Sunt convins că niciunul dintre dvs., dintre noi nu a scăpat de corvoada poeziilor învățate pe dinafară în școală; un fel de terapie lirică. Mulți au uitat după aceea, imediat ce au absolvit, multora le-a prins bine, au rămas „virusați”. Și iată astăzi am invitat la Europa Liberă doi consumatori de poezie. Sigur că acești consumatori de poezie sunt și ei, de fapt, contribuabili și imediat o să înțelegeți de ce. Pentru că la Europa Liberă l-am invitat pe cunoscutul interpret Pașa Parfeni și Maria Tonu care, atenție! este arbitru de fotbal, de fotbal feminin. Recent s-a întors din Turcia unde a arbitrat un meci din cadrul unui turneu de fotbal feminin, dar am invitat-o mai curând în ipostaza ei de filolog, studentă la Filologie, secția Traduceri.
Europa Liberă: Dumneata ești, totuși, dintr-o generație care sunt așa… oameni mai rezervați, mai cinici, deci nu-și dezgolesc inima cu una, cu două. Și când acolo dumneata încerci, la rândul dumitale, colegii de generație mai tineri să-i sensibilizezi, să-i atragi în terenul acesta care de multe ori este respins, chipurile, „hai, lasă-ne tu cu vorbe…”. De ce îți reușește și de ce ți-ai propus o cale atât de anevoioasă, dintre cine ești dumneata: rocker, rapper?
Pașa Parfeni: „Noi, cei care consumăm acest gen de muzică, într-adevăr suntem mai puțini. Dar sinceritatea din poezie a plecat spre rapperi mai mult. Ei sunt cei mai sinceri acum. De asta nu suntem noi cei mai cinici.”
Europa Liberă: Dar nici nu sunteți cei care să recitați pastelurile lui Alecsandri. Aveți alt limbaj, totuși, astăzi, nu?
Pașa Parfeni: „E și normal ca să avem alt limbaj. Totuși, în cazul meu, poezia este un pic comercializată. Și din timpurile lui Alecsandri și până în prezent publicul a apreciat sinceritatea.”
Europa Liberă: Maria, uite ai în față o vedetă, un om de pe scenă. Acum îl crezi ce spune? El ar fi un poet de care ai fi interesată dumneata să te ocupi așa ca un critic literar?
Maria Tonu: „Cum ar fi să analizăm poezia cântată de interpreți autohtoni?”
Europa Liberă: Da.
Maria Tonu: „Versurile cântecelor pot fi poezii, însă nu toate, nu toate sunt. Și de aceea îi apreciez mai mult pe acei cântăreți care sunt atenți la felul în care combină cuvintele în versurile cântecelor lor. Nu doar să furnizeze un produs muzical care să întrețină feeria publicului, dar și să-i transmită un mesaj prin cântecele lor.”
Europa Liberă: Eu, totuși, vreau să te întreb pe dumneata ca filolog în devenire: mai este actual astăzi limbajul acesta liric, încărcat de emoție? Se consideră că în general oamenii care pot fi hipnotizați de poezie ei sunt clienții poeților, nu este un limbaj universal valabil, ca limbajul uzual. Atunci, iată, în lumea asta de azi – consumistă, hărțuită de tot felul de nevoi – își are loc poezia și limbajul acesta?
Maria Tonu: „Poezia își are locul. Dar de ce nu prea o regăsim? Pentru că oamenii au uitat de ea. Iată, asemenea zile cum e Ziua internațională a poeziei este importantă, fiindcă ne amintește de poezie, ne amintește că ar fi bine să mai citim poezie și să evadăm din spațiul rutinei, din spațiul realității de zi cu zi și să evadăm în această multitudine de lumi paralele pe care ni le oferă orice poezie pe care o citim. Mi se pare că, dacă ar fi să întrebăm fiecare om de pe stradă, fiecare al doilea ar spune că da, îi place poezia, dar recunoaște că nu o citește. Am făcut acest experiment și mi-am întrebat părinții: „Vă place poezia?”. „Da!”. „Și ce înseamnă poezia pentru voi?”. „Ne aduce aminte de copilărie, armonie, ne dă o stare sufletească plăcută, de liniște”. „Dar de ce nu citiți?”… Iată aici s-au blocat și mi-au spus că-și dau seama că aduc deseori argumentul că nu au timp, însă e un argument fals; îți poți face timp și pentru a citi poezie, doar că mie mi se pare că uităm de ea, suntem prea prinși în vârtejul grijilor noastre cotidiene.”
Europa Liberă: Pașa, dumneata faci terapie de asta cu poezie?
Pașa Parfeni: „Eu fac, dar eu sunt absolut de acord cu Maria, pentru că într-adevăr probabil că fac asta din necesitate. Nu demult am început să fac asta. Urmăresc cine apare și cu cine aș putea să colaborez și sunt absolut convins că nu toate poeziile pot fi adaptate în muzică, în piesele muzicale și absolut nu toată lumea consumă. Adică cel puțin în România mai multă lume citește poezie, decât în Republica Moldova. La noi este un gen de creație care are nevoie într-adevăr multă implicare, și de un anumit fel de imaginație. E cu mult mai ușor să asculți o piesă care îți dă și ambianță și e mai ușor să mergi la un film.”
Europa Liberă: O temă de discuție veche de când lumea – poezia și mesajul social. Dumneata ești cunoscut pentru demersul și protestul dumitale. Iată, cum se împacă misiunea artistului care, de regulă, este într-un turn de fildeș și cu implicarea socială, politică, care e reacția? Dumneata te consideri obligat să participi la viața urbei?
Pașa Parfeni: „Ați atins un punct destul de vulnerabil din viața mea. Într-adevăr aceste două lucruri sunt în conflict – cu cât mai activ particip la viața socială și cu cât mai activ sunt civic, cu atât mai greu îmi este să revin pe teritoriul artei.”
Europa Liberă: Nu doar din cauză că ești boicotat, dar sufletește?
Pașa Parfeni: „Exact. Vorbim acum doar de inspirație și de posibilitatea de a vedea lucrurile altfel. Vorba e că pentru a fi un activist civic trebuie să fii foarte realist, dar pentru ca să fii o persoană creativă, trebuie să fii cumva rupt de la realitate. Și mie îmi este tot mai greu să fac acest drum încolo-încoace.”
Europa Liberă: Maria, cred că la filologie sunteți obligați, nevoiți să studiați și poezia angajată, poezia scrisă la comandă. Acum se mai face poezie la comandă?
Maria Tonu: „Nu cred că este actuală poezia scrisă la comandă.”
Europa Liberă: Adică e o filă întoarsă, crezi dumneata?
Maria Tonu: „Sper că lumea de astăzi este mai perspicace atunci când citește poezii și nu numai poezii. Am această speranță că, chiar și atunci când citește programul politic al unui partid, este mai perspicace și încearcă să vadă ceea ce se ascunde în spatele acestei cortine de promisiuni. Și asta-i în legătură cu părerea mea despre poezie în general, că atunci când citim o poezie, nu trebuie să o citim căutând în ea anumite adevăruri, ca să ne furnizeze ceva, adevăruri prestabilite, universal valabile. Scopul poeziei ar fi, pentru mine, să ne facă să ne punem întrebări. Citești o poezie, ea te stimulează să meditezi. Cum spunea Lucian Blaga în poezia lui: „Eu nu strivesc corola de lumini a lumii”, prin poezie poetul încearcă să sporească acest mister, această taină…”
Europa Liberă: Hai să ne oprim aici. Aceasta presupune imediat un anumit grad de imaginație. Ca să fie perceput, recepționat mesajul acesta, omul trebuie să aibă o anumită cultură minimă ca să se preteze la o metaforă, nu?
Maria Tonu: „Da.”
Europa Liberă: Dar în ziua de astăzi, când oamenii nu prea fac carte, poeții devin tot mai rupți, tot mai elitiști. Iată cum spune Pașa Parfeni, se rupe, levitează deasupra, ca să fie artist adevărat. Cum rezolvi dumneata, filologul, problema asta?
Maria Tonu: „E o problemă greu de rezolvat, mai ales dacă ținem cont că aici nu e numai factorul nivelului de cultură, dar și nivelul sensibilității de care e nevoie pentru a percepe mesajul unei poezii, pentru a te putea transpune în pielea eului liric. Ori noi azi trăim într-o societate dominată de pragmatism, de realism, sufletul nostru tinde să fie destul de rigid, de aceea noi nu suntem atât de sensibili.”
Europa Liberă: Dă o soluție. Dumneata ai dat o aluzie la soluție asta – igienă zilnică, terapie cu lecturi de poezie –, dar ca să percepi poeziile, ca într-adevăr să muști frumusețea acestor alegorii, metafore, ce trebuie să faci, cum să-ți antrenezi mintea?
Maria Tonu: „Prima idee care mi-a venit în minte este promovarea poeziei de către oameni prin sărbătorirea Zilei Internaționale a Poeziei, prin profesori cultivați care în universități, la școală, la ore vorbesc despre poezie și, mai întâi de toate, profesori care sunt conștienți că poezia trebuie să se facă înțeleasă nu prin învățatul pe de rost, ci prin oferirea acestei libertăți; libertăți de percepere, de analiză, fiindcă îmi amintesc cum eu, în calitatea mea de fost elev cu complex al eminentului, când am venit în prima clasă de liceu, am scris un test unde trebuia să analizez o poezie și am primit o notă mică, fiindcă nu am înțeles poezia așa cum trebuia.”
Europa Liberă: Nu așa cum s-a predat.
Maria Tonu: „Da. Nu așa cum ea este înțeleasă de critici la modul general, iar explicația mea nu a fost acceptată. Și atunci, recunosc, m-a descurajat.”
Europa Liberă: Pașa, dumneata ce soluție ai pentru a educa, pentru a culturaliza publicul? Pentru că iarăși mă întorc la generația dumitale sau în general la mediul de astăzi – au foarte bun gust la design, la mașini, de exemplu, lumea se pricepe foarte bine, îi plac niște linii, știu să deosebească, dar nu sunt la fel de buni la arta oratorică, la a gusta o poezie. Ce face cu oamenii ăștia, cum îi salvăm?
Pașa Parfeni: „Sunt mai sceptic că îi putem salva, pentru că globalizarea a făcut deja treabă și face în continuare. E foarte greu când este atât de multă informație și lumea se împrăștie peste tot, adică sunt diferite păreri, diferite gusturi. Întotdeauna pe rețelele de socializare avem un val enorm de informație, peste tot se face un produs ușor de consumat și-i foarte greu cumva să obligăm pe cineva ca să țină un anumit nivel de inspirație, de conținut. Îmi este greu să spun ce trebuie de făcut.”
Europa Liberă: Dar în general, fii de acord, că se fac încercări. Iată basarabeanca noastră Sanda Cojocaru care a făcut Bookletta, de exemplu. Ea a schimbat percepția cărții, da? Cartea văzută în poșeta de damă în mod obligatoriu a fost o soluție. Dumneata, iată, asemenea soluție ai găsi pentru generația tânără mai ales? Cum să facem ca să fii cool, să citești sau să poți cita o strofă dintr-un poet contemporan?
Pașa Parfeni: „Toți știm de graffiti. Și s-ar putea cel puțin să fie printate pe niște pereți. În fine, cel puțin, am văzut în alte țări dezvoltate sau garduri care sunt special făcute și acești băieți care la noi desenează din cap, nu știu ce, să fie plătiți ca să deseneze după un concept niște poezii moderne. Cumva să fie desenat și scris pe pereți.”
Europa Liberă: Iată un sfat pentru primarul interimar sau cel care va fi ales după 20 mai de la Pașa Parfeni.
Pașa Parfeni: „Știu și clădiri unde se poate face lucrul acesta.”
Europa Liberă: Maria, în două cuvinte, soluția dumitale: cum putem să salvăm generația care-i ahtiată după linii de automobile?
Maria Tonu: „O soluție ar fi popularizarea, promovarea poeziei prin intermediul oamenilor, fie profesori, fie ei cântăreți. O idee mai practică ar fi una similară concursului organizat de Primăria Chișinău „Dictare pentru fiecare”, prin care se încearcă a promova vorbirea și scrierea corectă a limbii române. Iată, organizarea de astfel de concursuri care vizează masele largi legate de poezie.”
-------------
„Ploaia e un animal frumos”, poeme de E.E.Cummings cântate de grupul Tin Hat:
