În ajunul Zilei Independenţei, agenţia de presă IPN publică opinii ale analiştilor despre evoluţia lucrurilor în ţară în ultimul an. „Cel de-al 27-lea an de independență statală Republica Moldova nu și-l poate trece în activ la capitolul reușite”, crede politologul Ion Tăbîrţă de la Institutul Viitorul. Impresia e că în acest an Republica Moldova a cotit din direcția democrației spre un regim autoritar, afirmă analistul. El aminteşte că relațiile Republicii Moldova cu UE s-au deteriorat mai întâi după schimbarea contestată a sistemului electoral, iar ulterior după invalidarea alegerilor primarului de Chișinău şi adoptarea pachetului de legi privind reforma fiscală și amnistia de capital. „După aceste decizii, partenerii de dezvoltare au început să-și pună întrebări despre cât de democratică mai este Republica Moldova și să-și exprime îngrijorări despre viitoarea ei traiectorie politică”. Potrivit lui Ion Tăbârţă, în acest moment perspectivele de dezvoltare a Republicii Moldova sunt confuze și sumbre. La următoarea sărbătoare a independenții sale, Republica Moldova riscă să se afle într-o „zonă gri” a democrației, susține expertul.
Directorului executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, constată şi el că de la ultima aniversare a independenţei s-a înregistrat un regres vizibil în ceea ce privește respectarea principiilor democratice. El invocă schimbarea sistemului electoral, precum și alte legi controversate adoptate rapid în ciuda criticilor inclusiv din exterior. „În anul 2018 Republica Moldova a renunțat practic definitiv la calificativul de istorie de succes a Parteneriatului Estic... Cu siguranță, nevalidarea mandatului primarului de Chișinău va avea cele mai negative consecințe pentru funcționarea statului de drept, dar și pentru încrederea în valorile acestuia”, mai spune Ion Manole.
Petru Grozavu îşi dedică editorialul din Ziarul de Gardă protestului anti-guvernamental programat la 26 august. El susţine că cea mai mare problemă a protestelor e că ele, nu pot fi ţinute sub control întotdeauna de cei care le organizează. „Şi atunci, unii protestează şi alţii profită”. El aduce ca exemple protestul violent din aprilie 2009, euromaidanul din Ucraina şi cel mai recent protest din România care a degenerat în violenţe. Protestul din 26 august nu trebuie să fie, pur şi simplu, o acţiune de protest, de care au mai fost, crede Grozavu. „În condiţiile anului electoral 2019, protestul trebuie să dea startul unei mişcări populare de masă care, fie că determină regimul să dea înapoi şi să revadă regulile jocului electoral fie provoacă boicotarea alegerilor parlamentare şi ridică Moldova la proteste generale, până nu obţine capitularea regimului”, notează Petru Grozavu. El spune că organizatorii trebuie să propună un program clar de acţiune imediată pe ţară, cu un guvern de opoziţie şi cu un Comitet de Rezistenţă Naţională, care să onoreze Mişcarea, nu s-o compromită. „Altfel, degeaba scoatem lumea din casă”, punctează editorialistul.
Deschide.md publică opinia fostului șef al delegaţiei Republicii Moldova în cadrul Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu despre noul exerciţiu al trupelor ruse în Transnsitria cu „forţarea” râului Nistru. „Transnistria și Federația Rusă sfidează absolut toate regulile și angajamentele misiunii de pacificare”. El spune că în acest caz autoritățile moldovenești sunt limitate în acțiuni, dar că ar trebui să vină cu o reacţie mai dură. „Reacția normală a R. Moldova ar trebui să fie adoptarea unei Declarații și înștiințarea Moscovei cu privire la examinarea variantei retragerii părții moldovenești din misiunea de pacificare… în conformitate cu Acordul din 1992, în mod automat, asta înseamnă că operațiunea se stopează, iar părțile se retrag la locul de dislocație și trag după ele trupele militare. Dar Chișinăul niciodată nu s-a gândit să recurgă la asemenea amenințare”, mai spune Ion Leahu.
Ziarul Naţional informează că deputata socialistă Marina Radvan și-a vândut terenul cu suprafața de patru ari din Stăuceni, teren pe care îl câștigase pe vremea când era căsătorită cu un alt deputat socialist, Vladimir Odnostalco. Anterior presa a scris că cei doi deputaţi ar fi avut o căsătorie fictivă în 2011, în urma căreia cei doi au primit un teren de opt ari în comuna Stăuceni, iar după divorțul ce a urmat la scurt timp actualii deputați au împărțit în jumătate terenul dat. La puțin timp, Odostalco înregistra în 2012 la Primăria Stăuceni o altă cerere de căsătorie, cu o altă tânără. În ultimele declarații de avere, Marina Radvan își aprecia bunul de patru ari diferit în declarațiile de avere - 80 000 de lei în 2014, 40 000 de lei în 2015, iar în 2016 a arătat că l-a vândut de trei ori mai scump - cu 104 827 de lei. În același an, cu același preț l-a vândut și fostul ei soț - deputatul Odnostalco.
