Aflat la Moscova, președintele Igor Dodon a avut o întrevedere cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al Kremlinului pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova. Dodon a scris pe Facebook că în dialogul cu Dmitri Kozak a insistat pe „echilibrul politic” pe care Republica Moldova vrea să-l țină între Vest și Est. Cât privește problema transnistreană, Igor Dodon și-a exprimat deschiderea „de a contribui activ la măsurile de consolidare a încrederii”.
Pentru Dmitri Kozak, întrevederea cu președintele Dodon este prima ocazie de a se vedea cu un demnitar moldovean de când a fost numit, în iulie, emisar al președintelui Vladimir Putin pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova.
În rândul experților de la Chișinău, numirea lui Kozak în această funcție a fost privită cu îngrijorare. Și asta pentru că în urmă cu 15 ani, căutarea unei soluții pentru diferendul transnistrean a culminat cu apariția documentului numit Memorandum Kozak, care prevedea crearea unei federații cu trei subiecți: Moldova, Transnistria și Găgăuzia și păstrarea prezenței militare rusești pentru multe decenii înainte.
Memorandumul urma să fie semnat la Chişinău, inclusiv de către liderul de la Moscova, Vladimir Putin. Pe ultima sută de metri, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a refuzat să-şi pună semnătura pe document, iar presa relata că Putin s-a văzut silit să amâne zborul spre Republica Moldova. Iată de ce, revenirea lui Dmitri Kozak în ecuația relațiilor moldo-ruse a ridicat suspiciunea că Moscova ar avea planuri ascunse legate de regiunea transnistreană.
În ce privește subiectele întâlnirii de astăzi cu succesorul lui Dmitri Rogozin, Igor Dodon a precizat pe pagina sa de Facebook că „poziția sa e că Republica Moldova trebuie să aibă drept obiectiv echilibrul politic și economic în relațiile sale cu țările din Vest și cele din Est”. În privința subiectului transnistrean, Igor Dodon s-a arătat deschis „pentru a contribui activ la măsurile de consolidare a încrederii şi de menținere a unui dialog permanent între reprezentanții ambelor maluri ale Nistrului”.
În opinia fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, este puțin probabil ca Federația Rusă să-și dorească neapărat rezolvarea diferendului transnistrean. Păstrarea status-quo-ului ar putea, de fapt, să-i aducă mai multe beneficii:
„Ei sunt înțelegători că situația de astăzi, starea înghețată a conflictului transnistrean, pentru dânșii este o soluție acceptabilă. Ei controlează Transnistria, prin Transnistria controlează Republica Moldova și din acest punct de vedere schimbarea acestui status-quo cu pericolul ca lucrurile să deraieze în dezinteresul Federației Ruse nu este pe placul lor”.
Pentru comentatorul politic Oazu Nantoi, un bun cunoscător al subiectului transnistrean, întâlnirea dintre Dmitri Kozak și Igor Dodon este una cu bătaie electorală. Emisarului președintelui rus în relațiile cu Republica Moldova i-ar reveni rolul de mentor pentru președintele Dodon, crede Nantoi:
„Va fi preocupat de crearea condițiilor din exterior pentru ca Partidul Socialiștilor să obțină majoritatea. Aceste foruri de tipul forumului economic moldo-rus, cu participarea a 200 de businessmeni din Rusia nu se convoacă la solicitarea dlui Igor Dodon, care este o unealtă. Este o decizie adoptată la Kremlin, tot așa cum vizita Patriarhului Kirill preconizată pentru 28 octombrie va fi un element de campanie electorală a Partidului Socialiștilor, nimic mai mult.”
Activitatea politică a președintelui Igor Dodon a ajuns și în atenția comentatorilor politici de la Moscova. Între altele, jurnalistul Serghei Artiomenko de la agenția informațională Regnum constată, într-un articol de opinie publicat astăzi, că ultimele două evenimente organizate la Chișinău sub egida președintelui Igor Dodon nu au avut rezultatul scontat. Jurnalistul se referă la Congresul Mondial al Familiei și la Forumul economic moldo-rus.
În primul rând, pentru că au fost planificate anul trecut, când se aștepta ca alegerile parlamentare să aibă loc toamna, și nicidecum la finele lunii februarie anul viitor. Astfel de manifestații, de obicei, nu au efect pe termen lung și puțini își vor aminti de ele în ajunul parlamentarelor, a conchis jurnalistul.
