de difuzare a filmelor în rețelele de cinematografe, inclusiv în R. Moldova. Aici ajunge ceea ce se aduce la Moscova şi de acolo merge mai departe în alte ţări din acest spaţiu al CSI.”
Europa Liberă: Acest festival are loc tradiţional în cadrul mai larg al Zilelor Francofoniei în Republica Moldova. D. Cibotaru, este proiectarea filmelor o modalitate la fel de eficientă de a provoca interesul moldovenilor pentru Franţa ca şi celelalte activităţi culturale din cadrul Zilelor Francofoniei?
Adrian Cibotaru: „Cu siguranţă, mai cu seamă că toate filmele pe care le prezentăm sunt subtitrate. Majoritatea sunt subtitrate în română, iar două – şi în limba rusă. Prezentăm aceste filme nu doar pentru francofoni, pentru cei care vorbesc franceza. Pentru noi este un instrument eficace de a promova diversitatea culturală şi până la urmă de a vedea Franţa în alte fațete. Franţa nu este doar Turnul Eiffel, Arcul de Triumf şi capitala romantică a lumii. Sunt probleme şi în Franţa şi avem filme în acest an care vor vorbi despre aceste probleme cum ar fi şi criza migranţilor şi alte probleme de acest gen. Avem şi comedii romantice, desene animate pentru copii. sunt filme de tot genul. Prezentăm întreaga diversitate.”
Europa Liberă: Nu aţi făcut vreo statistică despre cine priveşte mai mult filmele franceze: vorbitorii de limba română sau vorbitorii de limba rusă?
Adrian Cibotaru: „Nu am o asemenea statistică. Pot să vă spun că au fost numeroase persoane care au venit cu comentarii, după proiecţii s-au apropiat şi ne-au felicitat pentru eveniment şi erau vorbitori de limbă rusă. în această situaţie cred că nu am putea face o diferențiere între vorbitorii de limba române şi cei de limba rusă. Dovada suplimentară e şi faptul că, aşa cum spuneaţi mergem şi la Tiraspol cu acest festival, acolo populaţia e în majoritate rusofonă, şi sala cinematografului de la Tiraspol, care este mult mai mare decât cea din Chişinău de la Odeon, este tot timpul plină.”
Europa Liberă: E un detaliu grăitor.
Adrian Cibotaru: „Da, este ceva elocvent în acest sens.”
Europa Liberă: Anul trecut într-un interviu la aceeaşi temă ne spuneaţi că limba franceză cam pierde teren în Republica Moldova. Într-un an de zile aţi reuşit prin activităţile pe care le ogranizaţi în cadrul Alianţei Franceze să schimbaţi măcar puţin această tendinţă?
Adrian Cibotaru: „Cu regret, pierde teren şi limba franceză, dar şi R. Moldova, dacă vorbim despre populaţie. După unele date pe care le avem, în ultimii câţiva ani numărul de elevi s-a redus cu 30% în ţară, iar numărul de studenţi – cu 50%. Cunoașteți şi datele recensământului care constată pierderi de mai mult de un milion de persoane. E evident că proporțional scade şi număru persoanelor care învaţă şi care vorbesc franceza. Noi nu suntem în concurenţă cu engleza, germana sau cu alte limbi. Dimpotrivă promovăm diversitatea lingvistică. În același timp încercăm să promovăm limba franceză care nu este doar o limbă a dragostei sau a gastronomiei, cum se spune. Facem adunări de informare în diferite instituţii de învățământ. Încercăm să popularizăm limba franceză şi să aducem argumente în favoarea acestei limbi, să prezentăm oportunitățile pe care le reprezintă atât pentru viitorul profesional al tinerilor în căutarea unui loc de muncă, cât şi pentru cultura generală etc.”
Europa Liberă: D. Cibotaru, aţi menţionat că scade populaţia R. Moldova, dar cum explicaţi că Franţa nu pare a fi o destinaţie atractivă pentru migranţii moldoveni aşa cum e de exemplu Italia? E mai greu să te stabileşti în Franţa şi să-şi găseşti de lucru ca migrant sau sunt şi alte bariere?
Adrian Cibotaru: „Nu sunt specialist în aspecte ce ţin de populaţie. Pot să vă spun însă, din ceea ce cunosc, că în Italia moldovenii s-au stabilit încă în perioada imediat după independență, a fost o perioada foarte dificilă pentru întreaga populaţie de aici. oamenii plecau pentru a căuta un loc de muncă şi pentru a asigura un minim de existență sieși şi familiilor lor. La acel moment în Franţa cu adevărat erau criterii mult mai aspre de primire a lucrătorilor migranţi. Franţa însă rămâne în topul destinaţiilor europene cel puţin şi este prima ţară în care merg moldovenii la studii superioare. Prin Alianţa Franceză anual sute de elevi după BAC depun dosarele pentru a merge la studii la universitățile franceze. Învățământul în Franţa este mult mai atractiv şi mai ieftin decât în alte state europene.”
Europa Liberă: Dar de regulă aceşti tineri revin în R. Moldova?
Adrian Cibotaru: „Cu regret, nu revin toţi. Cunoaştem multe persoane care şi-au făcut studiile acolo, au obţinut cunoştinţe profunde într-un anumit domeniu şi revin să le aplice în practică aici, în Moldova. Însă sunt mult mai puţine aceste persoane decât am fi vrut noi să fie. Scopul nostru este de a contribui la dezvoltarea socială şi economică a ţării, formând aceşti tineri care să revină şi să pună în practică cunoştinţele aici contribuind la dezvoltarea R. Moldova. Din păcate însă mulţi, aflându-se în Franţa pe parcursul câtorva ani, trăind într-o societate mult mai echitabilă din punct de vedere al diferitor asigurări sociale şi al nivelului de trai, preferă să rămână să lucreze acolo. Fiind vorbitori de română, de rusă, de engleză şi de franceză, ceea ce se întâlnește mai rar în Franţa, sunt recrutați în cele mai prestigioase companii franceze. Sunt multe cazuri de succes în rândul moldovenilor stabiliţi în Franţa. Ei ajung în posturi înalte, cu responsabilități pe măsură şi contribuie la dezvoltarea economică mai mult a Franţei, decât a ţării de origine.”
Europa Liberă: Uite că acolo te poate ajuta şi cunoaşterea limbii române şi cunoașterea limbii ruse.
Adrian Cibotaru: „Exact.”
Europa Liberă: În ce măsură R. Moldova o ţară mică la periferia francofoniei este importantă pentru Franţa?
Adrian Cibotaru: „Este importantă. Fiind cum spuneţi Dvs. o ţară mică, la periferia francofoniei în statisticile Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei Moldova, dar şi România sunt considerate vârful de lance a francofoniei în Europa de Est. Sunt ţările cele mai francofone, cele mai francofile. Franţa cunoaşte acest lucru. Cu siguranţă ar putea avea şi livra aici mai multe mijloace şi programe de susţinere a vorbitorilor de limbă franceză şi a francofoniei. Au fost vremuri şi mai bune. sperăm că acestea vor reveni. Cu siguranţă însă Moldova este o ţară importantă pentru Franţa şi pentru lumea francofonă.”
Europa Liberă: Domnule Cibotaru, cred că aici punem punct interviului nostru. Vă mulţumim foarte mult.
Adrian Cibotaru: „Vă mulţumesc şi eu pentru fidelitate. În fiecare an avem acest interviu. Vă mulţumesc pentru interesul pe care îl manifestaţi faţă de acest eveniment. Rămâne doar să spun că aşteptăm publicul începând cu 19 martie la Centrul cultural Odeon când va avea loc inaugurarea Festivalului cu un film „Dalida” foarte interesant şi care va place cu siguranţă tuturor. Pe parcursul întregii săptămâni viitoare în fiecare seară vor fi câte două proiecții la 18.00 şi la 20.00 la Odeon, iar vineri 23 martie şi la Tiraspol. Vă aşteptăm. Intrarea este liberă pentru toţi.”
