Prima zi a summit-ului de la Bruxelles s-a încheiat cu un comunicat, în care toate cele 29 de stat membre își exprimă hotărârea de a mări cheltuielile militare. Comunicatul condamnă însă și „agresiunea Rusiei”, inclusiv anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea, atacul cu gaz neurotoxic din sud-vestul Angliei și „amestecul în alegeri”. Unii diplomați europeni, relatează BBC, se întreabă însă dacă aceste probleme vor fi discutate de Donald Trump în cursul primului său summit cu președintele rus Vladimir Putin, programat pentru 16 iulie la Helsinki?
În cursul discuțiilor de miercuri, s-a relatat că președintele american Donald Trump a cerut aliaților NATO să-și mărească la 4% din PIB bugetul apărării, dublu față de ținta financiară existentă, și anume 2% din PIB. Aceasta fusese stabilită la summit-ul NATO din 2014. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a confirmat faptul că președintele a venit cu această nouă propunere pentru că „vrea ca aliații să acopere o parte mai mare din cheltuieli, în cel mai rău caz, să-și respecte promisiunile deja asumate”.
Înainte de întrevederea de miercuri, Donald Trump își intensificase criticile la adresa aliaților europeni, în special a Germania, pentru faptul că nu ar cheltui suficient pentru securitatea colectivă, lăsând Statele Unite să suporte cea mai mare parte a cheltuielilor.
În replică la noua propunere a președintelui american, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a declarat că pentru moment țările membre trebuie să se concentreze pe ținta de 2% din PIB, țintă „pe care suntem pe cale să o atingem” a precizat Stoltenberg, citat de BBC.
Din 29 de țări membre, în acest moment, numai cinci au un buget militar de 2% sau mai mult din PIB: Statele Unite, Grecia, Estonia, Marea Britanie și Letonia. Polonia și Franța vor atinge acest nivel la sfârșitul anului.
Tensiunile din cadrul Alianței, provocate de problema cheltuielilor pentru apărare, s-au intensificat în ajunul summit-ului dar și în apropierea primei întrevederi separate Trump-Putin. Ceea ce-i face pe aliații europeni să se întrebe din nou, cum au făcut-o la începutul mandatului lui Trump, dacă președintele american nu va încerca o apropiere de Rusia în detrimentul securității flancului estic al NATO ?
Prima zi a summit-ului de la Bruxelles a fost și ocazia unui atac fără precedent al președintelui Donald Trump la adresa Germaniei, despre care a susținut că ar fi „prizoniera politicii” Rusiei, care i-ar furniza „între 60 și 70% din necesarul de gaze ”. Mai mult, a afirmat că proiectele de gazoduct North Stream 1 și 2 reprezintă o amenințare pentru securitatea NATO, o problema care ar trebui discutată de Alianță.
Germania importă între 50 și 75% din gazele naturale consumate din Rusia dar gazele reprezintă numai 20% din sursele energetice utilizate de Germania. Restul de energie vine din cărbune (40%), reciclare si surse alternative (30%) și centrale nucleare (10%), potrivit firmei internaționale de brokeraj Marex Spectron, citată de BBC.
Președintele Donald Trump a criticat și faptul că în timp ce face „afaceri ” cu Rusia, Germania alocă „puțin peste 1% din PIB” pentru a apărare, comparat cu 4,2% cât reprezintă bugetul american”.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel a reacționat la criticile președintelui american, declarând că „are experiența” de a fi trăit într-o țară dominată de fosta Uniune Sovietică , motiv pentru care poate aprecia în mod deosebit faptul că astăzi, Germania reunificată „își face singură politica și decide pentru ea”.
Referitor la reproșurile președintelui american privind cheltuielile de apărare ale Germaniei, cancelara Merkel nu a uitat să reamintească faptul că țara sa este angajată militar în Afganistan, o misiune „prin care apărăm și interesele Statelor Unite. Această misiune este singura care se datorează punerii în practică a articolului 5”, a mai declarat Merkel. Este vorba de articolul 5 al Tratatului care stă la baza NATO și prin care țările membre se angajează să apere oricare membru al Alianței. Articolul 5 a fost invocat după atacurile teroriste din Statele Unite din 9 septembrie 2001, când s-a lansat „războiul împotriva terorismului” condus de Statele Unite.
După acest schimb tensionat de declarații, miercuri a fost aranjată o întrevedere Trump – Merkel la Bruxelles, în marginea summit-ului, discuție care cel puțin la nivelul declarațiilor, pare să fi aplanat tensiunile.
