Cu ce se pot solda intențiile guvernării democrate de a incrimina opoziției extraparlamentare de dreapta că ar fi fost „finanțată ilegal” de fundația „Dialog Deschis” pe care o prezintă drept o „creatură a serviciilor de informație rusești”? Cine trebuie să tragă ponoasele în urma condamnării Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru internarea forțată a unui pensionar într-un spital de psihiatrie? Și cum se poziționează guvernarea față de intențiile, tot mai confirmate, pe care le-ar avea Președinția lui Igor Dodon de a pune la cale cât mai curând cu președintele Vladimir Putin federalizarea Republicii Moldova? Punctul de vedere al analistului Cornel Ciurea asupra acestor chestiuni ce inflamează atmosfera politică la Chișinău.
Europa Liberă: Sunt trei chestiuni, dle Ciurea, care inflamează atmosfera politică la Chișinău și asupra cărora ne dorim să vă împărtășiți punctul de vedere. Mai ales că nu par să fie niște simple șicane politicianiste, ce întâmplări cu consecințe greu de neglijat sau imprevizibile pentru mod în care pot evolua lucrurile. Să le luăm pe rând. Inițiativa unui grup de deputați democrați privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care ar urma să elucideze „circumstanțele de fapt și de drept ale imixtiunii ilegale a Fundației „Open Dialog” și fondatoarea acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova și finanțării ilegale a unor partide politice”.Ce credeți că se dorește, de fapt, prin crearea acestei comisii?
Cornel Ciurea: „Este clar că actuala putere dorește să identifice așa-numiții vrăjmași interni și pentru că se simte asaltată de opoziție are senzația că în cadrul opoziției s-au infiltrat mai mulți agenți străini și a pornit deja o campanie pentru identificarea lor, am văzut cazul Ludmila Kozlowska, mediatizat intens în Republica Moldova, în special în presa care colaborează cu actuala putere, de asemenea cazul Rosian Vasiloi. Iată o nouă secvență din acest film.
Această campanie pică bine în ajun de alegeri, este și parte a unui război politic pe care guvernarea o poartă cu opoziția, în special de dreapta, dar ceea ce este suspect e că opoziția de dreapta aparent colaborează și cu anumite forțe pe care noi le numit de stânga, de exemplu Renato Usatîi. Iar o comisie parlamentară este o platformă foarte bună pentru a enunța și pentru a aduce la cunoștința publicului despre aceste probleme ale opoziției, pe care opoziția nu le recunoaște.”
Europa Liberă: Pot fi aceste formațiuni poprite să participe la alegeri pentru o eventuală constatare că ar fi beneficiat „ilegal” de finanțare? Precedentul cu invalidarea alegerilor în capitală este la îndemână...
Cornel Ciurea: „Nu putem ști acum care sunt intențiile celor care au pornit această campanie, deci a puterii. Sigur, nu putem exclude și anumite consecințe de ordin politic în condițiile în care vor fi elucidate aceste colaborări. Eu înclin să cred că este vorba mai curând de o campanie politică de informare a populației, pentru că opoziția de dreapta neagă toate aceste imixtiuni, toate aceste colaborări oculte și în aceste condiții puterea în cazul în care deține anumite informații și le va aduce la cunoștință publicului pe calea aceasta aleasă, a comisiei parlamentare, va putea să dea o lovitură de imagine destul de puternică opoziției. Vor fi sau nu vor fi sancțiuni de alt ordin, înclin să cred că nu.”
Europa Liberă: Dar în cazul în care o comisie parlamentare sau de anchetă va constata că această „finanțare ilegală” poate fi constatată, nu s-ar putea întâmpla ca justiția sau altcineva să se autosesizeze astfel încât să pună la îndoială...
Cornel Ciurea: „În baza unor asemenea decizii, ulterior aceste decizii pot fi confirmate de sistemul judecătoresc și ulterior chiar de CEC. Pot fi luate decizii și de scoatere din cursă a anumitor formațiuni politice. Deci nu putem exclude acest lucru, evident.”
Europa Liberă: Despre cea mai proaspătă condamnare, acum, a Republicii Moldova la CEDO, în cazul pensionarului care – după ce a lovit-o la furie în 2014 pe democrata Valentina Buliga, pe atunci ministru, a fost internat în mod forțat și ilegal, cum s-a constatat, într-un spital de psihiatrie. Opoziția, reprezentată de Comitetul Mișcării de Rezistență Națională ACUM, i-a cerut dnei Buliga să-și depună mandatul. Ea a replicat că nu are nicio treabă cu abuzul comis. Cine-ar trebui, totuși, să sufere consecințele?
Cornel Ciurea: „În mod cert vom avea de suferit cu toții, pentru că statul va fi nevoit să achite pagube, și aceste pagube evident derivă din contribuțiile pe care le achităm bugetului de stat. Este foarte clar că avem de a face cu o eroare judecătorească, fapt constatat de către CEDO. Problema politică este în ce măsură au dreptate cei de la ACUM atunci când o atacă pe doamna Buliga, pentru că nu este deloc demonstrată imixtiunea ei în procesul judecătoresc, nu este deloc clar dacă doamna Buliga a avut vreo contribuție în a influența decizia magistraților.”
Europa Liberă: Se deschide un dosar penal fără cererea celui care a avut [de suferit]?
Cornel Ciurea: „Cererea a existat, dar este normal pentru, la urma urmei, o doamnă, un cetățean al țării noastre, un deputat, să depună o cerere, în condițiile în care a fost pălmuită, din câte înțelegem. Nimeni nu neagă acest lucru. Iarăși, este un pic îndoielnic din punct de vedere moral asupra doamnei Buliga. Era mai bine dacă era țintit asupra sistemului judecătoresc, de altfel, acum obișnuiește să atace sistemul judecătoresc, acum însă, fiindcă ne aflăm în plin război propagandistic, la care m-am referit mai sus, între putere și opoziția de dreapta, opoziția de dreapta dorește să personalizeze acest război, să identifice niște ținte clare, omenești, pentru a lovi mai ușor, nu într-un sistem judecătoresc abstract, dar într-un deputat care eventual poate să intervină și să influențeze decizii juridice.”
Europa Liberă: Și acest lucru s-ar fi putut întâmpla sau ar fi evoluat în același fel și în cazul unui deputat al opoziției parlamentare?
Cornel Ciurea: „La ce vă referiți?”
Europa Liberă: Consecințele s-ar fi întâmplat indiferent că e vorba de un deputat al guvernării?
Cornel Ciurea: „Nu putem exclude că sistemul judecătoresc a luat o decizie mai dură în privința omului care a agresat-o pe doamna Buliga, fiindcă a constatat că deputatul care a depus cererea e din țarcul puterii. Iarăși, vorbim despre o eroare juridică, poate comisă de magistrați în virtutea statutului persoanei.”
Europa Liberă: Dvs insistați că este o eroare juridică și nu o premeditare sau a ceea ce este firesc la un moment dat să fie emanat de acest sistem.
Cornel Ciurea: „Domnul Canțîr, nu este firesc deloc să bagi o persoană în ospiciu, dar nu este firesc deloc să lovești o doamnă, haideți să admitem că ambele părți... În cazul omului condamnat știm cine a lovit-o pe doamna Buliga, în cazul deciziei judecătorilor nu știm cine exact a dat decizia dar este clar un magistrat, cel puțin. Ei au luat această decizie.”
Europa Liberă: Ultimul subiect, deși nu cel din urmă. Confirmări diferite că Igor Dodon ar fi convenit deja, decisiv, cu Vladimir Putin, via Dmitri Kozak, asupra federalizării R. Moldova ca soluție a problemei transnistrene. Cum se raportează guvernarea la o asemenea eventuală perspectivă? Credeți că e ceva ce poate fi realist până la parlamentare sau chiar după?
Cornel Ciurea: „Nu, eu nu cred că este posibilă demararea unui proiect, mai ales de federalizare a țării înainte de alegeri. Nu prea cred că este posibil acest lucru și după alegeri. Domnul Dodon neagă totuși că va fi acceptat un proiect de federalizare, este adevărat că el nu ne dă suficiente elemente pentru a înțelege cum va arăta viitorul plan de unificare a țării, de reintegrare a țării. Cred că există în domeniul reglementării conflictului transnistrean un anumit dialog între putere și opoziția socialistă, este normal să se întâmple aceste lucru, pentozurie că subiectul transnistrean este un subiect de importanță națională, dar cred că puterea acum este preocupată de subiectele tehnice care reies din formatul Berlin Plus, rezolvarea celor opt chestiuni.
Au mai rămas cel puțin trei chestiuni care nu au fost rezolvate, inclusiv problema convorbirilor telefonice. Domnul Dodon a pornit aceste dezbateri despre soluția politică pentru reglementarea, aflându-se în campanie electorală, subiectul transnistrean face parte din aceasta campanie și de asta e foarte vocal despre această temă, fără a oferi ceva concret. Cred că discuțiile serioase pe această temă vor porni mai târziu, după alegeri.”
