Asociația Promo-LEX și-a exprimat regretul că prevederile legale propuse pentru ușurarea exercitării dreptului la vot al persoanelor aflate peste hotare urmează să fie respinse în totalitate conform unui proiect de aviz al Guvernului. De fapt, ce refuză să accepte guvernarea, de ce și cât de întemeiat? O convorbire la această temă cu Pavel Postică, directorul de programe la Asociaţia Promo-LEX.
Europa Liberă: Așadar, după cum era de așteptat, un aviz al Guvernului, pe punctul de a fi adoptat, recomandă legislativului respingerea practic în totalitate a prevederilor legale propuse cu scopul facilitării exercitării drepturilor electorale ale persoanelor aflate peste hotare. Asociația Promo-LEX a deplâns abordarea guvernului, dar și modul în care-și argumentează refuzul de a modifica Codul Electoral. Votul majorității parlamentare fiind previzibil, ce refuză, de fapt, guvernarea să accepte?
Pavel Postică: „Există un proiect de lege elaborat de un grup de deputaţi din opoziţie care au încercat să faciliteze şi să facă cât mai accesibil votul conaționalilor noștri care se află în diaspora la scrutinele parlamentare, prezidențiale şi eventual referendumuri. Au venit cu o serie de propuneri şi modificări. Unele sunt propuneri pur tehnice, altele sunt propuneri politice cu care inclusiv noi, Asociaţia Promo-LEX, nu am fost de acord. De exemplu, noi nu am fost de acord să fie o discriminare între alegătorii din ţară şi cei de peste hotare în sensul exercitării dreptului de vot două zile consecutiv. Dacă permitem acest lucru, să fie pentru toţi, facem uniform procesul şi accesibil pentru toţi. Or noi avem o prezență destul de redusă şi în ţară la alegeri. Pe de altă parte, există propuneri pur tehnice şi care nu necesită absolut nici un fel de investiții şi cheltuieli din partea statului cum ar fi permisiunea de a exercita dreptul la vot şi în baza buletinului de identitate, nu doar în baza pașaportului de intrare/ieșire din ţară. Această prevedere nu necesită cheltuieli financiare din partea statului şi această propunere este de fapt una din principalele solicitări ale diasporei. Majoritatea dintre ei sunt plecaţi peste hotare în baza paşapoartelor altor ţări cetăţenia cărora o deţin, spre exemplu România, Federaţia Rusă etc. Termenul de valabilitate al pașapoartelor este destul de scurt. De curând el a fost modificat şi extins acest termen de valabilitate al pașapoartelor. Buletinele de identitate au însă un termen de valabilitate destul de mare şi majoritatea cetăţenilor noştri din diaspora au aceste documente.”
Europa Liberă: O altă propunere se referă la posibilitatea cetăţenilor din diaspora să finanţeze partide sau candidaţi în campanii electorale. Vă este limpede din avizul guvernului motivele respingerii acestei iniţiative din moment ce diaspora va trebui să aleagă şi candidaţi în circumscripţii uninominale, candidaţi ce ar urma teoretic să provină din diaspora?
Pavel Postică: „Nu am înţeles nici opinia Guvernului şi nici a deputaţilor care refuză constant să permită conaționalilor noștri să se implice inclusiv financiar în viaţa politică de la Chişinău prin contribuţiile, donaţiile pe care le pot face. Cred că politicienii noştri încearcă de fapt să mimeze implicarea diasporei şi oferirea acesteia de posibilităţi egale de a se implica în campanie. Or nu poţi să le creezi circumscripţii separate, să le spui că pot candida în aceste circumscripţii, dar lucrând acolo în Rusia, Spania, SUA, Italia sau în altă parte ei nu pot să-şi finanţeze propria campanie electorală comparativ cu alţi cetăţeni din ţară care poate nici nu sunt angajaţi în câmpul muncii, dar fac donaţii destul de solide în favoarea partidelor.”
Europa Liberă: Inclusiv poate din remitenţe…
Pavel Postică: „Inclusiv poate din remitențe şi poate chiar din bani aduşi în ţară cine ştie cum. Propunerea noastră era să analizeze măcar instituirea unui plafon maxim care să fie poate mai mic faţă de cel pentru cetăţenii din ţară. Noi avem un plafon destul de mare de 50 de salarii medii pe economie în campanie. S-ar putea pentru cetăţenii noştri din diaspora să fie instituit un plafon maxim mai mic decât cel din ţară, de exemplu 5 salarii medii pe economie sau 3 salarii medii, ceea ce ar constitui 15.000 de lei.”
Europa Liberă: Cum s-a văzut în repetate rânduri, diaspora nu este, în cea mai mare parte a ei, chiar un sobor de simpatizanți ai guvernării de acum. Așa că până la un punct este explicabilă dorința guvernării de a nu accepta propunerile menite să înlesnească votul cetățeanului aflat peste hotare. De fapt întrebarea este ce face guvernarea acum: refuză să ofere niște privilegii celor de peste hotare sau menține niște prevederi ce limitează sau chiar compromit posibilitatea acestor cetăţeni de a alege?
Pavel Postică: „În primul rând, deputaţii parlamentului şi Guvernul prin acest aviz subminează autoritatea Curţii Constituţionale. Ţin să reamintesc că Curtea Constituţională încă în decembrie 2016 atunci când a validat mandatul preşedintelui Igor Dodon a adresat parlamentului şase adrese obligatorii de a fi executate în termen de trei luni. Două din aceste şase adrese se referă în special la votul în diaspora, facilitarea mecanismului de acces la vot pentru cetățenii din diaspora. Din punctul nostru de vedere acest proiect de lege se înscrie perfect în acea obligaţie pozitivă pe care o au autoritățile de a soluţiona adresele Curţii sau măcar o parte din ele. În al doilea rând, se pare că inclusiv pe această cale, prin aceste avize negative, prin respingerea propunerilor din acest proiect de lege, sau a unora din ele, pentru că ziceam că nici noi nu le-am acceptat pe toate, autorităţile de fapt nu vor ca cetăţenii din diaspora să se implice activ în procesul electoral.”
Europa Liberă: Unii deputaţi ai puterii comentând acest proiect de lege au făcut referinţă la recomandările Comisiei de la Veneţia care spun că este contraindicată modificarea legislaţiei electorale cu un an înainte de alegeri? E valabilă această recomandare şi în cazul proiectului de lege care se propune?
Pavel Postică: „Cred că în acest caz putem vorbi de manipulare pentru că recomandările Comisiei de la Veneţia zic foarte clar că nu pot fi efectuate modificări majore, sistemice. Aici sunt lucruri diferite. Această recomandare nu e valabilă în cazul modificării legislaţiei în sensul permisiunii şi accesibilității procesului electoral pentru toţi cetăţenii şi uniformizării lui. De exemplu toţi cetăţenii pot vota cu buletinul de identitate indiferent de locul unde se află ei este o modificare pur tehnică care poate fi făcută şi cu o lună înainte de alegeri cred. În acest sens, mai degrabă e vorba de manipulare. Pe de altă parte sunt modificări, spre exemplu cea cu votarea două zile consecutive. Este una esenţială care în principiu ar trebui să fie făcută cu cel puţin un an înainte de ziua alegerilor pentru că urmează să fie informaţi alegătorii, să fie pregătite condiţiile desfăşurării acestui proces etc. În acest caz e valabilă recomandarea Comisie de la Veneţia, dar majoritatea propunerilor formulate în acest proiect de lege sunt în esență tehnice.”
Europa Liberă: R. Moldova nu este unicul stat cu diasporă substanțială. Cum se rezolvă la case mai mari sau asemănătoare această problemă a incluziunii cetăţenilor aflaţi peste hotare?
Pavel Postică: „Experiențe sunt diferite. Sunt ţări care nu permit deloc votul în diaspora, spre exemplu Armenia. Sunt ţări care în ziua alegerilor deschid secţii de votare exclusiv în incinta misiunilor diplomatice. Sunt ţări care deschid secţii de votare şi în afara misiunilor diplomatice. Sunt state care exercită votul alternativ, adică perioade mai lungi. Se desfăşoară campania electorală şi se permite votarea cu luni înainte de ziua alegerilor cum e în Norvegia, de exemplu. Se utilizează votul electronic, cel prin poştă care permit să votezi indiferent de locaţia unde te afli. Cu regret, R. Moldova nu utilizează mecanisme alternative de exercitare a dreptului de vot. Se utilizează doar acest mecanism tradițional de votare la secţiile de votare şi culegem roadele.”
Europa Liberă: E previzibilă cumva decizia şi a guvernului şi a parlamentului vizavi de acest proiect de lege. Ce le rămâne să facă în această situație alegătorilor aflați peste hotare?
Pavel Postică: „Trebui să pornim de la principiul fundamental care spune că legea este dură, dar este lege. Atât noi ca societatea civilă, cât şi cetățenii din diaspora putem pune presiune pe autorităţi să modifice legislaţia, dar până la urmă trebuie să acceptăm şi să utilizăm acele reguli care sunt prevăzute exact în lege. Aş vrea să fac o remarcă. În avizul guvernului am văzut comentarii aş zice chiar hazlii din punct de vedere juridic în care Ministerul Justiţiei, care cel mai probabil a elaborat acest aviz, neagă existenţa unui principiu fundamental, cel al supremației legii. Or ei spun că nu poate fi modificat Codul Electoral care are statut de lege organică deoarece, vezi Doamne, există anumite legi simple care prevăd cu totul altceva. Este un nonsens juridic şi în pare rău că se ajunge până într-atât şi se utilizează astfel de argumente penibile pentru o motiva o decizie aparent politică.”
