La Bruxelles a început astăzi Summitul Alianței Nord Atlantice cu un schimb de replici tăioase între liderii lumii. Președintele american Donald Trump a reluat criticile la adresa aliaților occidentali care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient pentru apărarea comună. De asemenea, înaintea unei întâlniri cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, Trump a criticat mai ales Germania pentru gazoductul Nord Stream care permite importul de gaze direct din Federația Rusă: „Apărăm Germania, apărăm Franța, apărăm atâtea țări și ele fac gazoducte cu Rusia și plătesc Rusiei miliarde și miliarde. Noi trebuie să-i apărăm de Rusia și ei plătesc Rusiei miliarde”, a fost remarca președintelui SUA. Cum au răspuns liderii occidentali acestor critici? Corespondenta noastră este la Bruxelles, la Summitul Nato, și relatează:
Importanta reuniune pentru consolidarea posturii defensive a NATO, dar şi pentru o nouă proiecţie a securităţii la Marea Neagră a fost afectată negativ de atacul virulent din ajun al preşedintelui american la adresa Berlinului, atac prin care capul de afiş a fost ocupat din nou de incomodul subiect al împărţirii cheltuielilor militare: în loc să se pună accent pe întărirea continuă a posturii NATO de apărare şi descurajare, de sporire a capacităţii Alianţei în proiectarea stabilităţii din vecinătatea sa, energiile s-au concentrat, aşa cum s-a întâmplat şi marţi, cu o zi înainte de summit, pe pretenţiile preşedintelui american la adresa aliaţilor europeni, în primul rând a Germaniei, de zgârcenie atunci când vine vorba de alocarea bugetelor militare.
Germania ar fi „prizoniera” Rusiei, deoarece cumpără de la Moscova „o mare parte din energia sa”, a afirmat Donald Trump într-o declarație făcută înaintea deschiderii summit-ului.
„Germania îmbogățește Rusia. Plătește miliarde de dolari Rusiei pentru aprovizionările cu energie și noi trebuie să plătim pentru a o apăra de Rusia. Cum să explici asta? Nu e corect”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
„Suntem capabili să avem o politică independentă şi să luăm decizii de sine stătător”, a ripostat cancelara germană, Angela Merkel.
Criticile aliatului de peste ocean au fost totuşi motivul unei întâlniri neprogramate între Angela Merkel şi Donald Trump ce a avut loc, aşa cum a confirmat o purtătoare de cuvânt de la Casa Albă, înaintea reuniunii.
„Doar câţiva ani în urmă, aveam o tendinţă de reducere a bugetelor. Acum, cheltuim mult mai mult şi mult mai bine. Şi astăzi vom confirma hotărârea noastră de a cheltui mai mult”, a încercat şi secretarul-general al Alianţei, Jens Stoltenberg, să-i apere pe aliaţii europeni.
Doar pe timpul preşedinţiei Trump, NATO şi-a sporit bugetul cu 40 la sută, este un alt argument al aliaţilor europeni în faţa criticilor preşedintelui american. De la trei în 2014, numărul statelor ce vor atinge ţinta de 2% din PIB pentru armată va ajunge în 2018 la opt. Până în 2024, cheltuielile militare vor fi suplimentate cu alte peste 266 de miliarde de euro, nu oboseşte să spună Secretarul General al Alianţei.
Cât despre subiectul energetic invocat de conducătorul celei mai puternice armate din lume în raport cu Germania, şeful NATO a spus că e şi acesta un aspect important al securităţii, dar el nu ţine de competenţele NATO.
Astfel, este clar că aceasta e tema principală a reuniunii: se va vorbi mai ales despre bani, căci SUA nu doar că alocă procentual mai mult decât orice alt aliat, dar şi acoperă în jur de 70% din cheltuielile Alianţei, ceea ce preşedintelui american i se pare incorect, în condiţiile în care crede că state europene bogate, precum e Germania, ar putea fără probleme să-şi sporească şi ele contribuţiile.
