Șapte cetățeni străini, printre care persoane din administrația Liceului „Orizont”, au fost declarați indezirabili de către organele competente și expulzați, cu un avion rusesc, de pe teritoriul Republicii Moldova, a anunţat Serviciul de Informații și Securitate. SIS a mai spus că cei șapte cetățeni străini sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Amnesty International Moldova a condamnat într-un comunicat ceea ce organizaţia pentru apărarea drepturilor omului numește „răpirile ilicite de oameni, efectuate astăzi de către serviciile de securitate, cu încălcarea normelor de percheziție și reținere”. În opinia organizației, SIS ar fi pus în „pericol integritatea fizică și psihică a cetățenilor reținuți, inclusiv a minorilor, i-au expus pericolului de a fi expulzați în Turcia, unde, cu certitudine, îi așteaptă un proces inechitabil și un pericol iminent de tortură și tratamente inumane din partea autorităților turcești”. Amnesty International Moldova cere Parlamentului și autorităților competente din Republica Moldova să apere drepturile acestor persoane și să efectueze un control asupra activității SIS.
Profesorii au fost reţinuţi dimineaţa devreme când se îndreptau spre locurile lor de muncă. Unii au reuşit să-şi alerteze avocaţii, astfel încât, în jurul orei 9, cazul era deja semnalat de directoarea Amnesty International, Cristina Pereteatcu.
Într-un comunicat ce apăruse aproape concomitent pe site-ul Serviciului de Informaţii şi Securitate, se anunţa declanşarea operaţiunii în sprijinul securităţii. Peste câteva ore, SIS-ul a explicat, la fel într-un comunicat, că îi suspectează pe profesorii şi managerii şcolari reţinuţi, majoritatea din Chişinău şi unul din Ceadâr Lunga, de legături cu o grupare islamistă, fără a o numi, şi, pentru că ar fi obţinut dovezi ale riscului pe care îl prezintă la adresa securităţii statului, i-a declarat indezirabili şi i-a expulzat.
De cealaltă parte, Amnesty International Moldova a calificat cazul drept „răpire de persoane” şi a avertizat asupra încălcării grave a procedurilor de percheziţie şi reţinere pe care le-ar fi comis, arată comunicatul organizaţiei, autorităţile în momentul reţinerii.
Ulterior, într-un interviu la Europa Liberă, Cristina Pereteatcu, directoarea Amnesty International Moldova, ne-a spus că organizaţia aşteaptă o reacţie la cele întâmplate din partea autorităţilor:
„Discutăm, de fapt, cu colegii noștri din Amnesty Turcia și cu colegii de la Secretariat. Asta și era frica noastră mare că persoanele vor fi expulzate în Turcia și, din păcate, ceea ce se întâmplă actualmente în Turcia cu arestări arbitrare, cu lipsa unui proces echitabil, deci aceste persoane, după părerea noastră, din păcate, vor fi expuse sistemului juridic căruia îi lipsește imparțialitatea la momentul actual”, ne-a mai spus Cristina Pereteatcu.
Un secretar de stat din Ministerul Justiţiei, Nicolae Eşanu, este printre puţinii demnitari care au luat atitudine.
„Sper că în mapele SIS există documente solide care justifică expulzarea cetăţenilor turci pentru că din comunicatul lor rezulta că de o condamnare la CEDO scăpam doar dacă cei expulzați nu se vor adresa”, a scris acesta pe pagina lui de pe Facebook.
Mărturiile rudelor celor arestaţi, pozele şi imaginile video ce au circulat de dimineaţă în presă şi pe reţele par să confirme concluziile Amnesty şi ale altor organizaţii neguvernamentale ce au condamnat gestul autorităţilor: într-una din poze apare intrarea în locuinţa unuia dintre profesori, care arată că reţinerea s-a produs prin spargere de domiciliu, iar într-un video difuzat de un altul se vede şi un copil ce pare să fie împins brutal de agenţii de securitate spre uşa unui vehicul.
În plus, avocaţii ce se ocupă de caz spun că reţinerile s-au făcut fără o deciziei de judecată, care ar fi obligatorie în asemenea circumstanţe.
Nicu Frumosu, biroul asociat de avocaţi „Nagacevschi şi partenerii”:
„Nu am primit nici un răspuns de nicăieri. Azi vom expedia la CEDO o cerere, în care vom cere aplicarea de măsuri preventive pentru a ne opune expulzării, până la soluţionarea cauzei în fond.”
Cel puţin trei din profesorii reţinuţi şi expulzaţi sau care urmează să fie expulzaţi – încă nu este limpede - se află în R. Moldova perioade îndelungate, de peste 20 de ani. Cinci dintre ei au depus cereri de azil, lucru care ar fi trebuit să le asigure protecţia împotriva expulzării, afirmă Tatiana Kebak, jurista Centrului de drept al avocaţilor:
„Conform legii şţi strandardelor internaţionale, din moment ce esâşti solicitant de azil, nimeni nu are voie să te returneze în ţara de origine.”
Prietenia autorităţilor moldovene, în special a preşedintelui Igor Dodon cu autoritarul lider de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, este prima ipoteză la care se gândesc criticii din partea opoziţiei şi sociatăţii civile.
„De ce fac autorităţile acest lucru? E un troc: ei vând libertatea acestor oameni contra unor proiecte sprijinite din banii regimului de la Ankara”, a afirmat într-o intervenţie video difuzată astăzi lidera PAS, Maia Sandu, având în vedere în primul rând proiectul reconstrucţiei preşedinţiei moldovene, devastate în urma tulburărilor din aprilie 2009, reconstrucţie pe care şeful statului Igor Dodon nu ascunde că a finalizat-o cu suportul financiar al autorităţilor de la Ankara.
Alte voci critice au remarcat că acuzaţiile de terorism faţă de profesorii de la liceele Orizont vin tocmai din partea celor care şi-au dat copii la studii la aceste instituţii, toate unităţi de top de unde provin majoritatea olimpicilor moldoveni medaliaţi la matematică:
„Nu înțeleg cum pot fi teroriști niște oameni pe mâinile cărora Candu și alți guvernanți și-au dat copiii la studii”, a scris un internaut.
După ce în mai 2017, aflat în vizită la Chişinău, premierul de la Ankara a cerut autorităţilor închiderea liceelor Orizont, pentru că ar face parte dintr-o rețea teroristă condusă de clericul Fethullah Gülen aflat în exil în Statele Unite, directorul reţelei de licee a fost reţinut şi audiat într-un dosar despre care autorităţile au spus că s-ar baza pe motive de „finanţare a terorismului”. Cauza pare să fie fost clasată, iar managerul, care potrivit presei momentan nu se mai află în R. Moldova, a admis atunci că ceea ce i se întâmplă ar fi cauzat de finanţarea pe care a promis-o Turcia pentru reconstrucţia preşedinţiei.
