În ajunul Zilei Independenței, marcată astăzi, Valentina Ursu a discutat cu Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol:
Europa Liberă: La ceas aniversar, discutăm în studioul Europei Libere de la Chișinău despre cei 27 de ani de independență a Republicii Moldova cu directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” de la Tiraspol, Ion Iovcev. Ce sentimente trăiți în ziua de 27 august, din ’91 încoace?
Ion Iovcev: „Am aceleași sentimente de așteptare și parcă ceva-ceva trebuie să se schimbe, dar nu se mai schimbă nimic și cred că suntem independenți numai aparent, așa cum ne pare că soarele răsare, așa și independența noastră răsare, dar ca atare noi nu suntem nici independenți, nici suverani, fiindcă suveran este acel stat care controlează tot teritoriul și legile lucrează în acest teritoriu; independent e acel stat care își are politica sa independentă, își apără cetățenii acestui stat și cetățenii se mândresc cu acest stat. Deci mare bucurie nu am. Cât de mult mă gândeam că se va schimba, cum am spus la început, am fost la toate adunările naționale, peste tot locul și tot timpul am crezut în idealul acesta și cred mai departe, fiindcă nu se poate ca să nu cred.”
Europa Liberă: Așa vedeți Dvs. acești 27 de ani de la Tiraspol sau ca Dvs. mai văd încă foarte mulți cetățeni?
Ion Iovcev: „Eu cred că foarte mulți cetățeni văd acest lucru. Noi, acei din Tiraspol și din acele localități unde s-a mai păstrat limba română, istoria neamului, istoria românilor vedem mai profund, fiindcă lucrurile de acolo se văd foarte bine și mă doare, deoarece ceea ce este astăzi în Tiraspol poate mâine-poimâine se să întâmple la Chișinău. Și lucrul acesta se observă cu ochiul liber, vă spun eu...”
Europa Liberă: Adică această idee pe care o spun unii analiști politici că se transnistrizează Republica Moldova chiar ar avea bază, argumente?
Ion Iovcev: „Chiar se vede cu ochiul liber, vă spun. Eu venind aici, în Chișinău, rămân mirat că foarte multă lume acum, după atâția ani de independență, vorbesc în limba rusă și vorbesc în limba rusă nu populația rusofonă, dar vorbesc oamenii băștinași. Îmi pare chiar foarte rău, fiindcă avem o frumoasă limbă – limba noastră română, pe care noi acum, pe 31 august, trebuie s-o sărbătorim.”
Europa Liberă: Dar de ce în 30 de ani alolingvii atât de greu se lasă a fi vorbitori de limbă română?
Ion Iovcev: „Hai să nu-i învinuim numai pe alolingvi, hai să nu învinuim numai populația rusofonă, fiindcă și moldovenii, basarabenii, românii din Republica Moldova tot sunt rusofoni, fiindcă toți știu limba rusă. O mare vină este a
Îi frumoasă limba noastră, îi foarte frumoasă, noi trebuie să ne-o promovăm..
noastră, a moldovenilor, a românilor de aici, deoarece noi trebuie să avem demnitate, trebuie să avem mândrie și trebuie să vorbim noi aici, la noi în țară, să vorbim în limba noastră. Și chiar dacă cineva vorbește în limba rusă, până la urmă el pe tine și te acuză că tu nu i-ai creat condiții normale ca el să poată să studieze limba română. Eu mă strădui chiar acolo în Tiraspol mai în glumă, mai în serios, mai intru, pe unde mă duc peste tot locul spun Bună ziua! Am intrat într-un magazin și zic: „Fetelor, serviți-mă”. „Я не понимаю” (eu nu înțeleg). N-a înțeles, dar îi frumoasă limba noastră, îi foarte frumoasă, deci noi trebuie să ne-o promovăm această limbă.”
Europa Liberă: Ce condiții ar trebuit să creeze statul ca toată lumea să vorbească corect limba și să îndrăgească limba?
Ion Iovcev: „Statul Republica Moldova ar trebui să spună până la urmă ce limbă, fiindcă și până astăzi multă lume vorbește – îi limba moldovenească sau îi limba română? Dar luați și determinați-vă odată! În Constituție îi scris că îi limba moldovenească în articolul 13; Curtea Constituțională a spus că limba-i română, reieșind din Declarația de Independență. Deci, politicienii din Republica Moldova trebuie să spună pe șleau: E limba română și punctum! Suntem români și punctum! Cred că Eminescu foarte bine a spus.”
Europa Liberă: În 27 de ani, cele două maluri ale Nistrului s-au îndepărtat, se apropie din ceea ce observați Dvs.?
Ion Iovcev: „Dacă e vorba despre râul Nistru, malurile cum au fost, așa au și rămas, nici nu s-au îndepărtat, nu s-au apropiat, geografic.”
Europa Liberă: Vorbim despre populație, cetățenii de pe cele două maluri.
Ion Iovcev: „Despre populația, la figurat, eu despre asta și vorbesc – se îndepărtează și se îndepărtează destul de mult, nu-i apropiere absolut deloc. Lucrul acesta se observă. Chiar am fost în Căușeni, pe malul drept, care oameni vin acum în stânga Nistrului? Foarte puțini vin în Tiraspol, ca atare înainte toți erau în Tighina/Bender, în Tiraspol, acum mai bine se duc la Iași sau în altă parte; Tiraspolul ca și cum îi într-o țară te întorci în timp și spațiu undeva în acea Uniune Sovietică. Este o rezervație și acolo are loc o rusificare completă, vă spun.”
Europa Liberă: Dar cetățenii din regiunea transnistreană văd Republica Moldova ca pe un stat străin?
Ion Iovcev: „Da, întocmai. Republica Moldova îi privită de majoritatea populației din stânga Nistrului ca un stat străin, a crescut o nouă generație de oameni, cei din ‘92 care s-au născut au acum 27 de ani, dar trecând prin ideologia, prin școala transnistreană, trecând prin mass-media asta care zi și noapte vorbește despre republica moldovenească nistreană, despre aceea că ne mândrim fiind cetățeni și majoritatea acum, mai mult de jumătate din populația Transnistriei, dacă n-o au, vor să ia cetățenia Federației Ruse. Deci pentru dânșii, într-adevăr, Republica Moldova este un stat străin.”
Europa Liberă: Dar mulți solicită și cetățenia Republicii Moldova?
Ion Iovcev: „Știți, ei solicită numai din interesele lor propriii, fără ca să aibă mare dragoste față de limba noastră, de țara noastră și vă spun și eu ca directorul unui liceu care predau de atâția ani în stânga Nistrului, predau de la 27 mai 1992, deci vă spun că cetățenii din stânga Nistrului, nu toți, dar sunt foarte mulți care pur și simplu primind cetățenia Republicii Moldova, buletinul de identitate, dar mai ales pașaportul biometric care le permite libera circulație prin Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Să călătorească...
Ion Iovcev: „Să călătorească prin Uniunea Europeană, dar nu-s puțini care au și cetățenia română, dar îi dureros că populația băștinașă vorbește de acum limba română numai la bucătărie, are loc de acum o rusificare în întregime a acestui teritoriu. Eu locuiesc în satul Caragaș și copiii de la vârsta de patru și până pe la 17-18 ani rar îi auzi care vorbesc – cum zic ei – limba moldovenească. Toți învață în limba rusă.”
Europa Liberă: Într-o săptămână, pe 3 septembrie, începe un nou an școlar. Parcă s-au mai atenuat marile dureri de cap pe care le-ați avut la fiecare început de an de studii. De data aceasta sunteți mai încrezător, mai optimist?
Ion Iovcev: „Aparent, da. Este o liniște aparentă și nu cred că are așa o mare dragoste față de aceste școli partea transnistreană. Și Dvs., dna Valentina, foarte bine înțelegeți cu ce sacrificii a mers Tiraspolul pentru ca să ne permită cât de cât să putem activa mai ușor decât pe perioada lui Smirnov, perioada lui Șevciuk. Deci n-o să spun partea ceea pe care toată lumea o știe – plăcuțele, diplomele ș.a.m.d. –, dar spuneți-mi, vă rog, de ce să ne bucurăm noi așa de mult? Noi cum am fost în ‘92 în clădirea ceea de pe strada Odesei, o clădire mică construită în 1952, acolo am și rămas. Grigoriopolul cum a mers la școală pe roți, așa a și rămas...”
Europa Liberă: Adică, elevii de la Grigoriopol vor începe tot la Doroțcaia anul de studii?
Ion Iovcev: „Vor începe tot la Doroțcaia. Atâtea clădiri sunt în stânga Nistrului, și noi în acea clădire în care activăm nu sunt condiții normale pentru a activa un liceu contemporan.”
Europa Liberă: Dar credeți că este imposibil să obțineți un nou sediu, unde ați avea condiții mai bune pentru învățătură?
Ion Iovcev: „Eu cred că Guvernul Republicii Moldova ar putea face lucrul acesta, să ceară la masa tratativelor, bunăoară, dacă aș fi fost alături cu domnii ceia din Tiraspol, eu aș fi spus: „Haideți să le creăm, noi găsim bani pentru aceste școli, haideți să le procurăm ori să le construim o clădire care să aibă și laboratoare, și cantină – de ce nu? – și un bazin de înot pentru copii”. Știți, sunt doritori acum, sunt, fiindcă mulți au înțeles – nu numai moldoveni, dar și ruși – că viitorul lor este numai prin școala românească și mai ales prin diploma cu Bacalaureatul.
Chiar zilele aceasta mi-a venit un părinte (nu-i mai dau numele) care are o funcție mare în Tiraspolul și fiica lui învață în Școala nr. 6, e eminentă, cunoaște foarte bine engleza, și ar vrea să treacă din Școala nr. 6 să studieze în școala cu predare în limba română. Spuneți, vă rog, să avem noi condițiile celea normale, oare școlile acestea pe viitor n-ar duce la apropierea acestor două maluri? Ar fi minunat! Dar ne bucurăm că ne-au lăsat în pace acolo și stați voi mai departe în acele 11 săli de clasă pe care le avem, fără cantină, fără sală de sport, fără sală de festivități... Avem copii minunați. De ce nu se creează? Deci aparent parcă e mai bine, e clar că nu-i sârmă ghimpată, nu-i ceea ce a fost, dar să ne bucurăm mult, eu socot că nu.”
Europa Liberă: Există șanse să fie soluționată această problemă? Iată la mijlocul lunii septembrie Igor Dodon promite să se întâlnească cu Vadim Krasnoselski. Ce speranțe legați de această întrevedere, dialog?
Ion Iovcev: „Mie mi se pare că toate lucrurile acestea care se fac, se fac în ajunul alegerilor parlamentare și se fac cu scopul numai electoral și să arate
Noi cunoaștem mai bine decât și politicienii ce limbă noi trebuie să studiem, care-i istoria noastră și la urma urmei sunt niște legi care îs date de la Dumnezeu...
că se face ceva. N-o să facă nimic nici Igor Dodon, nici Krasnoselski. Această întâlnire la nimic n-o să ducă. Foarte bine înțelege și Igor Dodon. Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, și-a ales un liceu de elită unde învață copiii lui, „Prometeu”, în limba română, istoria românilor, dar vorbește despre limba moldovenească, despre nu știu ce istorie ș.a.m.d. Deci foarte bine noi cunoaștem, noi cunoaștem mai bine decât și politicienii ce limbă noi trebuie să studiem, care-i istoria noastră și la urma urmei sunt niște legi care îs date de la Dumnezeu.”
Europa Liberă: Dar de ce nu credeți în apropierea datei când se va pune pe masă o soluție pentru problema transnistreană?
Ion Iovcev: „De aceea că însăși Republica Moldova pe parcursul acestor 27 de ani încă nu s-a determinat ca stat, fiindcă Republica Moldova, proiectul acesta politic, ca atare noi trăim din donațiile care ne vin din exterior. Deci suntem un stat ca și cum unul bolnav care este unit la aparate și, dacă s-a întrerupt undeva oxigenul, bolnavul dă ortul popii. E clar că societatea nu poate să moară, dar mai devreme sau mai târziu noi totuna o să ajungem unde ni-i locul nostru, dar locul nostru îi acolo în Uniunea Europeană și alături de...”
Europa Liberă: Cu Transnistria?
Ion Iovcev: „Dar de ce și nu cu Transnistria? Cu toate că trăiesc în Transnistria, foarte des îmi aduc aminte de cuvintele marelui Grigore Vieru: „Transnistria este o piatră legată de gâtul nostru”. Și dacă ar fi numai Tiraspolul, dar asta doar foarte bine noi știm cine manipulează, cine face de acolo de sus, toate ațele unde se duc – la Moscova, unde se duc? – și toată apropierea asta se face numai cu scopul nu ca să alipească Transnistria la Republica Moldova, unde ea trebuie să fie, din contra, toată Republica Moldova, ceea ce spuneam la început, merge spre transnistrizare.
Deci, de fapt, să ne întoarcem acolo de unde ne-am pornit, în 1991 ne-am rupt, acum pur și simplu ne vom întoarce înapoi, poate vom fi numiți ca o republică independentă, dar vom avea același statut ca și Crimeea sau ca altă autonomie din Federația Rusă, dar cel mai probabil din cauza politicii pe care o duce Partidul Socialiștilor în timpul apropiat să nu ne transformăm într-o gubernie în componența Federației Ruse.”
