La microfon Radu Benea și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
Tiraspolul se pregătește de un nou forum al investițiilor. Asigurarea securității energetice a Moldovei și separarea datoriilor la gaze între cele două maluri ale Nistrului - cere guvernării de la Chișinău comunitatea de experți. Și... relația moldo-rusă, în perspectiva alegerilor parlamentare.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
***
Tiraspolul a anunțat că va relua plata suplimentelor la pensii, după ce Moscova îi va oferi o nouă tranșă de ajutor umanitar. Imediat ce banii vor fi transferați, pensionarii își vor primi adaosul, inclusiv restanțele ce s-au acumulat de la 1 iulie încoace, au declarat responsabili de sectorul social al regiunii. Nu se știe însă, deocamdată, când vor ajunge banii din Rusia. Tiraspolul a expediat o nouă cerere de asistență financiară, împreună cu rapoartele despre modul în care s-a cheltuit ultima tranșă. În prima jumătate a anului, pensionarii din Transnistria au primit un supliment lunar de 150 de ruble – mai puțin de 10 dolari, după ce Rusia a transferat în aceste scopuri, la finele lui martie, aproape 7,7 milioane de dolari. Potrivit presei transnistrene, dreptul de a beneficia de suplimentul rusesc îl au 146 de mii de persoane din cele 475 de mii care ar locui, oficial, în regiune.
Președintele Igor Dodon s-a aflat la Moscova, miercuri, unde s-a întâlnit cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al Kremlinului pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, Dodon a scris că el și Kozak sunt gata să „contribuie activ” la măsurile de consolidare a încrederii între Chișinău și Tiraspol. Vicepremierul rus este și autorul planului de federalizare a R. Moldova, eșuat în 2003. Numirea sa, în martie, în calitate de emisar al Kremlinului, a trezit îngrijorare la Chișinău, dar a fost salutată de președintele moldovean. Aflat la Moscova, Dodon a spus că s-a pronunțat, împreună cu oficialul rus, și pentru un „dialog permanent între reprezentanții ambelor maluri ale Nistrului”.
La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.
La Chișinău, a fost semnată o declarație comună după a 11-a reuniune a Adunării Parlamentare GUAM și a Adunării Baltice, în care e salutat progresul în cooperarea cu Uniunea Europeană. Statele membre ale GUAM – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova trebuie să-și unească eforturile și să-și coordoneze mai bine acțiunile pentru a-și apăra integritatea teritorială - aceasta e poziția comună adoptată, vineri, la Chișinău, de reprezentanții celor patru țări. Delegații au criticat implicarea Rusiei în alimentarea conflictelor teritoriale în special în Georgia și Ucraina, iar șeful delegației ucrainene Ivan Krulko a spus că principalul factor de destabilizare în regiune este Rusia, iar conflictele din statele GUAM împiedică dezvoltarea economică și a democrației.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a cerut miercuri Naţiunilor Unite să desfăşoare forţe de menţinere a păcii în Donbas, în estul țării. Poroșenko a declarat că în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, au murit până acum peste 10.000 de oameni, alţi aproximativ 25.000 au fost răniţi, iar 1,5 milioane de ucraineni au fost nevoiţi să se refugieze. Criza din estul Ucrainei și anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia au dus la deteriorarea pronunțată a relațiilor dintre Occident și Moscova. Rusia respinge orice amestec direct în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Camera inferioară a parlamentului Rusiei a aprobat, joi, în a treia și ultima lectură o lege nepopulară care mărește vârsta de pensionare. 333 de deputați din Duma de Stat au votat în favoarea proiectului, în vreme ce 62 au votat împotrivă. Noua lege prevede ieșirea la pensie la 60 de ani la femei, față de 55 în prezent, și la 65 de ani pentru bărbați, față de 60 în prezent. Schimbarea a provocat deja numeroase proteste de stradă în Rusia, cauzând, potrivit experților, o rară scădere a popularității președintelui Vladimir Putin, în ciuda unor eforturi ale sale de a se distanța de reformă. Legea mai trebuie să treacă prin camera superioară a parlamentului, Consiliul Federației.
Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Tiraspolul se pregătește de o nouă ediție a Forumul internațional de investiții, chiar dacă celelalte de până acum, din ultimii câțiva ani, nu i-au adus rezultate pe măsura așteptărilor. De data aceasta, administrația își leagă speranțe de noua legislație ce oferă facilități substanțiale investitorilor. Pentru forumul care va avea loc pe 11-12 octombrie, au fost expediat mai mult de 200 de invitații. Cât de atractivă ar putea deveni Transnistria pentru investitori și de ce aceștia încă nu se grăbesc să vină în regiune? Europa Liberă a discutat cu vicepreședintele asociației oamenilor de afaceri „Most” de la Tiraspol, Dmitri Goncearenko:
Dmitri Goncearenko: La prima vedere vom constata, bineînțeles, că Transnistria nu este tocmai un cel mai atractiv punct pentru investitori. Sunt și excepții, dar e vorba totuși despre un segment foarte îngust. Putem vorbi, de exemplu, de mici companii din domeniul IT, pentru care au fost create un sistem fiscal preferențial și condiții destul de atractive. Se poate lucra și se poate investi în acest domeniu. Colegii noștri din țările învecinate sunt plăcut surprinși atunci când le povestim despre condițiile de lucru pe care le-am creat aici pentru companiile IT. Așadar, putem vorbi de un segment, ce-i drept foarte mic, unde s-ar putea investi totuși. Deși, bineînțeles, nu vorbim în acest caz despre investiții majore.
Un alt aspect se referă la faptul că, în acest an, în Transnistria, a fost adoptată o nouă lege privind investițiile, care a fost elaborată timp îndelungat și concepută astfel încât să răspundă așteptărilor unor mari investitorii. Am auzit că sunt deja și doritori, ba chiar au fost semnate și câteva acorduri preliminare. Este posibil ca aceste înțelegeri să aducă roade. Poate că acestea vor fi prezentate chiar aici, la acest forum. Cine știe? Orice se poate întâmpla. Asta ar fi partea bună a lucrurilor.
Ce trezește însă îndoieli e faptul că - dincolo de toate aceste eforturi importante din ultimii ani în vederea creării unei legislații investiționale și reducerea barierelor administrative - deocamdată, nu vedem schimbări importante care ar putea influența la modul real dorința investitorilor de a aloca fonduri într-un anumit sector al economiei transnistrene.
De exemplu, nu se abordează, ba chiar nici măcar nu se amintește de problema funcţionarii justiției şi despre garantarea dreptului la proprietate privată. Dar anume asta îi preocupă, în primul rând, pe un om de afaceri care dorește să vină cu investiţii într-o țară. Şi tocmai acum, diferitele servicii de verificare a agenților economici lucrează mai activ ca niciodată. Agenții economici sunt verificați 24 din 24 de ore de Departamentul pentru Combaterea Crimelor Economice, Comitetul de Investigații, Procuratură, până și Ministerul Securității îi verifică pe agenții economici, relațiile de lucru și tot așa mai departe. Toate aceste amănunte nu sunt nicidecum atractive pentru companiile de pe piață.
Evident, cu toate că problemele respective nu sunt abordate în mod deschis în mass-media, informația dată se răspândește destul de repede în cercurile de afaceri, ajungând ușor la urechea celor care este interesat, poate, să deschidă noi companii sau să vină cu noi investiții. Evident, în condiții date, nimeni nu nutrește speranțe mari. Până la ora actuală, infracțiunile economice sunt pedepsite penal. Nimeni nu vrea să se pomenească la închisoare doar pentru că a încercat să facă ceva în economia transnistreană. Și asta este partea tristă a lucrurilor.
În ce măsură vom reuși, în cadrul acestui forum, să prezentăm partea atractivă a lucrurilor, cea cu care ne putem lăuda, și să lăsăm în umbră anumite realități deranjante – nu știu. Vom trăi și vom vedea.
Europa Liberă: Ați menționat că există anumite segmente în economia transnistreană care ar putea fi atractive pentru investitori. Este posibil ca acest sector să atragă atât de mulți străini încât să pună în dificultate companiile locale?
Dmitri Goncearenko: Nu cred. Pentru că, în acest caz, gradul de atractivitate a unui sector este dictat de relația dintre companie și stat. La ora actuală, companiile IT de succes lucrează, de regulă, pentru piața externă. Altfel spus, de faptul unde se va afla fizic o companie, în Transnistria sau dincolo de hotare ei, concurența pe piața mondială nu va scădea și nici nu va crește. Noi vom fi fericiți dacă astfel de companii, inclusiv cu capital străin, vor apărea la noi. Va fi minunat.
Europa Liberă: Asociația de afaceri „Most”, înființată în Transnistria, pledează pentru reducerea prezenței statului pe piață. Dvs. sunteți co-fondatorul acestei asociații. A fost oare invitată și asociația dvs. la acest forumul și cum vă veți prezenta la acest eveniment?
Dmitri Goncearenko: Am fost invitați și noi. Vom fi prezenți cu, cel puțin, un raport, pe care îl va prezenta președintele asociației noastre. De altfel, suntem invitați destul de des și am putea prezenta mai multe rapoarte. Evident, majoritatea rapoartele noastre vor fi dedicate subiectului nostru preferat, care poate fi rezumat la faptul că prezența statului ar trebui redusă, iar cea a pieței - majorată. Nimeni nu ne interzice să abordăm liber acest subiect și să ne exprimăm poziția la diferite forumuri. Problema e însă că nu prea găsim înțelegere cu o astfel de abordare. Mă îndoiesc că acest gen de idei pot găsi rapid rezonanță în mintea celor care iau decizii în parlament sau guvern.
Europa Liberă: La ora actuală, pozițiile cheie sunt ocupate în executivul transnistrean de persoane cu afaceri de succes. Cum credeți, odată deveniți funcționari publici, acești oameni și-au schimbat abordările în ce privește sfera afacerilor?
Dmitri Goncearenko: Cu siguranță, se poate spune că atunci când o persoană intră în serviciul public, aceasta își schimbă atitudinea față de anumite probleme. Nu e ceva neobișnuit. Probabil, intrând în exercițiul funcțiunii acești oameni află ceva ce le schimbă opiniile.
Dacă e să vorbim serios însă, în proporție de 60-70% poziția acestor persoane rămâne aceiași, iar schimbările au loc, cel mai probabil, după înțelegerea faptului: cât de greoaie și înceată este această mașinărie a statului, câți factori influențează luarea unei decizii și cât de dificil e să schimbi ceva, în principiu, în aceste condiții. Toate acestea fac extrem de dificilă schimbarea realităților. Să nu mai vorbim de faptul că aici sunt abordate probleme mai profunde, cum ar fi relația dintre societate și guvern, așteptările oamenilor, ale cetățenilor țării, privitor la ce le datorează acest stat.
De regulă, noi toți ne punem mari speranțe în stat, considerând că el ne datorează foarte multe lucruri. Dar noi nu avem resurse pentru a răspunde acestor cerințe. Prin urmare, o persoană cu viziuni progresiste care ajunge în acest sector se confruntă cu faptul că are, de fapt, nevoie de banii pentru a-și vedea idealurile împlinite. Dar de unde să ia bani decât punând din nou presiune pe lumea de afaceri? Astfel, o persoană progresistă devine aproape una reacționară, care se confruntă foarte curând cu problema pensionarilor, angajaților statului și a tuturor celor care stau cu mâna întinsă ca să ia rubla. Iar rubla - ia-o de unde nu-i.
Europa Liberă: Opinia lui Dmitri Goncearenko, vicepreședintele asociației de business „Most”, de la Tiraspol.
***
Europa Liberă: Criza bugetară perpetuă din regiunea transnistreană determină administrația să caute noi și noi metode de acumulare a banilor la buget. Deputații în Sovietul suprem discută modificări la Codul locuințelor ce vizează și tarifele pentru folosirea ascensoarelor. Unii deputați consideră că tariful pentru acest serviciu trebuie calculat în funcție de numărul persoanelor ce-și au reședința în apartament. O altă parte crede că plata ar trebui să fie proporțională suprafaței locuinței. În prezent, tariful pentru ascensor e calculat în funcție de numărul de locatari. Opiniile s-au împărțit și aleșii locali n-au reușit să ajungă la un consens. I-am întrebat ce părere au despre aceste propuneri pe câțiva oameni întâlniți la întâmplare pe străzi din Tiraspol.
- Cine folosește liftul, acela trebuie să plătească.
- De exemplu, dacă trăiți la al doilea etaj, va trebui să plătiți pentru ascensor? Nu, nu este echitabil! Unde și cui să te plângi?
- Tariful trebuie calculat în funcție de numărul de locatari și nu după suprafața locuinței. Ce are una cu alta? Poate fi și un apartament cu trei odăi, dar în care să locuiască numai un singur om.
- Mama mea e singură într-un apartament cu trei camere. Dacă va plăti după suprafață - va fi foarte scump...
- Și de ce ar trebui să plătească pentru ascensor cei care locuiesc la primul etaj? Nu trebuie schimbat nimic, să rămână tariful așa cum este.
- Nu știu cum e mai bine, probabil după numărul de locuitori, ca în prezent.
- După numărul de locuitori să calculeze tariful, eu așa cred.
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Republica Moldova este în acest moment dependentă aproape sută la sută de gazul rusesc. Federaţia Rusă foloseşte această pârghie nu atât în scopuri economice, cât mai curând de influență politică asupra Chișinăului. La această concluzie au ajuns experţi din Moldova, România și Ucraina, participanți la o conferință pe teme energetice, organizată marțea trecută, la Chișinău, de Institutul „Viitorul”. Experții au notat între altele că, la finele anului 2019, Moldova ar urma să negocieze un nou contract cu Gazprom. Tot atunci ar urma să devină funcțional și gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar putea Moldova să-şi diminueze dependența energetică de Rusia după 2019? Relatează, Alla Ceapai:
Pe măsură ce se apropie termenul de semnare a unui nou contract cu gigantul rusesc Gazprom, R. Moldova se vede silită să se confrunte cu o dilemă pe care directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a formulat-o în felul următor:
„Va miza pe status-quo şi pe primirea gazului din Federaţia Rusă sau va încerca să accelereze conexiunea cu alte piețe şi furnizori de energie din regiune fără de care nu va putea supraviețui ca economie sau ca stat?”
Ministrul economiei, Chiril Gaburici, a fost întrebat în urmă cu o lună dacă R. Moldova va negocia un nou contract cu Gazprom la finele anului 2019, sau va conta pe prelungirea mutuală a actualului contract. Gaburici a spus atunci că este importantă finalizarea cât mai rapidă a construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău, ceea ce va oferi Moldovei acces la surse alternative, ne-rusești de gaze, și implicit o poziție mai bună la eventualele negocieri.
La începutul lunii septembrie ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, declara că tronsonul Ungheni-Chișinău ar urma să devină funcțional la sfârșitul anului viitor – 2019, deşi anterior se anunaţa că acesta va fi deplin funcțional la sfârșitul acestui an.
Expertul în energetică Victor Parlicov aminteşte că la finele anului viitor expiră nu doar contractul cu Gazprom, dar şi cel de tranzitare a gazelor dintre Ucraina cu gigantul rus, care de curând a cedat poziția dominantă pe piața energetică mondială. Dacă către această dată nu va deveni funcţională interconexiunea cu România, poziţia Moldovei la negocieri cu Gazprom va fi extrem de vulnerabilă:
„Exact asta se urmăreşte de partea rusă. Pentru Gazprom e foarte important ca în anul 2019 ei să vină pregătiţi, noi să fim nepregătiţi şi la negocieri acest mecanism, acea structură contractuală prin care Moldova-Gaz va continua să servească ca paravan juridic pentru finanţarea regiunii transnistrene să persiste. Dacă noi vom veni nepregătiţi din punct de vedere al infrastructurii către sfârşitul anului 2019, sunt sigur că Rusia ne va impune această agendă de menţinere a structurii contractuale existente prin care noi să continuăm să acoperim juridic finanţarea regimului separatist.”
Victor Parlicov spune că nu e limpede ce orientare strategică va avea viitoarea garnitură guvernamentală care va rezulta după parlamentarele din februarie şi care ar urma să negocieze un nou contract de livrare a gazelor naturale. Important e să se ţină cont de câteva aspecte ale noului contract, spune expertul.
„Sistarea acumulării datoriilor legate de regiunea transnistreană şi doi, schimbarea arbitrajului care judecă acest contract. Eu cred că este o situaţie unică în contractele internaţionale în care un contract internaţional se judecă la un arbitraj dintr-o ţară participantă la contract. Contractul dintre Gazprom şi Moldova-Gaz, care şi aşa este o fiică a Gazpromului, se judecă la Moscova.”
Îndatorarea faţă de concernul rus este comparabilă cu PIB-ul ţării şi constituie 7,5 miliarde de dolari, dintre care 7 miliarde sunt datoriile regiunii transnistrene căreia gazele îi sunt livrate aproape pe gratis începând din 1992.
Expertul Anatolie Sărăcuța e de părere şi el că prioritar este clarificarea problemei datoriilor, or tocmai acestea constituie pârghia de influenţă a Moscovei. Expertul se arată sceptic că până la finele anului viitor gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău va fi pe deplin funcţional, prin urmare Moldova va continua să depinde de gazul rusesc încă cel puţin doi ani. Sărăcuţă e de părere că Gazprom nu va dori semnarea unui nou contract cu Moldova, ci va insista pe prelungirea actualelor prevederi contractuale, aşa cum se procedează din 2006.
Expertul mai constată că dacă după 2019 Gazpromul decide să ocolească Ucraina prin sud sau prin nord, atunci există riscul ca Moldova să rămână în general fără gaze naturale sau să suporte cheltuieli suplimentare pentru a finanţa tranzitarea acestora.
Experții spun că în vremuri mai prielnice Chișinăul a putut conta pe sprijinul Uniunii Europene în eventualitatea unui dialog păgubos cu Moscova, nu şi acum, când a nesocotit recomandările Bruxelles-ului pentru a obține reformarea unor domenii la fel de vitale pentru viitorul R. Moldova.
***
Europa Liberă: Cum ași auzit la știri, aflat la Moscova, pe 26 septembrie, președintele Igor Dodon a avut o întrevedere cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al Kremlinului pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova. Dodon a scris pe Facebook că în dialogul cu Dmitri Kozak a insistat pe „echilibrul politic și economic” pe care Republica Moldova vrea să-l țină între Vest și Est. Cât privește problema transnistreană, Igor Dodon și-a exprimat deschiderea „de a contribui activ la măsurile de consolidare a încrederii”. Mai multe, de la Diana Răileanu:
Pentru Dmitri Kozak, întrevederea cu președintele Dodon este prima ocazie de a se vedea cu un demnitar moldovean de când a fost numit, în iulie, emisar al președintelui Vladimir Putin pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova.
În rândul experților de la Chișinău, numirea lui Kozak în această funcție a fost privită cu îngrijorare. Și asta pentru că în urmă cu 15 ani, căutarea unei soluții pentru diferendul transnistrean a culminat cu apariția documentului numit Memorandum Kozak, care prevedea crearea unei federații cu trei subiecți: Moldova, Transnistria și Găgăuzia și păstrarea prezenței militare rusești pentru multe decenii înainte.
Memorandumul urma să fie semnat la Chişinău, inclusiv de către liderul de la Moscova, Vladimir Putin. Pe ultima sută de metri, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a refuzat să-şi pună semnătura pe document, iar presa relata că Putin s-a văzut silit să amâne zborul spre Republica Moldova. Iată de ce, revenirea lui Dmitri Kozak în ecuația relațiilor moldo-ruse a ridicat suspiciunea că Moscova ar avea planuri ascunse legate de regiunea transnistreană.
În ce privește subiectele întâlnirii cu succesorul lui Dmitri Rogozin, Igor Dodon a precizat pe pagina sa de Facebook că „poziția sa e că Republica Moldova trebuie să aibă drept obiectiv echilibrul politic și economic în relațiile sale cu țările din Vest și cele din Est”. În privința subiectului transnistrean, Igor Dodon s-a arătat deschis „pentru a contribui activ la măsurile de consolidare a încrederii şi de menținere a unui dialog permanent între reprezentanții ambelor maluri ale Nistrului”.
Pentru comentatorul politic Oazu Nantoi, un bun cunoscător al subiectului transnistrean, întâlnirea dintre Dmitri Kozak și Igor Dodon este una cu bătaie electorală. Emisarului președintelui rus în relațiile cu Republica Moldova i-ar reveni rolul de mentor pentru președintele Dodon, crede Nantoi:
„Va fi preocupat de crearea condițiilor din exterior pentru ca Partidul Socialiștilor să obțină majoritatea. Aceste foruri de tipul forumului economic moldo-rus, cu participarea a 200 de businessmeni din Rusia nu se convoacă la solicitarea dlui Igor Dodon, care este o unealtă. Este o decizie adoptată la Kremlin, tot așa cum vizita Patriarhului Kirill preconizată pentru 28 octombrie va fi un element de campanie electorală a Partidului Socialiștilor, nimic mai mult.”
Activitatea politică a președintelui Igor Dodon a ajuns și în atenția comentatorilor politici de la Moscova. Între altele, jurnalistul Serghei Artiomenko de la agenția informațională Regnum constată, într-un articol de opinie, că ultimele două evenimente organizate la Chișinău sub egida președintelui Igor Dodon nu au avut rezultatul scontat. Jurnalistul se referă la Congresul Mondial al Familiei și la Forumul economic moldo-rus.
În primul rând, pentru că au fost planificate anul trecut, când se aștepta ca alegerile parlamentare să aibă loc toamna, și nicidecum la finele lunii februarie anul viitor. Astfel de manifestații, de obicei, nu au efect pe termen lung și puțini își vor aminti de ele în ajunul parlamentarelor, a conchis jurnalistul.
***
Europa Liberă: Cum văd analiștii politici de la Chișinău raporturile ruso-moldovene după întâlnirea Kozak-Dodon? Colega mea Valentina Ursu a discutat cu Anatol Țăranu, fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova.
Anatol Țăranu: „Împuternicirile președintelui Dodon în plan economic, în planul soluționării politice în Transnistria sunt foarte limitate. Kozak, din acest punct de vedere, vorbește cu un om care este așteptat să devină stăpânul adevărat al Moldovei după alegerile parlamentare. Cel puțin, după aceste alegeri se presupune că valoarea și influența lui Dodon vor crește substanțial. Eu cred că la această convorbire dintre Dodon și Kozak mai degrabă se dezbate nu o agendă a zilei de azi, ci o agendă a viitorului. Și iată asta este serios. Eu cred că acum se fac planuri cum se va așeza relația moldo-rusă imediat după alegerile parlamentare.”
Europa Liberă: De ce ar vrea Federația Rusă să câștige un partid de stânga, socialiștii, care e sprijinit de Igor Dodon?
Anatol Țăranu: „Eu cred că Federația Rusă se găsește în fața unei dileme foarte complicate. Pe de o parte, desigur că ei ar dori ca un partid pro-rus să câștige alegerile și influența lor în Republica Moldova să fie una decisivă pentru mulți ani înainte. Pe de altă parte, o victorie fără echivoc a unei partide pro-ruse ar însemna că Rusia trebuie să-și asume și responsabilitățile de finanțare, de ajutorare economică a Republicii Moldova, a cărei economie se găsește într-o stare deplorabilă.
Din acest punct de vedere, Rusia nu este cointeresată într-o victorie absolută a unei forțe pro-ruse. Pentru dânșii este important ca influența lor să fie mare, dar, în același timp, principalele responsabilități pentru economia Republicii Moldova să continue să rămână pe umerii Uniunii Europene și ai partenerilor occidentali ai Republicii Moldova. Deci e o problemă foarte complicată pe care Rusia acum o rezolvă – cum să câștige, fără ca să-și asume și responsabilitatea pentru acest câștig.”
Europa Liberă: Dar Dmitri Kozak mai are în atenția sa și dosarul transnistrean, ar vrea cu orice preț să obțină o soluție pentru această problemă transnistreană?
Anatol Țăranu: „Eu nu cred că definiția „orice preț” nu este binevenită în acest caz. Desigur că ei ar dori să obțină o soluție cu Transnistria, care este favorabilă Federației Ruse și care este conformă acelor formule care au fost elaborate la Kremlin. În același timp, ei sunt conștienți că situația de astăzi, starea înghețată a conflictului transnistrean pentru dânșii tot este o soluție acceptabilă. Ei controlează Transnistria, prin Transnistria controlează Republica Moldova și din acest punct de vedere schimbarea acestui statu-quo cu pericolul ca lucrurile să deraieze în dezinteresul Federației Ruse nu este pe placul lor.
Deci, ei vor face niște pași pentru consolidarea poziției lor în Transnistria, de exemplu, aplicarea „planului Kozak” pentru soluționarea problemei transnistrene va fi numai în cazul dacă vor fi convinși că de data aceasta va exista o garanție de sută la sută. În toate celelalte cazuri, ei vor merge pe păstrarea actualei situații, care, repet încă o dată, le este favorabilă.”
Europa Liberă: În ultimul timp, Igor Dodon s-a distanțat de ideea de federalizare. El vorbește despre nevoia unui plebiscit și doar în cadrul unui referendum populația să spună ce statut ar trebui să i se ofere regiunii transnistrene. E pe placul Moscovei această poziție, atitudine a șefului statului?
Anatol Țăranu: „Nu! Pur și simplu, Moscova a învățat lecția. Încercarea de a impune federalizarea prin forță, contrar voinței poporului sau majorității populației Republicii Moldova a adus Rusia la eșec. Ei n-au renunțat la federalizare, nici Dodon n-a renunțat la federalizare, pur și simplu, ei se gândesc cum ar putea să facă ca această federalizare să fie una eficientă și să treacă fără mari probleme. Pentru asta este nevoie de a organiza un referendum, iar referendumul sub o guvernare socialistă ar putea să aibă un rezultat favorabil ideii federalizării, fiindcă federalizarea va fi prezentată ca o mare realizare și ca un mare plus pentru moldoveni.”
Europa Liberă: Și în cazul acesta soarta armatei ruse care va fi? Premierul Filip a plecat la New York să mulțumească Organizației Națiunilor Unite pentru rezoluția adoptată privind retragerea forțelor armate străine și spune că Moscova trebuie să-și evacueze necondiționat și fără întârziere armamentul, forțele sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova, în timp ce Igor Dodon spune cu totul despre altceva, că anume forțele ruse au menținut pacea la Nistru.
Anatol Țăranu: „Sigur, rușii au tot interesul să-și păstreze prezența militară în Transnistria și vor face tot posibilul pentru asta...”
Europa Liberă: Cu consimțământul Republicii Moldova?
Anatol Țăranu: „Desigur! Una din ultimele declarații ale lui Igor Dodon vorbește fără echivoc despre acest lucru. Dodon a spus că forțele armate ruse trebuie să fie retrase doar după soluționarea politică a diferendului transnistrean. Și atunci care-i problema? Deci, diferendul nu va fi rezolvat, dar, dacă federalizarea se va produce, păi să nu uitați că federalizarea după „modelul Kozak” înseamnă că Tiraspolul are drept de veto asupra deciziilor politice pe care le ia Chișinăul în materie de politică externă și asta înseamnă că orice încercare a Chișinăului de a pune în aplicare, de exemplu, o rezoluție adoptată la ONU se va ciocni de vetoul Tiraspolului, care este controlat de Moscova. În așa fel, Moscova sau își păstrează prezența militară, chiar dacă nu este soluționat conflictul transnistrean, sau soluționează conflictul transnistrean de o așa modalitate care îi permite să nu pună sub semnul întrebării prezența sa militară în Transnistria. Gata, cercul s-a închis.”
Europa Liberă: Opinia analistului politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Moldovei la Moscova, consemnată de Valentina Ursu.
Să mai adăugăm că aflat în vizită la New York, premierul moldovean Pavel Filip a cerut din nou retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R.Moldova. Aceasta a fost tema centrală a discursului său, ținut sâmbătă la Adunarea generală a Națiunilor Unite, unde a criticat și exercițiile militare efectuate de trupele ruse împreună cu forțele miliare transnistrene. „Astăzi, încă o dată, de la această tribună, facem apel la Federația Rusă să înceteze aceste activități ilegale și provocatoare și să reînceapă, necondiționat și fără întârziere, procesul de retragere a forțelor militare și armamentelor sale, conform angajamentelor asumate la Summit-ul OSCE din Istanbul din 1999 și întru respectarea obligațiilor care derivă din dreptul internațional și Carta ONU”, a declarat premierul, citat de Moldpres. Pavel Filip a mulțumit statelor care au sprijinit acum câteva luni adoptarea de către Adunarea Generală ONU a rezoluției privind retragerea forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată a salutat și înscrierea în agenda actualei sesiuni a Adunării Generale a unui punct nou privind „Retragerea completă a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”. Problema retragerii trupelor rusești a fost discutată vineri și într-o întrevedere separată între premier și secretarul general ONU, António Guterres.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.