Liberalii români au fost până acum destul de rezervați în ceea ce privește un eventual proiect unionist cu Republica Moldova.
Traian Băsescu fusese până nu demult singurul lider cu anvergură care milita aproape constant pentru această idee, pe care sperase în mod naiv să o poată pună în practică în timpul mandatului său.
Brusc însă, președintele PNL, Ludovic Orban, a explicat sigur pe el că România „este pregătită” să facă pasul necesar atunci când „voința pentru unire” va fi exprimată în R. Moldova.
Acesta era și discursul președintelui Klaus Iohannis, dar nu e clar dacă fruntașul liberal îmbrățișează ideea unirii din rațiuni festiviste, la 100 de ani de la Marea Unire, sau dacă există anumite proiecte mai clare despre care liderul opoziție știe ceva.
Ar putea fi doar o strategie a liberalilor, fie pentru alegerile generale din 2020, fie pentru scrutinul prezidențial de anul viitor, deși subiectul nu mai are mare trecere printre români.
O cercetare sociologică făcută în luna ianuarie de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) arată că doar 27% dintre români consideră unirea necesară sau foarte necesară.
Pe măsură ce dispare generația care a prins perioada interbelică în care Basarabia era a României, apetența de unificare scade.
E posibil totuși ca la o adică, prin metode publicitare sau propagandistice, percepțiile românilor să se schimbe, fiindcă acum trei ani, de pildă, două treimi declarau că-și doresc unirea până în 2018.
Între timp, fie discursul politic a slăbit, fiindcă până în 2014 fostul președinte susținea unirea cu toată greutatea funcției sale, fie o serie de alte amănunte care au ieșit la iveală au dus la reevaluarea opiniilor din România.
Spre exemplu, furtul de un milliard de dolari, deconspirarea R. Moldova ca mașină de spălat bani rusești sau chiar alegerea unui președinte pro-rus dincolo de Prut.
Lucrurile sunt însă mai complicate decât atât, iar percepțiile nu fac decât să însoțească planurile politicienilor în funcție de greutatea acestora.
Oricum, liberalii români nu și-au început strategia cu declarația președintelui lor, ci la începutul acestei luni când organizația de tineret a PNL a anunțat că-și va ține următoarea ședință a Biroului Executiv la Chișinău pe 27 martie, ziua în care, acum 100 de ani, Basarabia s-a unit cu România.
Ludovic Orban a explicat la întâlnirea pe care a avut-o cu primarii din R. Moldova că „unirea o va face poporul prin decizia pe care o va lua PNL”, exact cum s-a întâmplat acum o sută de ani, când tot liberalii au fost cei care au mizat pe unire. „Chiar dacă nu există un plan sau o strategie împărtășită de toți politicienii din România, România este pregătită de această unire”, a declarat liderul PNL.
Traian Băsescu socotește că proiectul partidului său „Unirea României cu R. Moldova” este adevăratul proiect de țară și i-a îndemnat pe primari, pe șefii de consilii locale să voteze în mod simbolic unirea.
Ministrul român de externe Teodor Meleșcanu a explicat recent că aceste decizii „nu au valoare juridică, ci sunt expresia unei dorințe pe care o înțelegem și pe care o respectăm”.
De când Klaus Iohannis este președinte, România pare să se fi distanțat de Republica Moldova, în ciuda asigurărilor lui că mica republică are prioritate în politica externă a țării.
Iohannis a fost destul de reținut în chestiunea unirii, iar în programul său prezidențial preciza că „reunificarea este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și poate beneficia de ea”.
Nu se știe însă când Bucureștiul va putea oferi această alternativă Chișinăului.
