La începutul ședinței, reprezentanții socialiștilor, care l-au susținut în campanie pe ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, au încercat să depună mai multe cereri privind renumărarea voturilor și invalidarea alegerilor.

Prezența acestora însă a fost respinsă de judecătorii constituționali, care au invocat că formațiunea nu a fost parte a procesului electoral și că la ședință au acces doar reprezentanții concurenților electorali.

Totodată, timp de o oră, în fața Curții Constituționale a avut loc un protest al socialiștilor, la care s-a cerut invalidarea alegerilor prezidențiale.

În cadrul ședinței, președinta CEC, Angelica Caraman, a transmis că printre încălcările mai grave constatate de autoritatea electorală se numără transportarea organizată a alegătorilor, implicarea cultelor religioase în campanie și carențe legislative, care au permis, spre exemplu, desfășurarea agitației electorale și înaintea începutului campaniei propriu-zise.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și va fi publicată în Monitorul Oficial. Noul mandat al președintei Maia Sandu își va începe cel de-al doilea mandat la finele lunii decembrie.

Alegerile prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie au fost câștigate de actuala președintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în vreme ce pentru Stoianoglo au optat majoritatea cetățenilor din interiorul R. Molodva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În mesajul susținut la recepția organizată la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României, Maia Sandu, a mulțumit moldovenilor că au ales să apere „viitorul României”, așa cum au făcut-o și pentru R. Moldova. Totodată, ea a cerut o mobilizare asemănătoare și pentru parlamentarele românești din 1 decembrie și turul doi al prezidențialelor, din 8 decembrie.

„Alegerile din România ne-au mai arătat un lucru, pe care noi, cei din Republica Moldova, l-am trăit pe propria piele: democrația și libertatea sunt sub asediu în întreaga lume. Lupta pentru libertate nu încetează niciodată”, a spus Maia Sandu, realeasă recent pentru al doilea mandat, în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferența Rusiei.

Șefa statului a spus că „distanța de la democrație la autoritarism poate fi tare scurtă” și că evenimentele din duminica primului tur al prezidențialelor din România „ne-au pus degetul pe rană”.

Sandu a spus că viitorul Moldovei depinde și de calea pe care o alege România și și-a exprimat încrederea că cetățenii români „vor apăra România, cu toate lucrurile pe care le iubim la ea”.

„Ne dorim o Românie liberă și puternică, la fel de mult pe cât ne dorim o Moldovă liberă și puternică, căci așa-i între surori”, a declarat Maia Sandu.

În primul tur al prezidențialelor românești, au participat un număr record de peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română. Majoritatea voturilor din R. Moldova au mers către lidera Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, urmată de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, care și-a dat demisia după rezultatul slab obținut la alegeri.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul independent Călin Georgescu, care a obținut peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de lidera USR, Elena Lasconi, cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat liderul Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Marcel Ciolacu, la o diferență de doar 2.740 de voturi de candidata USR.

La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, într-o decizie fără precedent, să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.

• Vezi și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea tuturor celor peste 9 milioane de voturi de la „prezidențiale”

Judecătorii CCR au amânat pe vineri, 29 noiembrie, examinarea unei alte plângeri care acuză USR de continuarea agitației electorale după limita de timp admisă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea obligă giganții din domeniul tehnologiei, de la Meta, proprietarul Instagram și Facebook, până la TikTok, să împiedice accesul minorilor, în caz contrar riscând amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari). În ianuarie va începe un proces de testare a metodelor de aplicare a legii, urmând ca interdicția să intre în vigoare peste un an.

Reuters scrie că proiectul de lege transformă Australia într-un caz test pentru un număr crescând de guverne care au legiferat sau au declarat că intenționează să legifereze restricții privind vârsta de utilizare a rețelelor de socializare, pe fondul preocupărilor legate de impactul acestora asupra sănătății mintale a tinerilor.

Țări precum Franța și unele state americane au adoptat legi pentru a restricționa accesul minorilor fără permisiunea părinților, însă interdicția australiană este o premieră absolută. În Florida, o interdicție totală pentru copiii sub 14 ani este în prezent contestată în instanță în temeiul libertății de exprimare.

• Te-ar putea interesa și: Fără telefoane și rețele sociale pentru copii și adolescenți, recomandă o comisie prezidențială franceză

Adoptarea legii marchează o victorie politică pentru prim-ministrul de centru-stânga, Anthony Albanese, care se va prezenta la alegeri în 2025, cu o popularitate în declin. Împotriva interdicției au militat apărătorii vieții private și unele grupuri pentru drepturile copilului, dar 77% din populație a dorit-o, potrivit ultimelor sondaje.

Decizia a fost precedată de o anchetă parlamentară la care au fost audiate mărturiile părinților unor copii care s-au automutilat din cauza hărțuirii pe rețelele de socializare. Mass-media australiană de mare audiență a susținut interdicția, sub conducerea News Corp a lui Rupert Murdoch, cel mai mare editor de ziare din țară, printr-o campanie intitulată „Lăsați-i să fie copii”.

Pe de altă parte, interdicția ar putea tensiona relația Australiei cu aliatul-cheie, Statele Unite. Proprietarul X, Elon Musk, o figură centrală în administrația președintelui ales, Donald Trump, a declarat într-o postare că interdicția pare să fie „modalitate ascunsă de a controla accesul la internet al tuturor australienilor”.

• Vezi și: Șefii principalelor rețele sociale, audiați de senatorii americani pe tema protecției minorilor

Premiera se bazează și pe un antagonism mai vechi între Australia și giganții tehnologici cu sediul în principal în SUA. Australia a fost prima țară care a obligat platformele să plătească presei pentru partajarea conținutului ei, iar acum intenționează să le amenințe cu amenzi pentru că nu reușesc să elimine escrocheriile cibernetice.

Unele grupuri de susținere a tinerilor și profesori universitari au avertizat că interdicția i-ar putea îndepărta pe cei mai vulnerabili tineri, inclusiv LGBT+ și adolescenții migranți, de rețelele de sprijin. Alții au avertizat că legea ar putea încălca libertatea tinerilor de a participa la viața societății.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii CC din România au anunțat decizia renumărării celor peste 9 milioane de voturi după ce au examinat cererile de anulare depuse de candidații Sebastian Constantin Popescu și de Cristian Terheș, ambii aflați către coada clasamentului, cu cel mult 1% din voturi.

Popescu se plângea că ultranaționalistul Călin Georgescu, câștigătorul primului tur, ar fi fraudat alegerile, dar cererea lui a fost respinsă joi de CCR ca venind prea târziu.

CCR a acceptat în schimb plângerea candidatului Partidului Național Conservator Român (PNCR), Cristian Terheș, care a depus cerere din cauză că unele formațiuni, mai ales Uniunea Salvați România, ar fi continuat ilegal propaganda electorală după limita de timp admisă.

Validarea alegerilor a fost amânată astfel până vineri.

Dar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care ar trebui să renumere toate buletinele de vot, într-o operațiune fără precedent în România, a spus într-o primă reacție citată de Hotnews.ro că nu are cum să facă asta până vineri.

„Reverificarea a peste 9 milioane de voturi, depozitate în cele 41 de județe, nu poate fi făcută nici în ore, nici într-o zi, nici în două. Nu pot să apreciez cât ar dura, e vorba de peste 9 milioane de voturi depozitate în arhivele tribunalelor. Ar trebui dovezi temeinice că această numărătoare nu a fost făcuta cum trebuie. Ori până la validarea proceselor verbale nu a existat nicio contestație cu privire la faptul că numărătoarea voturilor a fost făcuta greșit”, a declarat șeful AEP Toni Greblă, la Digi 24.

Eventuala renumărare ar putea modifica, cel mai probabil, ordinea celor clasați pe locul al doilea și al treilea, adică Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD), cum a speculat de altfel însuși autorul plângerii, Cristian Terheș.

Terheș, care provine din partidul ultranaționalist AUR, a mai afirmat la o conferință de presă, miercuri, că în unele secții de votare voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul candidatei USR, Elena Lasconi.

Peste 9,2 milioane de voturi au fost înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, cu peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de Elena Lasconi cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat Marcel Ciolacu la o diferență de 2.740 de voturi de candidata USR.

Ce spune legea

Potrivit legii, Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care decide că votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa în al doilea tur de scrutin.

Curtea Constituțională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestații, rezultatul primului tur al alegerilor pentru președintele României.

De asemenea, urma să anunțe numele primilor doi candidați clasați care se vor confrunta în turul al doilea și care, conform rezultatelor anunțate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR), și să asigure publicarea rezultatului în mass-media și în Monitorul Oficial.

Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în țară și între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoștința publică ziua votării și se încheie în preziua votării.

CSAT: Un candidat a fost favorizat de TikTok

Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, reunit la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, a constatat că TikTok a favorizat un candidat, pe Călin Georgescu, pe care nu l-a obligat să-și identifice conținutul electoral publicat pe platformă. CSAT a mai ajuns la concluzia că au existat „atacuri cibernetice” înaintea alegerilor.

Nu era limpede imediat ce urmări practice ar putea avea această constatare.

După ședința CSAT, președinția de la București a declarat că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.

Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.

Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.

Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit noilor modificări, avertismentul va fi aplicat de către agentul constatator, fără procesul verbal să fie trimis în instanța de judecată. Totuși, pentru ca șoferul să se aleagă doar cu avertisment, este necesar ca acesta să nu fi fost sancționat pe parcursul ultimului an pentru aceleași contravenții pentru care e avertizat și să aibă achitate toate amenzile aplicate pentru faptele comise anterior.

Prevederile aprobate de deputați stabilesc că printre încălcările minore, adică cele care nu au urmări semnificative asupra ordinii și securității publice se numără exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de frânare sau în mecanismul de direcție, în dispozitivele de iluminare ori de semnalizare; conducerea unui vehicul cu numărul de înmatriculare indescifrabil sau cu placa de înmatriculare amplasată incorect.

La acestea se mai adaugă nerespectarea exigențelor de folosire a dispozitivelor de iluminat pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă și neconectarea în faruri a luminii de întâlnire sau a luminii de deplasare pe timp de zi.

Procesele verbale vor putea fi încheiate cu semnătura electronică

Totodată, Parlamentul a aprobat și modificări care vor permite documentarea, examinarea și soluționarea contravențiilor în formă electronică.

Astfel, faptele contravenționale care au fost examinate și soluționate pe suport de hârtie, vor putea fi convertite și în formă electronică.

Mai exact, acest fapt presupune semnarea de mână și scanarea imaginii într-un fișier sau încărcarea unei semnături de mână într-o aplicație care să permită apoi aplicarea ei pe documente în același format.

Potrivit legislației, angajați ai 44 de autorități și instituții publice dețin competențe de constatare și examinare a contravențiilor.

Noile modificări vor intra în vigoare după publicarea acestora în Monitorul Oficial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

16 oameni au fost salvați, dar nu este clar câți erau în total la bordul ambarcațiunii. Paza de coastă a lansat o operațiune de căutare și salvare cu nave de patrulare, bărci de salvare și echipe terestre.

Un oficial guvernamental de la Atena a declarat că se așteaptă ca riscul cu care se confruntă migranții să crească în lunile de iarnă și a dat vina pe conflictele din Orientul Mijlociu pentru creșterea numărului de traversări ilegale în acest an.

Incidentul vine după ce opt migranți - șase copii și două femei - au murit luni într-un naufragiu în largul aceleiași insule.

Samos și alte insule grecești din estul Mării Egee sunt puncte de tranzit pentru migranții care merg din Turcia către Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: Planul lui Meloni de a „exporta” migranți în Albania a dat de un obstacol: justiția

„Condițiile nu sunt cu siguranță favorabile”, a declarat joi ministrul migrației, Nikos Panagiotopoulos, pentru televiziunea privată Skai. „Nu se întrevede reducerea fluxului de migranți, ci mai degrabă creșterea lui - cu toată agitația geopolitică, în special în Orientul Mijlociu, cu războaiele în curs și alte probleme”.

Panagiotopoulos a declarat că se așteaptă ca riscul de tragedii în estul Mării Egee să crească cu venirea iernii, și a adăugat că Grecia își va reînnoi eforturile de a obține finanțare de la Uniunea Europeană pentru construirea de garduri la frontieră în timpul următoarei președinții poloneze a UE, care începe la 1 ianuarie.

Într-o altă evoluție, joi, poliția din Grecia a anunțat arestarea a nouă persoane acuzate că ar fi condus o rețea de trafic de migranți, furnizându-le documente false, folosite ilegal pentru a călători spre Europa de Vest.

Gruparea, activă din iulie, le oferea migranților cazare, îmbrăcăminte și documente de călătorie înainte de a-i conduce la Aeroportul Internațional din Atena, a declarat poliția. Tarifele pentru aceste servicii variau între 3.000 și 5.000 de euro de persoană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că transferurile au fost convenite prin medierea Qatarului, care a mai facilitat asemenea acorduri de la începutul războiului prin invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.

Comisara rusă pentru copii, Maria Lvova-Belova, care este dată în urmărire internațională pentru crime de război, legate tocmai de deportări ilegale de minori ucraineni, a declarat joi că șase băieți și o fată, cu vârste cuprinse între șase și 16 ani, au fost înapoiați rudelor din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Lvova-Belova: Peste 700 de mii de copii ucraineni au fost duși în Rusia de la începutul războiului

„Majoritatea copiilor trăiau în Rusia cu rude apropiate, mai ales cu bunicile lor. Un băiat, în vârstă de 16 ani, care rămăsese fără îngrijire părintească de la naștere, se afla în orfelinatul Aleșkinski. Fratele său a preluat custodia copilului”, a mai spus ea.

Lvova-Belova a declarat miercuri că medierea Qatarului a permis, de asemenea, repatrierea a doi băieți ruși, în vârstă de șapte și nouă ani, din Ucraina.

Ea a spus că băiatul mai mare a fost reunit cu mama sa, după ce a trăit cu tatăl și bunica sa în Ucraina din 2019. Cel mai mic se întorcea la tatăl său în urma decesului mamei sale, care îl dusese în Ucraina în 2020.

Lvova-Belova nu a spus însă cum au ajuns copiii ucraineni în Rusia.

Ucraina afirmă că de la începutul războiului aproximativ 20.000 de copii au fost duși în Rusia sau pe teritorii ucrainene ocupate de Rusia fără consimțământul familiei sau al tutorilor. Kievul califică aceste mutări drept crimă de război care corespunde definiției genocidului din Tratatul ONU.

• Vezi și: Rusia, chemată să dea explicații la ONU privind soarta copiilor ucraineni

Moscova susține că a protejat mereu copiii vulnerabili din zona de război.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Lvova-Belova și președintele Vladimir Putin în legătură cu răpirea copiilor ucraineni. Rusia a denunțat decizia ca „scandaloasă și inacceptabilă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marian, care deține și funcția de președinte a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a precizat că subiectele audierilor vor viza în principal eventuala majorare a tarifelor la gazele naturale, cerută recent de Moldovagaz și aprovizionarea regiunii transnistrene cu gaze naturale.

Parlamentarul a precizat că audierile vor avea loc cu participarea reprezentanților întreprinderilor și instituțiilor din sector și se vor desfășura marți, la ora 10:00.

Ulterior, joia viitoare, 5 decembrie, în plenul Parlamentului urmează să fie audiat și ministrul Energiei, Victor Parlicov, recent întors de la Sankt Petersburg, unde a încercat, fără succes, să obțină o claritate în ce privește situația aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistriene după 31 decembrie, când expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.

Anterior, ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.

• Vezi și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

Anunțul deputatului vine cu o zi înainte ca ANRE să examineze cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor la gazele naturale cu circa 40% sau în jur de patru lei. Ședința la care va fi examinată solicitarea va avea loc vineri, 29 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Hotnews.ro amintește că Georgescu, un candidat fără mari șanse în sondajele dinaintea alegerilor, a raportat „zero cheltuieli” electorale.

„Sunt sesizări care au ajuns la AEP cu dovezi că în anumite localități au apărut afișe cu candidați, inclusiv Călin Georgescu, care nu aveau inscripționat mandatarul financiar. Am solicitat organelor să facă verificări pentru a vedea cine a făcut acele afișe, cine le-a plătit”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă, joi, la Digi24.

El a mai spus că Autoritatea Electorală Permanentă, o structură guvernamentală care are printre obiective asigurarea finanțării corecte și transparente a alegerilor, a sesizat și Agenția Națională de Administrație Fiscală (ANAF) în cazul influencerilor care au promovat campania electorală, pentru a stabili din ce surse au fost plătiți.

Declarația șefului AEP vine când la București se întrunește joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta posibile interferențe, inclusiv străine, în alegerile românești.

Tot joi, Curtea Constituțională a examinat două cereri de anulare a primului tur, venite separat din partea a doi candidați dinspre coada clasamentului. Potrivit unor surse citate de presa din România, CC ar fi decis o renumărare a voturilor, amânând pentru vineri validarea rezultatelor.

• Te-ar putea interesa și: Revine România într-o paradigmă geopolitică veche: să aleagă între Est și Vest?

Experții de la București anticipau că este puțin probabil ca aceste contestații să ducă la anularea primul tur.

Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.

Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.

Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În plus, atacurile rusești au lăsat 1 milion de oameni fără curent electric în vestul Ucrainei, spun oficialii ucraineni.

Atacurile au întrerupt alimentarea cu energie electrică a 523.000 de consumatori din regiunea Lvov, aproximativ 215.000 în regiunea Volin și peste 280.000 în regiunea Rivne, au raportat guvernatorii lor pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a declarat că infrastructura energetică este „sub atac inamic masiv” după ce a fost emisă o alertă aeriană la nivel național pentru rachetele care se apropie.

Forțele aeriene au raportat o serie de rachete de croazieră rusești și drone de atac care se îndreaptă spre orașe din întreaga țară, inclusiv capitala Kiev, Harkov, în nord-est, și Odesa, la Marea Neagră.

„Încă o dată, sectorul energetic se află sub atacul masiv al inamicului. Atacuri asupra instalațiilor energetice au loc în toată Ucraina”, a spus Galușcenko.

Operatorul rețelei electrice naționale Ukrenergo „a introdus urgent întreruperi de curent de urgență”, a adăugat el, în condițiile în care temperaturile au scăzut la aproximativ zero grade Celsius.

Întreruperile urgente a furnizării de energie electrică afectează regiunile Kiev, Odesa, Dnipro și Donețk.

La Chișinău, societatea Moldelectrica a declarat că atacurile din Ucraina nu au dus la deconectări de la curent în R. Moldova, unde „sistemul funcționează stabil” și a promis să revină cu anunțuri „în caz de schimbări”.

În același timp, Poliția de Frontieră a comunicat că patrulele moldovene au raportat mai multe „bubuituri” pe teritoriul Ucrainei. Instituția a spus, citând autoritățile ucrainene, că au avut loc atacuri asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, iar sistemele de apărare antiaeriană au respins atacul.

Incidentul a provocat sistarea pentru mai mult de o oră a punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Otaci și Unguri.

„Tactici de teroare” rusești

Atacul la nivel național din Ucraina era în desfășurare începând cu ora 08:00 potrivit mesajelor forțelor aeriene ucrainene.

„De îndată ce situația de securitate va permite, consecințele (loviturilor) vor fi specificate”, a spus Galușcenko.

Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andri Iermak, a declarat că valul de atacuri arată că Rusia „își continuă tacticile de teroare”.

„Au stocat rachete pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene, pentru război împotriva civililor în timpul... iarnă”, a spus Iermak într-o postare pe Telegram și a promis că Ucraina va răspunde.

Un înalt oficial al ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat luna aceasta că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea face ca această iarnă să fie „cea mai dură de la începutul războiului”.

Atacurile din timpul nopții de miercuri spre joi vin după două săptămâni de escaladare dramatică, ambele părți lansând noi arme pentru a câștiga un avantaj înainte ca Donald Trump să fie învestit ca președinte al SUA în ianuarie.

Într-o declarație făcută joi, pe fondul loviturilor masive din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a spus că cele „peste 100 de rachete” trimise de armata rusă în ultimele 24 de ore au fost „răspunsul” la lovituri ucrainene „în adâncime”. El a mai spus că țara sa va începe producția de serie a noii rachete Oreșnik, căreia i-a lăudat capacitățile, și că armata „caută” ținte noi, inclusiv „locurile unde se iau decizii” la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al ODA din 26 noiembrie, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin intermediul instituției, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.

Locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei.

Lansat inițial în 2018, programul a devenit neatractiv, pe fundalul scumpirii locuințelor și a împrumuturilor bancare, în special în urma crizelor apărute după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

În iulie, Parlamentul a aprobat o lege prin care a relansat acest program, denumit „Prima Casă Plus”. Astfel, condițiile de participare au fost relaxate așa încât să se poată înscrie nu doar cei care au statut de angajat, ci și liber profesioniștii, inclusiv avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiștii.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul vrea să salveze încă o „victimă” economică a războiului din Ucraina – programul „Prima Casă”

Totodată, a fost majorat plafonul maxim de creditare până la 2,5 milioane de lei, iar perioada maximă a creditului a ajuns să fie până la 30 de ani. Autoritățile au crescut și cota de garantare pentru locuințele din afara mun. Chișinău, de la 50% la 70%.

Mai mult, beneficiarii au primit dreptul de a-și schimba banca creditoare în cazul unor condiții mai avantajoase pentru refinanțare.

Din 2018 și până în prezent au fost procurate cel puțin opt mii de locuințe prin programul guvernamental „Prima Casă”. La acest program participă șase bănci comerciale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”

Anunțul vine la puține zile după rezultatul-șoc al primului tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigat de candidatul ultranaționalist Călin Georgescu, ale cărui preferințe electorale au urcat brusc pe fondul unei campanii pe TikTok.

Klaus Iohannis a anunțat luni, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, după solicitarea mai multor redacții, că nu a primit informări transmise de instituții ale statului legate de riscurile de influențare a alegerilor prezidențiale și nici despre modul în care Călin Georgescu și-a promovat candidatura pe rețelele sociale, amintește Hotnews.ro.

Dar de atunci, mai mulți politicieni români au vorbit despre posibila implicare a unor forțe străine în alegeri. Mai mulți europarlamentari, inclusiv din România, au cerut ca șeful TikTok să fie chemat să dea socoteală în legislativul Uniunii Europene.

• Te-ar putea interesa și: Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok

Între timp, în România, doi candidați plasați spre coada clasamentului în primul tur au depus miercuri, separat, contestații la Curtea Constituțională, invocând fraude și nereguli în procesul de votare și în campanie.

Cristian Terheș, de la Partidul Naţional Conservator Român, a spus la o conferință de presă că pe data de 24 noiembrie au existat „fraude” care au influențat rezultatele, mai ales în ce privește primii doi clasați (Călin Georgescu și Elena Lasconi). El a mai spus că USR, partidul lui Lasconi, ar fi făcut publicitate electorală după limita de timp prevăzută de lege.

Al doilea contestatar, Sebastian Popescu, de la Partidul Noua Românie, și-a explicat contestația prin „fraudele” pe care le-ar fi comis câștigătorul, Călin Georgescu, care „a ascuns sursele de finanțare și a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online”.

„Prin nedeclararea surselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România”, a mai scris Popescu, citat de Digi24.

Contestațiile ar urma să fie examinate de Curtea Constituțională joi, la ora 11:00.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Căderea rublei este stimulată, în special, de noul pachet de sancțiuni americane împotriva Rusiei, inclusiv de sancțiunile impuse Gazprombank, unul dintre cei mai mari furnizori de valută din țară, scrie agenția rusă RBK.

Banca Centrală a Rusiei a stabilit pentru ziua de miercuri un curs de schimb al euro de 105 ruble pe dolar și 110,49 pe euro.

Ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a declarat recent că slăbirea rublei favorizează exporturile. Ministerul a prezis un curs mediu de schimb al dolarului de 103 ruble până în 2027, informează publicația The Bell. Această prognoză a fost inclusă în proiectul bugetului federal adoptat de Duma de Stat și de Consiliul Federației.

Cu toate acestea, rubla se depreciază mai rapid decât previziunile ministerului. Experții intervievați de RBC indică printre posibilele cauze scăderea afluxului de valută, ieftinirea petrolului și „componenta speculativă”, adică jocul de la bursă pe seama slăbirii rublei. Potrivit Bloomberg, autoritățile ruse speră ca ieftinirea monedei să reducă deficitul bugetar cauzat de război.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei

Analiștii prezic acum că rubla ar putea atinge 115-120 înainte de sfârșitul anului, iar unii cer guvernului și băncii centrale să ia măsuri precum forțarea exportatorilor să vândă mai multe valute și creșterea vânzărilor de valută de către stat.

„Măsurile pot include creșterea vânzărilor de valută străină de către banca centrală prin ajustări ale parametrilor operațiunilor în conformitate cu regula bugetară și controale suplimentare ale capitalului”, a declarat analistul Sofya Donets de la T-Bank, citat de Reuters.

Căderea rublei alimentează inflația, care ar trebui să depășească estimările băncii centrale pentru acest an, ceea ce contracarează înăsprirea monetară dureroasă a autorității de reglementare, rata dobânzii de referință fiind la cel mai ridicat nivel din 2003.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe site-ul Curții Constituționale au fost publicate două solicitări de anulare a primului tur de scrutin.

Prima e o „cerere de anulare, alegeri prezidențiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”, depusă miercuri de Sebastian Constantin Popescu, și o cerere similară depusă în aceeași zi de Cristian Terheș.

Terheș și Popescu au avut scoruri de sub 1% din voturi la 24 noiembrie.

Cristian Terheș a spus la o conferință de presă că a făcut contestație pentru că pe data de 24 noiembrie au existat „fraude” care au influențat rezultatele, mai ales în ce privește primii doi clasați (Călin Georgescu și Elena Lasconi). El a mai spus că USR, partidul lui Lasconi, ar fi făcut publicitate electorală după limita de timp prevăzută de lege.

Sebastian Constantin Popescu nu și-a explicat imediat motivele.

• Te-ar putea interesa și: După „șocul Georgescu”, se cere interogarea șefului TikTok în Parlamentul European

Potrivit reprezentanților CCR, cele două dosare care vizează cereri de anulare a alegerilor vor fi judecate joi. Ședința este programată pentru ora 11.00.

Contestațiile celor doi candidați marginali vin în vreme ce alți politicieni cheamă la anchetarea șocului primului tur, în care candidatul independent cu vederi anti-occidentale, Călin Georgescu, a obținut primul loc, sfidând toate sondajele de opinie, după o campanie-fulger pe TikTok.

Pe locul al doilea s-a clasat Elena Lasconi. Cei doi ar urma să se confrunte în turul al doilea la 8 decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

ANRE spune în comunicatul de miercuri, 27 noiembrie, că luat decizia de a interveni în regim urgent pentru a ajusta tarifele la gazele naturale din cauza creșterilor semnificative a prețurilor de achiziție a gazelor naturale, despre care a susține că constituie o „situație excepțională”.

În debutul ședinței de Guvern de miercuri, premierul Dorin Recean a spus că solicitarea Moldovagaz „trebuie analizată transparent” și a menționat că situația generată de majorarea tarifelor, alături de o potențială „catastrofă umanitară” în stânga Nistrului, ce ar apărea în cazul sistării livrărilor de gaze, ar putea duce la o „iarnă foarte grea”. Prim-ministrul a dat asigurări că Guvernul va căuta soluții pentru a gestiona situația, fără a oferi alte detalii.

Potrivit Agenției, în noiembrie, prețul gazelor naturale pe piețele internaționale s-a majorat cu peste 25%, iar Moldovagaz a cumpărat gaze naturale la un preț mult mai mare decât cel inclus în tarifele actuale.

„Această diferență impune ajustarea imediată a prețurilor pentru a reflecta costurile reale”, se arată în comunicatul Agenției.

ANRE mai susține că o eventuală amânare a majorării tarifelor la gazele naturale în prezent, ar putea duce la pierderi financiare mari, fapt ce ar pune în pericol aprovizionarea cu gaze pe timp de iarnă și genera devieri tarifare care vor trebui recuperate prin noi posibile majorări de tarife în viitor.

Despre criticile privind lipsa de transparență a ședințelor, înaintate în special de membrul Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, care a cerut ședință fizică și cu prezența presei, Agenția a spus că ședințele sale se desfășoară online și că oricine poate participa la ele.

• Vezi și: ANRE amână examinarea cererii Moldovagaz de majorare a tarifului la gazele naturale

Moldovagaz a cerut marți, 26 noiembrie, ANRE majorarea tarifului la gazele naturale cu circa 40% (în jur de patru lei). Demersul, depus la o zi după vizita ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom, urma să fie examinat astăzi, dar Agenția a amânat ședința pentru vineri, 29 noiembrie, invocând volumul mare de informații ce trebuie analizat.

Totodată, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a anunțat că săptămâna viitoare vor fi organizate audieri parlamentare publice pe tema situației din domeniul energetic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit autorităților, studenții străini vor avea la dispoziție locuri speciale în cadrul ghișeelor de documentare, unde pot depune dosarele. De asemenea, în perioada admiterii, dosarele acestora vor fi examinate în regim prioritar, ceea ce va reduce timpul de așteptare și va face procesul mai eficient și mai accesibil.

Reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație susțin că au luat aceste măsuri după mai multe discuții cu Ministerul Educației și Cercetării care intenționează să atragă mai mulți studenți străini în universitățile din R. Moldova.

• Vezi și: În India, în căutare de studenți. Ministrul Dan Perciun participă la un forum educațional din New Delhi
  

În aceste zile, o delegație a Ministerului Educației și Cercetării, dar și rectorii mai multor universități se află în India. Ei participă la un forum internațional în educație, „World Education Forum 2024”, organizat în New Delhi, pentru a propune oferta educațională a universităților din Moldova tinerilor din India.

Ministrul Dan Perciun a avut o întrevedere cu omologul său din India, Dharmendra Pradhan, la New Delhi, unde a discutat mai multe subiecte, printre care și cel privind crearea unor posibilități de mobilitate academică și profesională între cele două state.

În total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt documentați în scop de studii 2.123 studenți străini, înmatriculați în 30 de instituții de învățământ. Cei mai mulți studenți vin din India, Israel, Ucraina, Tunisia și Camerun.

• Te-ar putea interesa și: Din Africa, la Chișinău. Tot mai mulți studenți străini, în universitățile moldovene

Potrivit statisticilor, fiecare al zecelea student care învață în Republica Moldova este străin. Totodată, în ultimii 10 ani, numărul tinerilor de peste hotare înmatriculați în universitățile moldovene a crescut de la 1,3% la 9,7%.

Veniturile pe care le aduc studenții străini se ridică la circa 100 de milioane de lei anual. Cei mai mulți studiază la Universitatea de Stat de Medicină Și Farmacie „Nicolae Testemițeanu”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Victor Parlicov a spus că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist, în cazul sistării livrărilor de gaze sau a reducerii volumului acestora, dar nu a exclus că o asemenea situație ar putea fi evitată în ultimul moment.

Compania rusă Gazprom a cerut Chișinăului să convingă Kievul să permită tranzitul gazelor spre regiunea transnistreană și în anul viitor, însă R. Moldova nu poate influența decizia Ucrainei, a spus Parlicov, care a prezentat la o conferință de presă, pe 27 noiembrie, rezultatele discuțiilor pe care le-a purtat luni cu conducerea gigantului energetic din Rusia.

Parlicov a spus că, pentru Chișinău, menținerea rutei tradiționale de livrare a gazelor (prin Ucraina) ar fi soluția cea mai bună, în situația în care circa 80% din necesarul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului este asigurat de Centrala de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, care produce curent cu gaze rusești.

• Te-ar putea interesa și: De ce se duce ministrul Parlicov în vizită de lucru la Gazprom

Totodată, Gazprom spune ar fi gata să livreze gaze în Transnistria prin rute alternative (via Turcia), dacă Chișinăul va achita o pretinsă datorie istorică de cca 700 de milioane de dolari, a spus ministrul. Victor Parlicov a reiterat însă poziția Chișinăului în această chestiune și anume că R. Moldova că nu are datorii față de concernul rus, după cum a stabilit și un audit independent al datoriilor istorice, realizat în 2023 la cererea autorităților moldovene. Gazprom nu recunoaște rezultatele auditului acestor datorii.

Ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.

„Scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist. Noi nu avem certitudinea că gazele rusești vor ajunge și după 1 ianuarie. Lucrăm cu partenerii externi, pentru că fără sprijinul lor nu vom putea să ne descurcăm”, a spus oficialul.

Totuși, ministrul consideră că, în cazul opririi tranzitului prin Ucraina, Gazprom nu va lăsa regiunea transnistreană complet fără gaze, și ar putea continua livrările prin rute alternative, dar într-un volum mai mic, atât cât să mențină „măcar un pic stabilitatea în regiune”.

• Vezi și: Podcastul Reporterii | Revenirea la gaze rusești pe malul drept ar fi sinucigașă. Pe malul stâng, este exact invers

„Și volumele de gaze, și de energie electrică pot fi asigurate. Vom achiziționa energie din altă parte, dar ar putea fi mai scumpă. Livrările de gaze pe malul stâng pot fi asigurate fizic, însă depinde cum vor fi achitate. Apelăm la sprijinul partenerilor internaționali pentru realizarea acestui scenariu”, a spus ministrul.

Pe de altă parte, Gazprom a acceptat desemnarea unor noi membri ai consiliului de administrare al Moldovagaz de către Chișinău, a declarat ministrul. Aceștia sunt Dorin Junghietu pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație, Vadim Ceban pentru funcția de vicepreședinte, Eduard Calancea și Radu Mandraburca, pentru funcțiile de membru al Consiliului de Administrație. În viitorul apropiat, candidaturile respective ar urma să fie supuse procedurii repetate de votare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Și în România, ANCOM și CNA – instituțiile responsabile cu comunicațiile pe internet, respectiv audiovizuale, cred că TikTok a jucat un rol în alegeri și cer anchete.

Victoria în primul tur, din 24 noiembrie, a ultranaționalistului și pro-rusului Călin Georgescu a declanșat unde de șoc cu privire la traiectoria politică a țării din UE și NATO, multe îngrijorări concentrându-se pe modul în care o campanie TikTok a reușit să scoată din obscuritate un candidat necunoscut. Turul al doilea al alegerilor are loc pe 8 decembrie.

„Facem apel la CEO-ul TikTok să vină să vorbească în această casă și să se asigure că platforma sa nu încalcă DSA", a declarat Valérie Hayer, șefa grupului liberal Renew Europe, într-o conferință de presă, referindu-se la Legea serviciilor digitale, regulamentul european pentru conținutul online.

„România este un semnal de alarmă: radicalizarea și dezinformarea pot avea loc în toată Europa, cu consecințe dăunătoare”, a adăugat Hayer, o aliată a președintelui francez Emmanuel Macron.

Apelul lui Hayer vine la doar două zile după victoria șocantă a lui Georgescu. El susține că nu a avut nici un sprijin de partid, iar sondajele nu au reușit să-i măsoare realist popularitatea. Specialiștii și cercetătorii se concentrează acum pe o campanie majoră de pe rețeaua TikTok pe care a dus-o în zilele dinaintea alegerilor.

„Credem că TikTok a fost folosit în mod abuziv (...) de el și de o armată de conturi false folosite în sprijinul său”, a declarat pentru publicația Politico Bogdan Manolea, director executiv al grupului de campanie din România, Asociația pentru Tehnologie și Internet.

Cu TikTok, de la 2% la 22%?

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) din România a cerut marți Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială împotriva rețelei chineze de socializare Tiktok, a anunțat Valentin Jucan, vicepreședintele CNA.

CNA a luat ca reper raportul făcut de Expert Forum, care a stabilit că preferințele electorale pentru candidatul independent Călin Georgescu au crescut de la 2% la 22% în baza unei campanii desfășurate pe TikTok.

Campania ar fi folosit conturi cu conținut electoral fără marcaje adecvate, cu amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtaguri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări.

„Aceste acțiuni au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic”, spune vicepreședintele CNA într-o postare pe Facebook.

• Te-ar putea interesa și: Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat marți că finanțarea campaniei lui Georgescu pe TikTok trebuie revizuită. „Este un sistem, nu știu cât de legal este, am înțeles cum a fost folosit sistemul. Sursa de finanțare, în opinia mea, trebuie urmărită”, a spus premierul, candidat al PSD la alegeri care nu a reușit să intre în turul doi.

Politico precizează că, până în acest moment, nu există dovezi ale implicării Rusiei sau a altor actori statali.

Bogdan Manolea a adăugat că TikTok ar fi trebuit să remarce „valul de mii de conturi false” și că compania ar trebui să fie responsabilă pentru asta în conformitate cu DSA (legea europeană care reglementează activitatea rețelelor sociale și a conținutului online).

Keith Kiely, coordonator al Observatorului Bulgar Român pentru Media Digitală a declarat că platforma a avut o „influență semnificativă” în alegeri.

Nu este prima dată când rețeaua TikTok, deținută de compania chineză Bytedance, este criticată în UE. În 2023, Macron a numit TikTok „înșelător de nevinovat” și o cauză a „dependenței reale” în rândul utilizatorilor. În primăvară, însăși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că nu exclude interzicerea TikTok în UE. Cu toate acestea, UE nu a aplicat încă amenzi sau sancțiuni majore împotriva platformei.

TikTok respinge și acum orice acuzații de amestec politic ilegal.

„Aceste relatări extrem de speculative despre alegerile din România sunt inexacte și înșelătoare, deoarece majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok, iar câștigătorii au făcut campanie și pe alte platforme digitale decât a noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino.

Conținut preluat cu adaptări de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, vor fi testați 486 de elevi de la mai multe instituții învățământ din R. Moldova. Școlile implicate în procesul de evaluare au posibilitatea să aleagă una dintre cele două discipline sau ambele, dar și clasele care participă la testare - a VIII-a, a IX-a sau ambele.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) spune că lucrările vor fi verificate în Comisiile raionale/municipale de evaluare, constituite prin ordinul direcției raionale/municipale de învățământ.

„Rezultatele acestui exercițiu vor fi transmise Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) pentru efectuarea unei analize a nivelului de aplicare a curriculumului la clasă pe anumite segmente de conținut, iar lucrările scrise ale elevilor sunt returnate instituțiilor de învățământ”, susține Lilia Ivanov, directoarea ANCE.

Evaluările tematice sunt o premieră pentru elevii de gimnaziu. Astfel, autoritățile vor să stabilească care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate la meditațiile gratuite oferite de ministerul Educației.

• Te-ar putea interesa și: Meditații gratuite pentru absolvenții claselor a IX-a

Acestea vor fi organizate în lunile martie, aprilie a câte 30, 40 de ore la matematică sau la altă disciplină selectată de instituțiile de învățământ.

În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare la pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

În 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în Centre de examene, asemeni celor de bacalaureat, sub supraveghere video.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Kavelașvili, care a jucat pentru scurt timp pentru Manchester City ca atacant la mijlocul anilor 1990, este membru fondator al grupării Puterea Poporului, o aripă a partidului de guvernământ Visul Georgian, și face des declarații dure, anti-occidentale.

Ca și alți politicieni mai noi din estul Europei, este pentru „suveranitate”, „pace” în Ucraina și în alte părți, ca și promovarea „valorilor tradiționale”.

În septembrie, amintește Reuters, el a descris opoziția din țara sa drept o „coloană a cincea” care încerca să submineze „pacea” din Georgia la indicația „administrației americane și a anumitor senatori”.

În iunie, el a acuzat congresmenii americani că plănuiesc „o revoluție violentă directă, un plan de ucrainizare a Georgiei și o dorință insațiabilă de a ne distruge țara”.

Alegerea sa este aproape asigurată, deoarece Visul Georgian domină „colegiul electoral” al membrilor parlamentului și al reprezentanților administrației locale - o structură nouă, care va alege luna viitoare șeful statului în locul votului popular, cum era până acum.

Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială, alegerea lui Kavelașvili va fi probabil considerată de Uniunea Europeană și de Statele Unite drept un nou semn că Georgia se îndepărtează de Occident și se apropie de Rusia, notează Reuters.

El urmează să îi ia locul lui Salome Zurabișvili, care a fost aleasă pe când era aliata blocului de guvernare, dar a devenit între timp un critic fervent al Visului Georgian, acuzându-l că a spulberat speranțele Georgiei de aderare la UE.

Zurabișvili a denunțat alegerile parlamentare de luna trecută, câștigate de Visul Georgian , ca fiind frauduloase, iar deputații opoziției au refuzat să își ocupe locurile în parlament la ședința de inaugurare din 25 noiembrie. Președinta nu a participat nici ea, considerând parlamentul „neconstituțional”.

Promisiuni de unitate

Într-un discurs de acceptare a nominalizării, Kavelașvili, în vârstă de 53 de ani, a promis să unească Georgia, acuzând-o în același timp pe președinta demisionară că a „insultat și ignorat” Constituția țării.

Georgia se număra într-o vreme printre țările cele mai pro-occidentale din spațiul post-sovietic, dar Visul Georgian a aprofundat în ultimii ani legăturile cu Rusia, fiind în același timp acuzat de oponenții săi de tendințe autoritare.

Partidul de guvernământ afirmă că dorește ca Georgia să adere la UE, ca și la NATO, însă Bruxelles-ul spune că cererea georgienilor este „înghețată” din cauza legilor recent adoptate privind „agenții străini” și limitarea drepturilor LGBT. Criticii occidentali afirmă că ambele sunt draconice și de inspirație rusă.

Partidul Puterea Poporului, pe care Kavelașvili l-a co-fondat, este considerat unul dintre cei mai fățiș pro-ruși actori din politica georgiană și a susținut entuziast legile privind agenții străini și anti-LGBT.

Nominalizarea lui Kavelașvili a fost anunțată miercuri de Bidzina Ivanișvili, un fost prim-ministru miliardar care a fondat Visul Georgian și este considerat cel mai puternic politician al țării.

Ivanișvili l-a lăudat pe fostul fotbalist ca pe un politician și sportiv „remarcabil”, punându-l în contrast cu președinta Zurabișvili, pe care a acuzat-o de „trădare gravă” a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație transmisă de agenția de presă de stat din Emirate, ministerul a mulțumit autorităților turce pentru „cooperarea lor în arestarea făptașilor”, fără a oferi detalii suplimentare.

Autoritățile EAU au declarat că au arestat trei bărbați uzbeci pentru presupusa ucidere a lui Zvi Kogan, un rabin în vârstă de 28 de ani care locuia în Emiratele Arabe Unite și avea dublă cetățenie, israeliană și moldoveană.

Cei trei suspecți au fost capturați la Istanbul într-o operațiune secretă desfășurată la sfârșitul săptămânii de serviciile de informații și de poliția turcă, acționând la cererea guvernului EAU, a declarat o sursă de securitate turcă, citată de Reuters.

Serviciile de informații turce au aflat cu ce zbor au sosit suspecții la Istanbul, iar poliția turcă i-a prins după ce au părăsit aeroportul, a adăugat sursa.

Turcia i-a extrădat pe suspecți în EAU, a mai spus sursa.

Circumstanțele morții lui Kogan nu au fost dezvăluite și nu este clar dacă autoritățile EAU au descoperit motivul crimei.

Oficialii israelieni au declarat că Kogan a fost vizat pentru că era evreu și au caracterizat uciderea sa drept un atac antisemit. Serviciile de securitate israeliene participă la anchetă.

• Te-ar putea interesa și: Trei uzbeci, arestați în cazul omorului rabinului moldo-israelian în EAU

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a părut să îmbrățișeze explicația israeliană în mesajul de condoleanțe, spunând că „ura nu-și are locul” în lumea de azi.

Presa israeliană a scris că autorii crimei ar fi vrut să compromită tendința de apropiere dintre Israel și țările arabe în cadrul Acordurilor Abraham, negociate de SUA în primul mandat al lui Donald Trump.

Kogan locuia în Emiratele Arabe Unite de mai mulți ani și participa la acțiuni de consolidare a comunității evreiești din țara din Golful Persic. El a fost dat dispărut joi, iar cadavrul său a fost descoperit duminică.

Oficialii uzbeci au declarat că guvernul de la Tașkent colaborează cu autoritățile EAU și israeliene în anchetă.

Doi dintre suspecții reținuți au 28 de ani, iar un al treilea are 33 de ani. Cei trei suspecți au fost prezentați legați la ochi și imobilizați în imagini publicate de Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Data noii ședințe la care va fi pusă în discuție cererea Moldovagaz este vineri, 29 noiembrie, ora 10:00.

Marți, 26 noiembrie, Moldovagaz a depus la ANRE o cerere de majorare a tarifului la gazele naturale cu aproape 40% mai mult pentru un metru cub (circa 4 lei), începând cu 1 decembrie. Compania a argumentat solicitarea invocând creșterea prețurilor pe piața internațională.

Anunțul ANRE privind examinarea acestei cereri la doar o zi distanță a fost întâmpinat cu critici în spațiul public. Vestea a venit și la scurt timp după vizita ministrului Energiei, Victor Parlicov și a a conducerii Moldovagaz la Santk Petersburg.

Membrul Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, a acuzat instituția de abuz, pentru că nu ar fi respecta procedurile de transparență, cerând organizarea unei ședințe publice, cu prezența presei.

În dimineața zilei de miercuri, 27 noiembrie, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a anunțat că va organiza săptămâna viitoare audieri parlamentare publice pe tema situației din domeniul energetic la care vor fi invitate instituțiile și întreprinderile din acest sector.

• Te-ar putea interesa și: Parlicov s-a întâlnit cu șeful Gazprom. Rezultatele nu sunt, deocamdată, clare

Parlamentarul a spus că anunțul Moldovagaz a stârnit „nemulțumire și nedumerire în rândul multor cetățeni”, mai ales după ce „unii responsabili din domeniu” au făcut mai multe „declarații optimiste cu privire la situația energetică acum câteva luni”.

„În cadrul acestor audieri, ne propunem să clarificăm motivele care au dus la această solicitare de majorare neașteptată și să identificăm soluții pentru a reduce, pe viitor, riscul unor ajustări bruște ale tarifelor”, a spus Marian.

La începutul lunii septembrie, premierul Dorin Recean dădea asigurări în cadrul unei ședințe de Guvern că în actualul sezon de încălzire „moldovenii nu vor plăti tarife mai mari pentru gaz și lumină”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Armata libaneză, care are în cadrul acordului sarcina de a se asigura că încetarea focului este respectată, a anunțat miercuri că se pregătește să se desfășoare în sudul țării, relatează Reuters.

Armata a cerut ca locuitorii satelor de frontieră să-și amâne întoarcerea acasă până la retragerea armatei israeliene, care în războiul împotriva milițiilor Hezbollah a pătruns aproximativ șase kilometri pe teritoriul libanez.

Acordul de armistițiu, care promite să pună capăt unui conflict de un an la frontiera israeliano-libaneză, soldat cu moartea a mii de oameni, este o realizare majoră pentru diplomația condusă de SUA în ultimele zile ale administrației președintelui Joe Biden.

Președintele SUA a declarat că administrația sa face, de asemenea, presiuni pentru o încetare a focului în Gaza și că este posibil ca Arabia Saudită și Israelul să își normalizeze relațiile.

• Vezi și: Israelul este pe cale să aprobe un armistițiu de 60 de zile cu Hezbollah

Rafale de focuri de armă au putut fi auzite în capitala Libanului, Beirut, după ce încetarea focului a intrat în vigoare miercuri în zori. Nu a fost imediat clar dacă focurile de armă au fost de sărbătoare sau focuri de avertisment pentru civilii care nu au avut cunoștință de ultimele evoluții.

Coloane de mașini care transportau persoane strămutate din sudul Libanului în fața atacurilor israeliene din ultimele luni au început să se întoarcă în zonă după încetarea focului, potrivit martorilor Reuters. Alte familii au putut fi văzute întorcându-se în suburbiile sudice bombardate ale Beirutului, purtând steaguri Hezbollah.

Biden a vorbit marți la Casa Albă, la scurt timp după ce cabinetul de securitate al Israelului a aprobat acordul cu un vot de 10-1. El a declarat că a vorbit cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și cu prim-ministrul interimar al Libanului, Najib Mikati, și că luptele se vor încheia la ora locală 4 a.m. (aceeași ca în Moldova).

„Este. în concepție, o încetare permanentă a ostilităților”, a declarat Biden. „Resturile Hezbollah și altor organizații teroriste nu vor mai avea voie să amenințe securitatea Israelului”.

Israelul își va retrage treptat forțele pe parcursul a 60 de zile, în timp ce armata libaneză va prelua controlul asupra teritoriului din apropierea graniței cu Israelul, pentru a se asigura că Hezbollah nu își reconstruiește infrastructura acolo, a mai spus Biden.

„Civilii de pe ambele părți vor putea în curând să se întoarcă în siguranță în comunitățile lor”, a asigurat el.

Iranul salută armistițiul

Hezbollah nu a comentat oficial încetarea focului, însă Hassan Fadlallah, un oficial de rang înalt, a declarat pentru postul de televiziune libanez Al Jadeed TV că gruparea va ieși din război încă și mai puternică.

„Mii de oameni se vor alătura rezistenței... Dezarmarea rezistenței a fost o propunere israeliană care a eșuat”, a declarat Fadlallah, care este și membru al parlamentului libanez.

Iranul, care susține Hezbollah, gruparea palestiniană Hamas, precum și rebelii Houthi care au atacat Israelul din Yemen, a declarat că salută încetarea focului.

Președintele francez Emanuel Macron a declarat pe platforma de socializare X că acordul a fost „punctul culminant al eforturilor întreprinse timp de mai multe luni cu autoritățile israeliene și libaneze, în strânsă colaborare cu Statele Unite”.

Ministrul libanez Mikati a emis o declarație în care salută acordul. Ministrul de externe Abdallah Bou Habib a declarat că armata libaneză va avea cel puțin 5.000 de soldați desfășurați în sudul Libanului după retragerea trupelor israeliene.

Premierul israelian Netanyahu a declarat că este pregătit să pună în aplicare încetarea focului, dar va riposta cu fermitate la orice încălcare de către Hezbollah.

El a declarat că încetarea focului va permite Israelului să se concentreze asupra amenințării Iranului, va oferi armatei posibilitatea de a se odihni și de a-și reface proviziile și va izola Hamas, gruparea militantă islamistă care a declanșat războiul în regiune când a atacat Israelul din Gaza anul trecut.

„La nevoie, vom lovi din nou” (Netanyahu)

„În deplină coordonare cu Statele Unite, ne păstrăm libertatea totală de acțiune militară. În cazul în care Hezbollah încalcă acordul sau încearcă să se reînarmeze, vom lovi decisiv”, a declarat Netanyahu.

Hezbollah, care este aliat al Hamas, este acum considerabil mai slab decât a fost la începutul conflictului, a adăugat el.

„L-am dat înădărăt cu zeci de ani, i-am eliminat (...) principalii lideri, i-am distrus majoritatea rachetelor, am neutralizat mii de luptători și am distrus infrastructură teroristă construită ani de zile în apropierea frontierei noastre”, a mai spus el.

Un oficial american de rang înalt a declarat sub rezerva anonimatului că SUA și Franța se vor alătura unui mecanism din care face parte forța de menținere a păcii UNIFIL care va colabora cu armata libaneză pentru a descuraja eventualele încălcări ale încetării focului. Forțele de luptă americane nu vor fi desfășurate, a mai spus oficialul.

În orele care au precedat încetarea focului, ostilitățile au făcut ravagii, întrucât Israelul și-a intensificat campania de lovituri aeriene în Beirut și în alte părți ale Libanului, autoritățile medicale raportând cel puțin 18 morți.

Armata israeliană a declarat că a lovit „componente ale sistemelor și gestionării financiare ale Hezbollah”, inclusiv un birou de schimb valutar. Hezbollah a continuat, de asemenea, să lanseze rachete asupra Israelului în ultimele ore.

Un sondaj realizat de canalul 12 TV din Israel a arătat că 37% dintre israelieni erau în favoarea încetării focului, iar 32% împotrivă.

Printre cei care se opun acordului în Israel se numără liderii opoziției naționaliste și edilii orașelor din apropierea graniței Israelului cu Libanul, care doresc o zonă tampon, depopulată, de partea libaneză a frontierei.

Atât guvernul libanez, cât și Hezbollah au insistat că întoarcerea civililor strămutați în sudul Libanului este un principiu-cheie al armistițiului.

Ministrul israelian al securității, Itamar Ben-Gvir, un membru de dreapta al guvernului Netanyahu, a declarat pe X că acordul nu asigură întoarcerea israelienilor din nordul țării la casele lor și că armata libaneză nu are capacitatea de a controla mișcarea Hezbollah.

„Pentru a părăsi Libanul, trebuie să avem propria noastră centură de securitate”, a insistat Ben-Gvir.

Un salut din Chișinău

Ajungerea la armistițiu a fost salutată de mai multe guverne europene, inclusiv de cel al R. Moldova.

„Salutăm încetarea focului între Israel și Liban, mediatorii SUA și Franța au făcut o muncă minuțioasă”, se spune într-o postare pe X a ministrului de Externe Mihai Popșoi. „Lumea trebuie să se concentreze pe punerea în aplicare și menținerea păcii și pe ajutorarea celor care au fost afectați de război.”

Din zona libaneză afectată de confruntările dintre Israel și Hezbollah au fost evacuați în ultimele luni mai mulți cetățeni moldoveni. De asemenea, pacificatorii moldoveni din forța ONU de menținere a păcii au revenit acasă, la capăt de mandat, dar cu o întârziere de o lună datorată situației complicate de operațiunile israeliene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Documentul a fost semnat de directorul CNA, Alexandr Pînzari, și procurorul-șef al EPPO, Laura Codruța Kovesi, pe 26 noiembrie, în marginea unei conferințe anuale a EPAC/EACN (Rețeaua europeană a punctelor de contact pentru combaterea corupției și Rețeaua autorităților anticorupție din țările UE), ce se desfășoară zilele acestea la București.

Potrivit acordului, cele două instituții se vor concentra pe cazurile legate de corupție și fraudă în ceea ce privește fondurile UE, precum și pe recuperarea bunurilor infracționale, creând un cadru legal pentru schimbul de informații, date și probe. Acest lucru va contribui la identificarea rețelelor criminale complexe care acționează în Republica Moldova și în statele membre ale UE, se spune într-un comunicat al CNA.

• Te-ar putea interesa și: Posibilele fraude cu fondurile europene de preaderare, pe agenda discuțiilor dintre Kövesi și autoritățile de la Chișinău

Totodată, EPPO ar urma să ofere asistență tehnică, formare și cele mai bune practici pentru fortificarea capacităților CNA de investigare a cazurilor de corupție.

„Această cooperare între EPPO și CNA va consolida interacțiunea între cele două instituții, va adăuga valoare investigațiilor și va spori capacitatea instituțională de a combate infracțiunile de corupție și a fraudei. Un astfel de parteneriat nu servește doar intereselor de protecție a intereselor financiare ale UE, ci contribuie și la obiectivele mai largi de transparență, responsabilitate și integrare europeană”, a declarat șeful CNA, Alexandr Pînzari, după semnarea acordului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înțelegerea ar urma să fie încheiată cu gruparea libaneză Hezbollah, care este desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană pune pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul său politic. Aripa politică a Hezbollah ocupă locuri în parlamentul libanez.

Optimismul a fost împărtășit și de ministrul Afacerilor Externe al Libanului, Abdallah Bou Habib, care și-a exprimat speranța la o întrevedere G7 din Italia.

„În principiu, [premierul israelian Benjamin] Netanyahu a fost de acord și noi suntem de acord, ca guvern”, a declarat Bou Habib pentru postul italian de televiziune Rai.

„Decizia finală aparține Cabinetului israelian”, a mai spus ministrul.

Cabinetul de securitate al Israelului era așteptat să se întrunească pe parcursul zilei de marți pentru a discuta și aproba cel mai probabil acordul, în cadrul unei ședințe prezidate de premierul Benjamin Netanyahu.

Această decizie ar pava calea pentru o declarație de armistițiu emisă de președintele SUA, Joe Biden, și președintele francez, Emmanuel Macron, au spus patru surse din guvernul libanez pentru Reuters, luni.

La Washington, purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a spus că „suntem aproape”, dar „nimic nu este gata”. Președinția franceză a spus că discuțiile privind un armistițiu între Israel și gruparea libaneză Hezbollah, susținută de Iran, au înregistrat un „progres semnificativ”.

Negocierile pentru a opri luptele s-au concentrat pe restabilirea unei încetări a focului bazată pe Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care a pus capăt ultimului război major între Hezbollah și Israel în 2006.

Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, Danny Danon, a declarat luni că Israelul își va menține capacitatea de a lovi sudul Libanului în cadrul oricărui acord.

Libanul s-a opus anterior acordării unui astfel de drept Israelului, iar oficialii libanezi au declarat că o astfel de formulare nu este inclusă în proiectul de propunere. Doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul are un acord paralel cu SUA care îi permite să ia măsuri în Liban împotriva „amenințărilor iminente”.

Ce prevede înțelegerea

Acordul cere Israelului să-și retragă trupele din sudul Libanului, în zonă urmând să fie staționate trupe ale armatei libaneze în următoarele 60 de zile. Hezbollah a spus că va pune capăt prezenței sale armate de-a lungul frontierei, la sud de râul Litani.

Propunerea a întrunit aprobare în Beirut, unde vicepreședintele parlamentului libanez, Elias Bou Saab, a spus pentru Reuters că nu există obstacole serioase în implementarea acestuia – decât dacă Netanyahu își schimbă părerea.

Semne ale unei evoluții diplomatice au fost acompaniate de o escaladare militară. Loviturile aeriene israeliene de marți au distrus mai multe suburbii din partea de sud a Beirutului controlate de Hezbollah, în timp ce gruparea armată a lansat rachete înspre Israel.

• Te-ar putea interesa și: Israelul încearcă să slăbească influența politică și economică a grupării Hezbollah

Distrugerile imense provocate de loviturile armatei israeliene - scrie Reuters - scot în evidență „factura” uriașă a reconstrucției pe care Libanul, aflat în crize succesive de câțiva ani și cu peste un milion de persoane strămutate, trebuie să o suporte.

În Israel, o eventuală încetare a focului va deschide calea pentru întoarcerea a 60.000 de persoane în localitățile din nord, evacuate în momentul în care Hezbollah a început să lanseze rachete în sprijinul aliatului său palestinian Hamas, considerat grupare teroristă în SUA și UE, la o zi după atacul grupării din 7 octombrie 2023.

Israelul a aplicat lovituri masive milițiilor Hezbollah de când a trecut la ofensivă împotriva grupului în septembrie, ucigându-l pe liderul său Sayyed Hassan Nasrallah și pe alți comandanți de rang înalt, lovind totodată și în zonele din Liban în care grupul deține influența.

Hezbollah a lansat aproximativ 250 de rachete duminică, într-una dintre cele mai puternice baraje de până acum. Orașul Nahariya, din nordul Israelului, a fost ținta mai multor tiruri de rachete în cursul nopții.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te