Linkuri accesibilitate

Ştiri

Principalele organizații pentru drepturile persoanelor LGBT din România au salutat eșecul referendumului încheiat duminică

Duminică seară într0un club al comunității LGBT din România
Duminică seară într0un club al comunității LGBT din România

Principalele organizații pentru drepturile persoanelor LGBT din România au salutat eșecul referendumului pentru interzicerea prin Constituție a căsătoriilor între persoane de același sex, spunând că „românii au respins ura prin boicot” și au arătat că-și doresc o țară bazată pe valorile democratice. „Astăzi am arătat că nu putem fi păcăliți de o agendă politică care ne îndeamnă la ură și dezbinare”, se spune într-o declarație a asociației Accept. În cele două zile de referendum, sâmbătă și duminică, au votat doar 20,41% din alegători, sub pragul de validare de 30%. La cele 35 de secții de vot pentru alegătorii români din Republica Moldova, unde unioniștii au făcut campanie pentru referendum, au votat numai aproximativ șase mii de oameni, mult mai puțin decât la ultimele alegeri. Referendumul este văzut drept o lovitură dată coaliției organizațiilor conservatoare în frunte cu Biserica ortodoxă, care l-au inițiat, și lui Liviu Dragnea, liderului Partidului Social Democrat de guvernământ, care l-a sprijinit.

Vezi ultimele știri

Joe Biden se retrage din cursa pentru președinția SUA, o propune în loc pe Kamala Harris

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinta Kamala Harris la o întâlnire electorală în campanie lor din 2020
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinta Kamala Harris la o întâlnire electorală în campanie lor din 2020

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat prezidențial, în care urma să se confrunte la toamnă cu fostul președinte republican Donald Trump.

Biden a spus că își va continua actualul mandat, până la expirarea lui, în 20 ianuarie 2025.

„A fost cea mai mare onoare din viața mea să vă fiu președinte. Și deși am vrut să încerc să fiu reales, cred că este în interesul partidului meu și al țării mele să mă retrag și să mă concentrez exclusiv asupra îndeplinirii îndatoririlor mele ca președinte până ce îmi expiră mandatul”, a spus Biden pe contul său de X.

Biden a mai spus că o propune pe vicepreședinta SUA, Kamala Harris, în perspectiva Convenției Partidului Democrat din august, de la Chicago, ca nou candidat la președinție.

„În ultimii trei ani și jumătate, am făcut mari progrese ca națiune. Astăzi, America are cea mai puternică economie din lume. Am făcut investiții istorice în reconstruirea națiunii noastre, în reducerea costurilor medicamentelor pe bază de rețetă pentru persoanele în vârstă și în extinderea asistenței medicale la prețuri accesibile pentru un număr record de americani. Am oferit tratamente extrem de necesare unui milion de veterani expuși la substanțe toxice. Am adoptat prima lege privind siguranța armelor de foc din ultimii 30 de ani”, se arată în mesajul lui Biden către națiune.

El a promis că va reveni cu mai multe informații despre decizia sa în cursul zilei de duminică.

Anunțul lui Biden vine după numeroase apeluri din partea politicienilor din propriul său partid să se retragă, datorită îndoielilor că are energia și sănătatea necesară pentru a-l învinge pe rivalul său republican, Donald Trump.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe urmele cazului Gorgan? Testarea cu poligraful ar putea fi aplicată în armata moldoveană

În imagine: militari moldoveni
În imagine: militari moldoveni

O inițiativă ce prevede utilizarea detectorului comportamentului simulat [poligrafului] pentru testarea militarilor a fost elaborată și este supusă consultărilor publice până pe data de 29 iulie. Proiectul prevede că activitatea de serviciu a militarilor va putea fi evaluată periodic sau selectiv.

Întâmplător sau nu, însă proiectul de lege este propus la mai bine de o lună de la apariția informațiilor despre o colaborare suspectă a fostului șef al Armatei Naționale, Igor Gorgan, cu serviciile de informații militare rusești.

Autorii proiectului spun că practici de testare cu poligraful există „în mai multe state” și că ele vor putea aplicate și în cazul anchetelor de serviciu. Testele cu poligraful pot deveni și parte a procesului de numire în funcții militare și de identificare a personalului care ar putea expune structurile de apărare „riscului scurgerii a unor informații atribuite la secret de stat sau cu accesibilitate limitată”, potrivit autorilor proiectului de lege.

Șeful Marelui Stat Major, comandantul Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, a declarat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, în contextul nevoii efectuării mai multor evaluări în armată după cazul Gorgan, că militarii „trec o verificare la încadrare”, dar „și pe parcursul serviciului”.

În acest proces este antrenat inclusiv Serviciul de Informație și Securitate. Verificările, spunea generalul Ohladciuc, se fac de fiecare dată când un ofițer crește în carieră sau funcții, și de fiecare dată când revine de la instruiri desfășurate peste hotare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În Belarus, un cetățean german a fost condamnat la moarte

 Rico Krieger
Rico Krieger

Cetățeanul german Rico Krieger a fost condamnat la moarte de o instanță din capitala Belarusului. Informațiile au fost confirmate de diplomația germană.

Sentința a fost pronunțată încă acum o lună, potrivit publicației „Zerkalo”, dar presa belarusă scrie că nu este încă limpede ce i se impută lui Krieger, la fel cum nu este clar dacă sentința a fost atacată cu apel sau a intrat deja în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Minsk, Anatolii Glaz, a comentat situația cetățeanului german, potrivit serviciul belarus al Europei Libere.

„Evident că au fost purtate discuții cu partea germană pe caz. Acest infractor este cetățean german și înțelegem preocuparea părții germane. Partea belarusă a oferit acces consular persoanei în corespundere cu prevederile normelor internaționale și a acordurilor bilaterale”, a spus Glaz.

El a mai declarat că „partea belarusă a propus soluții concrete asupra situației”, adăugând că au loc consultări pe această temă între ministerele de externe ale celor două ţări.

Organizația pentru apărarea drepturilor omului „Vyasna” a spus despre Krieger că are legătură cu o unitate militară formată din cetățeni belaruși, care fac parte din Forțele Armate ale Ucrainei.

Rico Krieger este un angajat al Crucii Roșii Germane, potrivit canalului de Telegram „MotolkoPomogy”. El ar fi fost acuzat, între altele, de participare la formarea unei structuri extremiste și teroriste și de mercenariat.

Activiștii pentru apărarea drepturilor omului spun că aceasta este prima sentință pronunțată în Belarus într-un dosar penal ce vizează mercenariatul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova introduce în legislație noțiunea de „femicid” (omorul femeii)

Imagine de la un protest din Chișinău, 15 mai. Participanții au cerut ca autoritățile să introducă în legislație termenul de „femicid”, pentru a combate violența masivă împotriva femeii.
Imagine de la un protest din Chișinău, 15 mai. Participanții au cerut ca autoritățile să introducă în legislație termenul de „femicid”, pentru a combate violența masivă împotriva femeii.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat, vineri, în prima lectură, modificări ale unor legi care stabilesc o serie de noțiuni privind violența în familie, inclusiv cea de „femicid” – omorul intenționat al femeii. 45 de femei din R. Moldova ar fi devenit victime ale femicidului în ultimii doi ani.

Noțiunea de femicid este introdusă în legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie. Modificările din lege stabilesc că femicidul este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, inclusiv omorul intenționat sau vătămarea integrității corporale sau a sănătății ce provoacă decesul unei femei.

Modificările la lege au fost cerute mai insistent de activiști în primăvara anului curent, după ce în raionul Orhei din R. Moldova a fost omorâtă o tânără femeie de 19 ani, însărcinată în luna a șasea. Cadavrul acesteia a fost găsit într-o fâșie forestieră din raionul Telenești, la o săptămână după dispariția ei.

Atunci o serie de acțiuni publice de condamnare a violenței împotriva femeilor au fost organizate la Chișinău, iar peste 1400 de persoane și 160 de organizații ale societății civile au cerut, într-un apel public adresat autorităților, recunoașterea noțiunii de „femicid” în legile moldovene. Ulterior, au avut loc audieri publice în Parlament pentru prevenirea și combaterea femicidului.

O statistică a Centrului de Drept al Femeilor de la Chișinău, unul dintre promotorii inițiativei, victime ale femicidului în R. Moldova ar fi devenit, în ultimii doi ani, 45 de femei – 24 în 2022 și 21 în 2023. Aceleași date arată că 45 de femei s-au ales cu vătămări grave în 2022 și 37 – în 2023.

Modificările operate în legislație, în prima lectură, aduc clarificări și în cazul noțiunilor „victimă-adult”, „victimă-copil” și a „violenței psihologice”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ex-deputată în Rada Supremă a Ucrainei, ucisă la Lvov

Irina Farion
Irina Farion

La Lvov, o persoană neidentificată a tras, vineri seara, focuri de armă în fosta deputată în Rada Supremă a Ucrainei, Irina Farion, în vârstă de 60 de ani. Grav rănită în tâmplă, Farion a fost spitalizată, dar a murit noaptea trecută, potrivit unui anunț al spitalului.

Procuratura generală de la Kiev a calificat crima ca fiind „omor săvârșit cu premeditare”.

Atentatul a avut loc la 19 iulie, în jurul orei 19:30, pe strada unde își avea domiciliul fosta deputată.

Irina Farion a fost deputată în perioada 2012-2014. Membră a asociației panucrainene „Svoboda”, ea a criticat adesea populația rusofonă din Ucrainei, formulând idei radicale în ceea ce privește funcționarea limbii ucrainene.

În 2010, ea spunea că ucrainenii care consideră rusă limba lor maternă sunt „degenerați” care ar trebui să cadă sub incidența legilor penale. De multe ori, declarațiile sale au fost subiectul unor dezbateri publice intense.

În 2015 autoritățile ruse au deschis dosar penal pe nunele Irinei Farion, inclusiv pentru incitare la ură și îndemnuri de „a-i distruge pe ruși și Rusia ca stat”. Iar anul trecut, Serviciul de Securitate de la Kiev a inițiat un proces penal împotriva Irinei Farion pentru declarațiile sale că e inacceptabil să fie numiți ucraineni militarii vorbitori de limba rusă din armata Forțelor Armate ale Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grigore Belostecinic, candidatul PSDE la alegerile prezidențiale

Grigore Belostecinic a fost deputat în parlamentul R. Moldova între 2010 și 2015.
Grigore Belostecinic a fost deputat în parlamentul R. Moldova între 2010 și 2015.

Partidul Social Democrat European (PSDE) îl înaintează pe Grigore Belostecinic drept candidat din partea formațiunii pentru funcția de președinte al R. Moldova. Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de Biroul de presă al partidului.

Belostecinic a fost rector al Academiei de Studii Economice din Moldova din 2001 până în 2022. În anii 2010 - 2015 a fost deputat în parlamentul Republicii Moldova din partea PLDM. În 2015, și-a depus mandatul pentru a-și continua activitatea de rector.

Până acum, și-au anunțat intenția de a participa la alegeri președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari.

Potrivit regulamentului Comisiei Electorale Centrale, perioada pentru depunerea cererilor de înregistrare oficială a candidaților la funcția de președinte începe cu 60 de zile înainte de alegeri și durează 30 de zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peste o mie de incendii de vegetație au izbucnit în R. Moldova în perioada Codului roșu de caniculă

Pe 15 iulie, șase echipaje de pompieri au intervenit la Cahul, unde au luat foc șase hectare de pădure.
Pe 15 iulie, șase echipaje de pompieri au intervenit la Cahul, unde au luat foc șase hectare de pădure.

1. 249 de incendii de vegetație au avut loc pe teritoriul R. Moldova, între 11 și 17 iulie, perioadă în care s-a menținut Codul roșu de caniculă, cu temperaturi maxime de până la 40 de grade.

Cele mai multe incendii de vegetație s-au produs în municipiul Chișinău - 182 la număr, iar cele mai puține, în raionul Căușeni - 2.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de ploi, până la data de 22 iulie, pe arii extinse, se menține pericolul extrem de incendii de vegetație.

Pentru a preveni izbucnirea acestora, pompierii au venit cu un set de sfaturi către cetățeni:

  • să nu facă foc la sol în preajma lacurilor, pădurilor, parcurilor, fâșiilor cu copaci, locurilor de odihnă;
  • la plecarea din zonele menționate mai sus, să stingă rugurile și mangalurile;
  • să nu dea foc la plantele uscate de pe câmp sau gunoiului din gospodării;
  • să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri în preajma pădurilor.

În situații de risc, cetățenii sunt îndemnați să sune la Serviciul 112.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ziaristul american Evan Gershkovich, condamnat în Rusia la 16 ani de închisoare

Gerschkovich în sala de judecată de la Palatul Justiției din Ekaterinburg, Rusia, pe 19 iulie 2024.
Gerschkovich în sala de judecată de la Palatul Justiției din Ekaterinburg, Rusia, pe 19 iulie 2024.

Un tribunal din orașul Ekaterinburg, din Rusia, l-a condamnat vineri pe jurnalistul american de la Wall Street Journal, Evan Gershkovich, la 16 ani de detenție în închisoare de maximă securitate, pentru spionaj. Jurnalistul, angajatorul lui și guvernul american au respins mereu acuzația.

Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, a fost arestat pe 29 martie 2023, în timp ce se afla într-o călătorie de documentare pentru un reportaj. Autoritățile au susținut, fără a oferi nici o dovadă, că el colecta informații secrete pentru SUA.

Pedeapsa maximă pentru asemenea fapte în Rusia este de 20 de ani de închisoare.

Verdictul a venit neașteptat de repede - vineri, la audierile finale, judecătorul a anunțat că va fi pronunțat în câteva ore.

Fiul născut în America al unor imigranți din URSS, Gershkovich este primul jurnalist occidental arestat sub acuzații de spionaj în Rusia post-sovietică.

Departamentul de Stat al SUA l-a declarat „reținut pe nedrept”, angajând astfel guvernul american să încerce eliberarea sa cu maximă fermitate.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri la Națiunile Unite că serviciile de informații de la Moscova și Washington discută un schimb implicându-l pe Gershkovich, conform agenției ruse de știri Tass. Rusia a mai semnalat anterior posibilitatea unui schimb, dar spune că un verdict trebuie să fie pronunțat mai întâi.

Marți, principalul emisar american la ONU i-a spus lui Lavrov că președintele rus Vladimir Putin ar trebui să îi elibereze pe Gershkovich și pe alți americani arestați, acuzând Moscova că „tratează ființele umane ca monede de schimb”.

Ambasadoarea SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, i-a menționat în mod special pe Gershkovich și pe fostul pușcaș marin Paul Whelan, în vârstă de 53 de ani, care a fost reținut la Moscova în 2018, condamnat pentru spionaj în 2020 și ispășește în prezent o pedeapsă de 16 ani. Atât el, cât și guvernul SUA consideră acuzația ca fiind nefondată.

„Nu vom avea odihnă până când Paul și Evan nu vor ajunge acasă, iar Rusia nu va înceta această practică barbară de a ține ostatici umani - odată pentru totdeauna,” a spus ambasadoarea Thomas-Greenfield. „Vă promitem asta”.

Procesul lui Gershkovich a început pe 26 iunie în orașul Ekaterinburg din Munții Urali, după ce a petrecut aproximativ 15 luni în închisoarea notorie Lefortovo din Moscova.

Procuratura Generală a Rusiei a declarat luna trecută că jurnalistul este acuzat de „colectarea de informații secrete” la ordinele CIA despre Uralvagonzavod, o uzină situată la aproximativ 150 de kilometri nord de Ekaterinburg, care produce și repară tancuri și alte echipamente militare.

Angajatorul lui Gershkovich și oficialii americani au respins aceste acuzații ca fiind fabricate și au denunțat procesul ca fiind ilegitim și o farsă.

„Evan nu a fost niciodată angajat de guvernul Statelor Unite. Evan nu este un spion. Jurnalismul nu este o crimă. Și Evan nu ar fi trebuit să fie reținut niciodată,” a declarat luna trecută purtătorul de cuvânt pe tema securității naționale de la Casa Albă, John Kirby.

În plus, interpretarea Rusiei despre ce constituie crime grave, precum spionajul și trădarea, este largă: autoritățile vizează adesea persoane care comunică străinilor informații deja accesibile publicului larg, acuzându-le de divulgarea de secrete de stat.

Arestările de americani sunt din ce în ce mai frecvente în Rusia; se știe de nouă reținuți acolo în prezent, în vreme ce tensiunile dintre cele două țări au crescut mult din cauza conflictului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Volodimir Zelenski a fost la ședință de cabinet la Londra, pe Downing Street

„Este un moment istoric”, i-a spus premierul britanic Starmer vineri lui Zelenski, care a plecat de la Downing Street 10 asigurat de tot sprijinul Londrei împotriva invaziei ruse.
„Este un moment istoric”, i-a spus premierul britanic Starmer vineri lui Zelenski, care a plecat de la Downing Street 10 asigurat de tot sprijinul Londrei împotriva invaziei ruse.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat vineri la Londra la ședința noului guvern britanic condus de laburistul Keir Starmer, unde a discutat mai ales despre ajutorul militar pentru Ucraina.

Zelenski a fost primul lider străin primit la o ședință de guvern britanic după președintele SUA Bill Clinton, în 1997.

Vizita liderului ucrainean a venit la o zi după ce aproape 50 de șefi și de guverne au participat la summitul Comunității Politice Europene la Blenheim Palace, lângă Oxford.

La reuniune a mers din partea Moldovei președinta Maia Sandu, care a spus la finalul summitului că a purtat mai ales discuții despre combaterea dezinformării generate de Kremlin și sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii rusești.

Marea Britanie s-a numărat printre aliații cei mai fideli ai Ucrainei încă de la începutul invaziei, sub guvernare conservatoare. Noul premier de centru-stânga, învingătorul alegerilor anticipate din 4 iulie, Keir Starmer, a promis că această cooperare va continua și se va intensifica.

„Agresiunea rusă nu va rămâne nepedepsită”, a spus el. Ucraina și Marea Britanie au semnat cu această ocazie și un contract de livrare de material militar.

La Londra, Zelenski a făcut declarații inclusiv despre colaborarea cu Statele Unite. Întrebat ce ar aștepta de la o eventuală nouă președinție a republicanului Donald Trump, președintele ucrainean a spus, potrivit presei britanice: „Ar fi nevoie de muncă multă, dar noi suntem harnici”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Forța Fermierilor” cere declararea stării de urgență în agricultură

Unele regiuni ale R.Moldova, în special cele din sud, se confruntă cu o secetă cruntă deja trei ani la rând. Imagine din septembrie 2023 a unui câmp de porumb afectat de secetă, Giurgiulești, raionul Cahul.
Unele regiuni ale R.Moldova, în special cele din sud, se confruntă cu o secetă cruntă deja trei ani la rând. Imagine din septembrie 2023 a unui câmp de porumb afectat de secetă, Giurgiulești, raionul Cahul.

Într-o scrisoare adresată conducerii R. Moldova, Asociația „Forța Fermierilor” cere declararea Stării de Urgență în Agricultură la nivel de țară în legătură cu arșița, temperaturile record și fenomenele climaterice extreme din ultimele săptămâni.

Semnatarii scrisorii cer convocarea de urgență a Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale și vin și cu un șir de propuneri pentru a ajuta agricultorii afectați.

Aceștia propun, între altele, introducerea unui moratoriu pentru fermieri la calcularea „penalităților și dobânzilor de întârziere”, precum și suspendarea plăților „corpului principal la creditele agricole bancare și nebancare din perioada iulie 2024 – iulie 2025, creditele fiind prelungite cu respectiv 12 luni și plățile suspendate să fie achitate în perioada prelungită”.

Totodată, agricultorii cer autorităților să apeleze la ajutorul Uniunii Europene și al organizațiilor internaționale pentru obținerea unui „suport financiar rapid pentru stabilizarea situației”.

Deocamdată, reprezentanții Ministerului nu au venit cu o reacție.

Pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%.

Ministrul i-a îndemnat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

În 2023, Bolea a recomandat ca activitatea fermierilor să fie specializată în funcție de regiuni, sugerând că agricultorii din nordul țării își pot orienta afacerile spre sectorul de procesare, cei din centru – spre procesare și vinificație, iar cei din sud – spre cultivatul de fructe sâmburoase, struguri tehnici și oierit.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

O pană Microsoft afectează utilizatori şi companii din întreaga lume. Sunt afectate și unele zboruri de la Chișinău

Întreruperi masive ale comunicațiilor IT afectează companiile aeriene, mass-media și băncile la nivel global. Multe curse aeriene au fost reținute la sol. Microsoft, ale cărei sisteme sunt afectate, spune că ia măsuri de atenuare a efectelor.

Ce ar fi cauzat probleme

Problemele care au dus la căderea sistemelor de operare Windows ale Microsoft ar fi fost cauzate de o actualizare realizată de firma de software Crowdstrike. O actualizare a unui program al companiei – care produce sisteme antivirus – ar fi afectat funcționarea Windows. Compania spune într-una dintre actualizările de pe platforma de asistență că a identificat problema din spatele întreruperii masive globale de Windows și afirmă că a fost „implementată o soluție”. CrowdStrike a declarat că problemă care a provocat perturbări majore companiilor din întreaga lume „nu este un incident de securitate sau un atac cibernetic”.

Pana globală IT care a afectat vineri, 19 iulie, transporturi, media, bănci și companii de telecomunicații din întreaga lume nu este tratată ca un act malițios, a declarat pentru agenția Reuters o sursă din cadrul serviciilor de securitate ale guvernului britanic.

Aeroporturi și companii de transport

Aeroportul Internațional Chișinău a anunțat că sistemele sale informatice activează fără perturbări și nu au fost afectate de întreruperile serviciilor Microsoft din întreaga lume.

Totuși, unele companii aeriene au fost afectate pe segmentul sistemelor de rezervări ceea ce face mai dificilă procedura de înregistrare la zbor, și care poate genera rețineri pe motiv că procedura check-in-ului urmează a fi efectuată manual, a anunțat administrația Aeroportului, într-un mesaj pe Facebook.

Călătorii sunt îndemnați să consulte „tabloul online” al aeroportului pentru a verifica statutul zborului și să se prezinte la aeroport cu cel puțin 3 ore înainte de zborul planificat pentru a evita întârzierile la zbor.

În România, Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) transmite că din cauza acestei probleme a Microsoft - au fost afectate o cursă București-Istanbul a companiei Turkish Airlines și o cursă Ryan Air. Problemele au fost remediate, iar la ora 11:00 erau întârzieri, atât la plecări, cât și la sosiri, a spus purtătorul de cuvânt al Aeroportului pentru Europa Liberă România.

Aeroportul din Berlin și-a întrerupt toate zborurile până la ora 10.00, din cauza unei defecțiuni tehnice. După întrerupere, zborurile au început să fie reluate parțial.

Operatorul spaniol de transport aerian Aena a raportat un „incident” la nivelul sistemelor informatice din toate aeroporturile spaniole, care poate cauza întârzieri ale zborurilor.

Aeroportul Schiphol din Amsterdam, unul dintre cele mai importante noduri de transport aerian din Europa, a declarat că a fost afectat de o întrerupere cibernetică globală și a sfătuit călătorii să își contacteze companiile aeriene.

Cea mai importantă companie aeriană olandeză, KLM, a declarat că nu a putut gestiona zboruri vineri și că și-a suspendat majoritatea operațiunilor. Air France, compania mamă a KLM, a declarat că operațiunile sale au fost perturbate.

Turkish Airlines se confruntă cu probleme la emiterea biletelor, check-in și rezervări din cauza unei probleme tehnice globale la nivelul sistemelor sale informatice, a precizat compania într-o postare pe X.

Marii transportatori americani, printre care American Airlines, Delta Airlines și United Airlines, au efectuat opriri la sol vineri dimineață, invocând probleme de comunicare.

Un purtător de cuvânt al SAS a declarat că linia aeriană scandinavă se așteaptă la întârzieri.

Compania aeriană națională a Australiei, Qantas, și aeroportul din Sydney au declarat că avioanele au avut întârzieri, dar că încă zboară.

Pasagerii de pe aeroportul Edinburgh din Marea Britanie nu au putut utiliza vineri scanerele automate pentru permisele de îmbarcare, iar monitoarele de la punctul de securitate au afișat un mesaj care spunea „server offline”, a declarat un martor pentru Reuters.

Compania aeriană germană Lufthansa a transmis că este afectată în mică măsură de întreruperea sistemelor de comunicații IT.

La aeroportul din Düsseldorf, procesele de check-in și îmbarcare ale Eurowings au fost perturbate.

Aeroportul din Praga a fost și el afectat de întreruperea sistemului global de check-in utilizat de un număr mare de companii aeriene. Unele plecări sunt întârziate.

Aeroportul din Hong Kong a transmis că companiile aeriene afectate de întreruperea IT a companiei Microsoft au trecut la check-in manual, dar că operațiunile de zbor nu au fost afectate.

În Australia, zboruri au fost reținute la sol pe aeroportul din Sydney.

Cel mai mare terminal de containere din Polonia, Baltic Hub din orașul nordic Gdansk, este afectată, scrie BBC. Baltic Hub a cerut companiilor să nu trimită containere în port.

Bănci și finanțe

Cea mai mare bancă din Australia, Commonwealth Bank, a declarat că unii clienți nu au putut transfera bani din cauza întreruperii serviciului.

Mai multe birouri importante de tranzacționare a petrolului și gazelor din Londra și Singapore au avut dificultăți în executarea tranzacțiilor din cauza unei întreruperi cibernetice vineri, au declarat șase surse din industrie pentru Reuters.

- Capitec din Africa de Sud a declarat că plățile cu cardul, ATM-urile și serviciile aplicațiilor au fost complet restabilite în urma întreruperilor semnificative la nivel național legate de CrowdStrike.

- Vineri, platforma de informații și date Workspace a grupului LSEG a suferit o întrerupere care a afectat accesul utilizatorilor din întreaga lume, provocând perturbări pe piețele financiare.

Mass-media

Sky News, unul din cele mai importante canale de televiziune de știri din Marea Britanie, și-a întrerupt emisia vineri.

Radiodifuzorul de stat australian ABC a declarat că se confruntă cu o „întrerupere majoră a rețelei”, fără a oferi un motiv.

Programele Sky News Australia au fost și ele perturbate.

Servicii de urgență și asistență medicală

Un sistem de rezervări medicale utilizat de medicii din Anglia este offline, au declarat vineri oficiali din domeniul medical pe X, potrivit Reuters.

Mai multe spitale din Olanda au fost nevoite să își reducă operațiunile din cauza penei de curent, a raportat agenția de presă olandeză ANP.

În Australia, unele sisteme au fost afectate de pană, însă serviciile de urgență funcționau normal.

Departamentul de pompieri din Copenhaga a declarat pe X că se confruntă cu probleme în recepționarea alarmelor de incendiu transmise automat ca urmare a întreruperii, și a îndemnat populația să sune la 112 în caz de incendiu.

Clinica universitară germană din Schleswig-Holstein transmite că ambele spitale, din Kiel și Luebeck, sunt afectate de întreruperea IT.

Spitalele din nordul Germaniei și-au anulat operațiile elective programate pentru vineri, din cauza problemelor de IT. Îngrijirea pacienților și serviciile de urgență sunt menținute, a anunțat Clinica Universitară din Schleswig-Holstein.

Specialiștii se așteaptă la un impact „enorm”

Expertul Toby Murray de la Universitatea din Melbourne a declarat pentru AFP pentru că există indicii că problema a fost legată de un instrument de securitate numit CrowdStrike Falcon.

„CrowdStrike este o companie globală de securitate cibernetică și informații despre amenințări”, a explicat Murray.

„Falcon este ceea ce este cunoscut sub numele de platformă de detectare și răspuns la nivel de punct final, care monitorizează computerele pe care este instalat pentru a detecta intruziunile și pentru a răspunde la acestea”.

Jill Slay, cercetător în domeniul securității cibernetice la Universitatea din Australia de Sud, a declarat că impactul global al întreruperilor va fi probabil „enorm”.

Microsoft ia „măsuri de atenuare”

Microsoft a declarat că serviciul său de cloud Azure este afectat pentru unii clienți din centrul Statelor Unite. Sunt înregistrate „inclusiv eșecuri cu operațiunile de gestionare a serviciilor și conectivitatea sau disponibilitatea serviciilor”, a transmis compania.

Microsoft a declarat că a determinat cauza și lucrează pentru a o remedia și că ia „măsuri de atenuare” după problemele legate de servicii, relatează agenția de știri AFP.

Text, în baza informațiilor preluate de la Europa Liberă România, Reuters, AFP, AP, CNN și BBC.

Un mort și patru răniți la Tel Aviv, într-un atac cu dronă revendicat de milițiile Houthi

Polițiștii israelieni cerctează locul atacului cu dronă la Tel Aviv, la 19 iulie.
Polițiștii israelieni cerctează locul atacului cu dronă la Tel Aviv, la 19 iulie.

O dronă mare, cu rază lungă de acțiune, a lovit centrul Tel Aviv-ului în primele ore ale zilei de vineri, într-un atac revendicat de milițiile Houthi, susținute de Iran. Un bărbat a fost ucis, iar alte patru persoane au fost rănite, au declarat armata israeliană și serviciile de urgență.

Explozia, care nu a declanșat alarme de raid aerian, a avut loc la câteva ore după ce armata israeliană a confirmat că a ucis un comandant de rang înalt al milițiilor Hezbollah, susținute de Iran, în sudul Libanului.

„Este vorba despre un UAV (Vehicul Aerian Fără Pilot) mare, care poate zbura pe distanțe mari,” a declarat un oficial militar israelian jurnaliștilor, după atac. Oficialul nu a confirmat revendicarea atacului de către militanții Houthi din Yemen, dar a spus: „Nu excludem nici o posibilitate în acest moment.”

Atacul asupra Tel Aviv-ului ar putea să intensifice temerile cu privire la consecințele războiului din Gaza, deoarece militanții Houthi și alte grupări susținute de Iran sunt solidare cu grupul militant palestinian Hamas, considerat terorist în Occident și Israel.

Oficialul israelian a spus că armata încă investighează de ce drona nu a declanșat alarma. Informațiile inițiale sugerează că ea a fost identificată de sistem, dar sirenele nu au fost activate din cauza unei erori umane.

Armata a declarat că patrulele aeriene au fost sporite, pentru a proteja spațiul aerian israelian, dar a spus că nu a ordonat noi măsuri de apărare civilă. Însă primarul din Tel Aviv a declarat că orașul - centrul economic al Israelului - a fost plasat în stare de alertă ridicată.

Un purtător de cuvânt al militanților Houthi din Yemen, care, la fel ca Hezbollah, este susținută de Iran, a declarat că grupul a atacat Tel Aviv-ul cu o dronă și că va continua să „vizeze” Israelul în solidaritate cu palestinienii în războiul din Gaza.

Într-un discurs televizat, purtătorul de cuvânt Yahya Saree a numit Tel Aviv-ul „o țintă principală” aflată „în raza noastră de acțiune."

El a spus că atacul a fost efectuat cu o nouă dronă, numită Yafa, care ar fi capabilă să „ocolească” sistemele de interceptare, fiind nedetectabilă de radare. „Operațiunea și-a atins obiectivele cu succes", a mai spus Saree.

Serviciile de urgență israeliene au declarat că trupul neînsuflețit al unui bărbat de 50 de ani a fost găsit într-un apartament în apropierea locului exploziei și că circumstanțele sunt investigate.

Patru persoane au fost duse la spital cu răni ușoare de schije și alte patru au fost tratate pentru șoc. Toți pacienții au fost ulterior externați, a mai declarat spitalul.

Imagini de la fața locului au arătat daune la o clădire situată în apropierea sediului ambasadei SUA din Tel Aviv.

Mass-media israeliană a declarat că fragmente dintr-o dronă de un tip utilizat pe scară largă de grupurile militare susținute de Iran în regiune au fost recuperate în apropiere.

Israelul are schimburi de focuri zilnice cu Hezbollah de-a lungul graniței sale nordice și în sudul Libanului de la începutul războiului din Gaza, provocând uneori temeri că s-ar putea deschide acolo un al doilea front.

Militanții Houthi și-au intensificat, de asemenea, atacurile împotriva Israelului și a țintelor occidentale, spunând că acționează în solidaritate cu palestinienii.

Israelul a invadat Fâșia Gaza în urma unui atac al militanților Hamas asupra sudului Israelului în octombrie anul trecut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acordul cu SUA privind terenul fostului Stadion Republican, ratificat, dar numai în prima lectură

În imagine, terenul fostului Stadion Republican
În imagine, terenul fostului Stadion Republican

Parlamentul a ratificat în prima lectură pe 18 aprilie, în urma unei dezbateri aprinse, acordul prin care terenul fostului Stadion Republican din Chișinău va putea fi vândut guvernului Statelor Unite pentru construcția unui nou sediu al ambasadei americane în R. Moldova.

Ratificarea acordului a fost sprijinită de majoritatea parlamentară PAS, dar opoziția comunistă și socialistă s-a opus, spunând că terenul este „vândut la un preț de nimic”, iar în urma votului a părăsit sala de ședințe.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a spus în ședința parlamentului că prețul terenului pe care îl va achita Statele Unite este de 18 milioane de euro, la care se adaugă alte sume pentru compensarea unor proprietari privați care au proprietăți amplasate pe teritoriul fostului stadion și care urmează a fi expropriați, printr-o lege separată.

În timp ce vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Bătrîncea, a spus că prețul terenului ar fi fost negociat „netransparent”, susținătorii acordului au vorbit despre sprijinul constant al Statelor Unite pentru R. Moldova, inclusiv financiar.

Tranzacția a fost negociată îndelung. Parlamentul i-a dat undă verde printr-o lege adoptată în 2018, iar un prim acord a fost semnat în 2019. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele. Dar legea a fost abrogată în decembrie 2020 de către o majoritatea informală a socialiștilor, a fostului Partid Șor și fostului Partid Democrat, care a votat ca terenul să fie repus în proprietatea statului.

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul este revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei acolo ar distruge elemente de patrimoniu, ca porțile istorice al stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

Ministrul Prodan a mai spus în plenul parlamentului că proiectul va duce la asanarea întregii regiuni a fostului stadion, aflat „în paragină”.

Ambasada americană a spus mereu că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, iar prin acordul reîncheiat acum Statele Unite își asumă angajamentul de a renova și repara porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

Negocierile dintre SUA și R. Moldova pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei au început în 2008, la un an de la demolarea fostului Stadion Republican. În 2015, SUA au formulat prima solicitare oficială către guvernul moldovean în privința acestui teren, un prim acord fiind semnat în iulie 2019 (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Seceta a compromis semănături de porumb și floarea soarelui în sud

Agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei sunt chemați să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor.
Agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei sunt chemați să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor.

Plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%, a anunțat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care cere agricultorilor din zonele secetoase să aleagă mai bine culturile pe care le seamănă.

Ministrul a făcut declarația la Chișinău pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir împreună cu premierul Dorin Recean.

Bolea care a iritat agricultorii anul trecut prin propunerea de a se specializa pe culturi în funcție de clima din regiunea în care se află a spus că estimările anunțate de el despre semănăturile compromise au fost făcute de cercetătorii agricoli în urma unor studii pe teren.

Un grup de specialiști trebuie să pregătească în următoarele două săptămâni recomandări despre culturile și soiurile cu risc redus „care vor permite sectorului să facă față schimbărilor climatice, care de la an la an se accentuează în mod extraordinar”, a mai spus ministrul.

Bolea nu a precizat câte hectare de semănături au fost compromise. El i-a chemat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

În 2023, Bolea a recomandat ca activitatea fermierilor să fie specializată în funcție de regiuni, sugerând că agricultorii din nordul țării își pot orienta afacerile spre sectorul de procesare, cei din centru – spre procesare și vinificație, iar cei din sud – spre cultivatul de fructe sâmburoase, struguri tehnici și oierit.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul ucrainean propune prima majorare a taxelor pe timp de război pentru a finanța apărarea

Kievul nu face un secret din faptul că are nevoie de resurse umane și fonduri suplimentare pentru a putea continua războiul de apărare.
Kievul nu face un secret din faptul că are nevoie de resurse umane și fonduri suplimentare pentru a putea continua războiul de apărare.

Guvernul ucrainean a propus joi prima majorare de taxe pe timp de război ca să obțină fonduri suplimentare de miliarde de dolari pentru arme și salarii ale militarilor, odată ce conflictul militar cu Rusia durează deja de aproape 29 de luni.

În ședința sa săptămânală, cabinetul de miniștri de la Kiev a aprobat proiectul de modificare a legii bugetului pentru 2024, majorând cheltuielile destinate apărării cu 495,3 miliarde de hrivne (11,9 miliarde de dolari), au anunțat oficiali guvernamentali și parlamentari.

Actualul buget ucrainean prevede cheltuieli pentru apărare de aproximativ 1,7 trilioane de hrivne. Înainte de a intra în vigoare, modificările mai trebuie să fie aprobate de parlament și semnate de președintele Volodimir Zelenski.

Guvernul a propus, de asemenea, o creștere a impozitelor și altor contribuții - de la taxa de război plătită acum de cetățeni până la impozitele pentru unele importuri și creșterea accizelor la carburanți.

„Războiul la scară largă se află acum în al treilea an, iar nevoile în sectorul securității și apărării sunt în creștere”, a explicat Ministerul Finanțelor într-o declarație.

Ministerul a precizat că modificările propuse sunt „cea mai blândă opțiune posibilă” pentru a finanța nevoile militare suplimentare, adăugând că numai aproximativ o treime din acestea ar fi acoperită de creșterile de taxe.

Cheltuielile de apărare ale Kievului continuă să crească, deoarece guvernul a lansat o nouă campanie de consolidare a eforturilor de mobilizare și de aducere a mai multor trupe proaspete pe linia frontului. Ucraina se concentrează, de asemenea, pe construirea industriei interne de producție a armamentului.

Pentru a putea direcționa mai multe fonduri către armată, guvernul a propus diverse majorări de taxe, planificând să obțină venituri suplimentare de 140 de miliarde de hrivne.

Executivul solicită parlamentului să ia în considerare o creștere a impozitului de război pentru persoanele fizice de la 1,5%, cât este în prezent, până la 5%.

Propunerile ministerului Finanțelor publicate de mai mulți deputați arată că guvernul intenționează să extindă numărul de întreprinderi eligibile pentru plata impozitului de război prin includerea întreprinzătorilor individuali, a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.

De asemenea, ministerul intenționează să obțină circa 362 de miliarde de hrivne prin reducerea economiei subterane și a nivelului datoriei interne.

Totodată, guvernul dorește să reducă cheltuielile bugetare planificate pentru anul acesta cu 65,7 miliarde de hrivne, inclusiv prin economii la plata datoriei externe.

Roksolana Pidlasa, șefa comisiei parlamentare pentru buget, a declarat că deputații vor analiza amendamentele în viitorul apropiat.

Cheltuielile sociale și umanitare ale Kievului depind de ajutorul financiar internațional. Guvernul ucrainean a primit aproximativ 89 de miliarde de dolari de la partenerii săi occidentali sub formă de ajutor financiar de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Eurodeputata română Șoșoacă și-a pus botniță și a fost scoasă din ședința Parlamentului European

Europarlamentara Diana Șoșoacă (C) poartă o botniță în Parlamentul European, în timpul discursului Ursulei von der Leyen.
Europarlamentara Diana Șoșoacă (C) poartă o botniță în Parlamentul European, în timpul discursului Ursulei von der Leyen.

Europarlamentara din România Diana Șoșoacă a fost dată afară din ședința Parlamentului European, în timpul dezbaterii privind candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut ca Diana Șoșoacă să fie scoasă din sală deoarece aceasta încerca să întrerupă discursul eurodeputatei Renew, Valerie Hayer.

„De câți colegi e nevoie pentru a fi escortată din sală? Cred că ați vorbit destul”, a spus șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, care a cerut personalului de securitate să o escorteze imediat afară din plen pe eurodeputata română.

În transmisiunea video de pe pagina Parlamentului European se aud strigătele Dianei Șoșoacă, dar nu e clar ce spune.

Într-un clip video publicat de celălalt eurodeputat SOS, Luis Lazarus, Diana Șoșoacă apare într-o ie, cu o icoană ridicată deasupra capului strigând „În God we trust!”. În acest timp, personalul de ordine încearcă să o convingă să părăsească sala, așa cum a cerut președinta Parlamentului European.

Însă Diana Șoșoacă își monteză o botniță și spune că are permisiunea să facă orice dorește, în timp ce personalul de ordine îi spune că nu orice este permis.

„Avem reguli, îmi pare rău”, îi spune un ofițer de securitate al Parlamentului European.

„I have the right to speak. I was voted by Romanians”, strigă Diana Șoșoacă. („Am dreptul de a vorbi. Am fost votată de români” - trad. engl.)

„Get your hands off Romania” („Luați mâinile de pe România” - trad. engl.), a mai strigatea către tribuna unde se afla Roberta Metsola.

Șoșoacă, lidera partidului de extremă dreapta SOS, a fost escortată afară din sala de plen în aplauzele eurodeputaților.

Și ieri, președinta PE, Roberta Metsola, a sancționat-o pe Șoșoacă, pe motiv că a depășit timpul alocat discursului.

În discursul de miercuri, Diana Șoșoacă a declarat în plenul Parlamentului European că Europa „a distrus România” și i-a sărăcit pe români „ajutând ucrainenii non-stop”.

Diana Șoșoacă a mai spus că „pacea nu se face trimițând arme”.

Eurodeputata cu vederi pro-ruse a mai declarat că a trimis tuturor ambasadelor și instituțiilor europene un memoriu pentru pace în Ucraina, dar singura ambasadă care a răspuns a fost cea a Rusiei.

De asemenea, Diana Șoșoacă a acuzat Ucraina pentru discriminarea minorității române.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

NATO: Comanda pentru Ucraina din Germania va intra în funcție în septembrie

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat deja centrul de comandă american de la Wiesbaden, în decembrie anul trecut. Din septembrie, acolo se va afla și „creierul” ajutorului militar NATO pentru Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat deja centrul de comandă american de la Wiesbaden, în decembrie anul trecut. Din septembrie, acolo se va afla și „creierul” ajutorului militar NATO pentru Ucraina.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat joi că în septembrie va deveni operațional un centru de comandă care va coordona ajutorul militar pentru Ucraina, inclusiv instrucția pentru forțele ei armate.

„Comanda va fi operațională în septembrie, vor fi 700 de oameni în Germania... și va furniza sprijinul și asistența de securitate pentru Ucraina, coordonând eforturile aliaților NATO”, a spus Stoltenberg la sosirea la summitul Comunității Politice Europene, ținut la Palatul Blenheim, din Anglia.

Crearea noii structuri, numită Asistență de Securitate și Instrucție NATO pentru Ucraina (NSATU), a fost decisă la summitul NATO de la Washington, din 9-11 iulie. Sediul ei se va afla la Wiesbaden, în sud-vestul Germaniei, unde se află și centrul de comandă al trupelor americane din Europa.

Până de curând, alianța Nord-Atlantică a ezitat să ajute militar Ucraina ca un bloc, preferând înțelegerile bilaterale între membrii NATO și Kiev.

În ultimele luni, pe fondul îngrijorărilor sporite legate de avansurile rusești pe frontul estic din Ucraina, NATO a început să construiască un cadru nou, de asistență mai directă.

Rusia a condamnat mereu orice formă de ajutor occidental pentru Ucraina, spunând că de fapt NATO este deja implicată direct în conflict - un lucru pe care alianța îl neagă.

Joi, Kremlinul și-a reiterat și opoziția față de decizia Statelor Unite de a reîncepe desfășurarea periodică de rachete cu rază lungă de acțiune în Germania, din 2026, pentru prima dată după Războiul Rece.

Agenția Interfax l-a citat la 18 iulie pe ministrul-adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, cu declarația că țara sa ar putea la rândul ei desfășura rachete cu focoase nucleare, ca răspuns la planurile SUA de a disloca rachete de tip Tomahawk sau SM-6. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul ratifică acordul prin care militarii moldoveni și români se vor sprijini reciproc în misiuni multinaționale

Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi (dreapta) și Angel Tîlvăr, în timpul vizitei oficialului moldovean la București, 24 mai, 2024.
Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi (dreapta) și Angel Tîlvăr, în timpul vizitei oficialului moldovean la București, 24 mai, 2024.

Parlamentul a ratificat un amendament la acordul de cooperare în domeniul militar cu România pentru a permite militarilor din cele două țări să se sprijine reciproc în timpul unor misiuni și operații multinaționale.

Ratificarea amendamentului, care a fost semnat în luna mai anul acesta la București, a fost sprijinită de 60 de deputați ai majorității PAS, dar 17 deputați socialiști și comuniști au votat împotrivă.

Acordul din 2012 cu România a fost completat cu un articol nou care spune că părțile se vor sprijini în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește în domeniul logistic, al transportului, serviciilor de telefonie și internet, dar și în plan financiar, medical și la evacuarea în situații de urgență.

La aprobarea amendamentului de către guvern, luna trecută, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că acesta va permite ca România să acopere o mare parte a cheltuielilor pentru participarea moldovenilor la operații multinaționale și va „contribui la diminuarea semnificativă a alocațiilor din contul bugetului” moldovean.

Noile prevederi ale acordului ar putea fi aplicate pentru prima dată în luna octombrie, când R. Moldova urmează să trimită un contingent de 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina.

Militarii moldoveni ar urma să participe la această misiune, EUFOR ALTHEA, în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova se răzgândește - nu mai caută investiții românești pentru privatizarea RED-Nord

În august 2023, ministrul Energiei, Victor Parlicov, spunea că Guvernul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord.
În august 2023, ministrul Energiei, Victor Parlicov, spunea că Guvernul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord.

Guvernul de la Chișinău a dezmințit că ar vrea să supună privatizării RED-Nord, după ce premierul român, Marcel Ciolacu, a spus că țara sa ia în considerare posibilitatea de a achiziționa rețelele electrice de distribuție din nordul R. Moldova pentru a-și echilibra sistemul energetic.

Dezmințirea a fost dată în ședința parlamentului moldovean din 18 iulie de către deputatul PAS, Radu Marian, președintele comisiei parlamentare pentru economie, care a spus că a interpelat guvernul în legătură cu aceste declarații.

„Există interes din partea anumitor țări, dar guvernul în acest moment nu analizează vreo oportunitate de a identifica investitori pentru RED-Nord”, a spus Marian.

El a reacționat, după ce vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a spus că opoziția este „îngrijorată” în legătură cu posibile intenții de privatizarea a unui asemenea „obiectiv strategic”, cerând audierea în parlament a premierului Dorin Recean, propunere care a fost însă respinsă.

Premierul României a vorbit despre ideea de a cumpăra RED-Nord la o conferință de presă pe 12 iulie, răspunzând unor întrebări despre posibilitatea scăderii prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici din România, care au crescut datorită fluctuațiilor de pe piață.

Marcel Ciolacu a sugerat că o asemenea achiziție în R. Moldova ar fi o soluție pentru crearea unor parcuri de stocare a energiei și stabilizarea prețurilor.

Ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a salutat interesul României, spunând într-o postare online că „guvernul pregătește” pentru privatizare atât RED-Nord, cât și întreprinderea Furnizarea Energiei Electrice Nord și că se află în căutare de „investitori strategici”.

În declarația sa din 18 iulie, șeful comisiei parlamentare de profil nu a explicat de ce s-au răzgândit autoritățile de la Chișinău.

Ministrul Parlicov spunea încă în august 2023 că executivul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord, fiind în căutarea investitorilor.

Nu ar fi prima investiție românească în sistemul energetic din stânga Prutului. Din septembrie 2023, compania Vestmoldtransgaz, deținută de întreprinderea de stat Transgaz din România - gestionează rețelele de transportare a gazelor din R. Moldova (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Natalia Morari candidează la președinție pentru a transforma R. Moldova într-un „nou miracol economic”

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, anunțându-și planurile de a candida la prezidențiale, Chișinău, 18 iulie 2024.
Fosta jurnalistă, Natalia Morari, anunțându-și planurile de a candida la prezidențiale, Chișinău, 18 iulie 2024.

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, a anunțat că intenționează să candideze ca independentă la președinție, pe 20 octombrie, spunând că vrea să transforme R. Moldova într-un „nou miracol economic”, despre care lumea va „vorbi cu admirație”.

Într-o declarație de presă făcută pe 18 iulie la Chișinău, Morari a spus că va încerca să candideze pentru că „anii trec, iar schimbările nu se văd” în R. Moldova, în timp ce „națiunea noastră este amenințată cu dispariția” din cauza emigrării.

Morari și omul de afaceri fugar, Veaceslav Platon, cu care are un copil, au cheltuit zeci de mii de dolari în ultimele luni doar pentru promovare pe Facebook, situându-se în topul unui clasament al moldovenilor care își fac reclamă pe rețele pe bani, potrivit unui raport al companiei Meta.

Morari, care și-a făcut studiile la Moscova, a căpătat notorietate acasă, în 2008, când a plecat din Rusia și nu a mai fost lăsată să intre înapoi, iar un an mai târziu a participat la organizarea protestelor din 7 aprilie, la Chișinău, care au fost marcate de violențe. L-a însoțit atunci, în fuga acestuia de la Chișinău prin Transnistria și Odesa, pe bloggerul rus Eduard Baghirov, unul din principalii suspecți în legătură cu organizarea protestelor.

Anunțându-și candidatura la prezidențiale, fosta jurnalistă care a spus că „i-a adus la putere pe cei care astăzi distrug țara noastră” este a noua potențială contra-candidată a președintei Maia Sandu, pe care o critică.

Morari nu a spus dacă va sprijini referendumul despre integrarea europeană, convocat de Sandu și parlament în aceeași zi cu prezidențialele, dar a spus că R. Moldova poate ieși din sărăcie „singură”, fără ca „alții” să „decidă pentru noi”.

Un recent sondaj de opinie publicat de Institutul Republican Internațional (IRI) sugerează că Morari s-ar bucura de încrederea a 3% din moldoveni, în calitate de persoană publică.

Fosta jurnalistă a lucrat vreme îndelungată la posturile Publika TV, iar apoi la TV8, dar a fost alungată de la ultima televiziune în septembrie 2021, după ce s-a aflat despre relația sa cu Platon. Acesta ispășea pe atunci o pedeapsă cu închisoarea pentru spălare de bani, iar Morari a făcut un interviu în închisoare cu el pentru a critica decizia de condamnare, fără să spună că au o relație.

Astăzi, se crede că Platon este la Londra, unde a fugit după eliberarea din detenție înainte de termen, în iunie 2020, prin intervenția fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, potențial candidat la prezidențiale și el (AE).

Morari a colaborat și cu Europa Liberă, din iulie 2009 până în septembrie 2021, când colaborarea a fost întreruptă după dezvăluirea relației ei cu Platon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aritmetica sistemelor Patriot în România: au fost două, vor fi patru, unul pleacă în Ucraina

Un sistem de rachete Patriot, staționat la Capu Midia, în România, pe 9 iunie 2022.
Un sistem de rachete Patriot, staționat la Capu Midia, în România, pe 9 iunie 2022.

România și-a atras laude de la Kiev și din Occident ca una din puținele țări care a acceptat să trimită Ucrainei un sistem antaerian Patriot, atunci când alte membre NATO, ca Grecia sau Spania, au refuzat. Europa Liberă România a aflat din surse de la Ministerul Apărării care este situația „la zi”.

Ministerul Apărării din România are în prezent patru sisteme de apărare antiaeriană Patriot, însă doar două sunt operaționalizate. Al doilea a fost pus în funcțiune luna trecută, iar primul în 2022.

Celelalte două sisteme urmează să fie gata de luptă până la sfârșitul primului trimestru din 2025, potrivit surselor oficiale din Ministerul Apărării.

Al treilea sistem ar urma să fie operaționalizat până la sfârșitul acestui an, iar cel de-al patrulea până la sfârșitul lunii martie a anului viitor.

O problemă cu care Armata se confruntă este că nu are suficienți oameni calificați pentru utilizarea sistemelor, după cum a relatat Europa Liberă săptămâna trecută. În plus, Armata are și mari greutăți să își păstreze personalul pregătit deja de Forțele Aeriene.

Dacă pentru primele două sisteme Patriot Armata are un număr suficient de militari antrenați și pregătiți, militarii desemnați pentru celelalte două urmează în prezent aceleași pregătiri.

Militarii români se antrenează în această perioadă în Statele Unite, iar un curs de instruire specific durează între șase și nouă luni.

Unul dintre cele patru sisteme Patriot – dintre cele șapte pe care Armata Română le-a achiziționat pentru aproximativ 3,9 miliarde de dolari – va fi donat însă Ucrainei.

În schimb, România negociază cu Statele Unite furnizarea unui sistem Patriot asemănător.

„În CSAT am discutat in extenso această chestiune și am dat un mandat Ministerului Apărării. Se negociază, și dorința noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb, sigur, nu mâine, dar într-un viitor relativ apropiat”, declara președintele Klaus Iohannis, săptămâna trecută, aflat la summitul NATO de la Washington.

În aceeași conferință de presă, Iohannis își exprima speranța că „vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede și vor asigura o mai bună supraveghere a spațiului aerian național”.

„Pretenția noastră este ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate, gen Patriot, să fim compensați rezonabil. Aceste lucruri se negociază și în aceste zile cu partenerul american, cu NATO, și deja s-au obținut primele progrese. Când se finalizează discuția, vom face publice discuțiile, vom fi într-o situație bună și după”, mai spunea președintele României.

Discuțiile cu partea americană sunt însă abia la început, iar în prezent nu este cunoscut un calendar clar al furnizării unui sistem Patriot de către Statele Unite, în schimbul celui pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis pe 20 iunie să-l doneze Ucrainei.

Potrivit informațiilor Europei Libere, deocamdată nu s-a decis care dintre cele patru sisteme va fi donat Ucrainei. Cel mai probabil va fi livrat unul dintre cele două care urmează să fie pus în funcțiune.

Aceleași surse au explicat că sistemul Patriot va ajunge în Ucraina înainte ca cel nou să fie furnizat României de către partea americană, timp în care aliații NATO vor asigura apărarea României.

De altfel, aceasta a fost una dintre condițiile puse de autoritățile române de la cel mai înalt nivel pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina, țară care luptă de mai bine de doi ani să respingă agresiunea rusă.

Prin urmare, în acest moment, discuțiile sunt la nivel de experți și nu există date concrete. Ce este clar însă: donarea propriu-zisă va fi făcută după încheierea negocierilor cu Statele Unite.

Furnizarea unuia dintre cele patru sisteme Patriot este prevăzută în decizia CSAT din 20 iunie, iar la summitul NATO de la Washington, pe 11 iulie, președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat un acord privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina.

Este un document în care este reiterată această intenție:

„România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să se impună, menținând actualul nivel dinamic al asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două ministere ale apărării.

În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două țări.

România va dona Ucrainei un sistem Patriot, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024”.

România se numără printre țările care vor livra câte un sistem Patriot Ucrainei, alături de Statele Unite și Germania, în timp ce Olanda și alți aliați vor furniza componente care pot alcătui încă o baterie.

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete, unul la sfârșitul anului trecut și altul luna trecută. Pe 5 iulie, Germania a anunțat că sistemul pe care l-a donat este deja în Ucraina.

Într-o conferință de presă de luni, 15 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa are nevoie de 25 de sisteme de apărare antirachetă Patriot „pentru a acoperi complet Ucraina”.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un georgian arestat la Chișinău a fost inculpat la New York pentru instigare la atacuri neonaziste

Fotografie publicată de Poliția de Frontieră moldoveană pe 8 iulie, înfățișând arestarea a doi cetățeni georgieni pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Fotografie publicată de Poliția de Frontieră moldoveană pe 8 iulie, înfățișând arestarea a doi cetățeni georgieni pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Un cetățean georgian de 21 de ani, reținut pe aeroportul din Chișinău la începutul lunii, a fost inculpat de un juriu federal în Statele Unite sub acuzația că planifica atacuri în masă și crime motivate de ură împotriva comunității evreiești și altor minorități etnice, la New York. 

Departamentul american al Justiției a spus la 17 iulie că Michail Chkhikvishvili a plănuit anul trecut un atac care să producă victime în masă la New York prin distribuirea de bomboane otrăvite copiilor evrei și din alte comunități etnice, în cartierul Brooklin, în preajma Anului Nou, inclusiv cu ajutorul unui individ deghizat în Santa Claus.

Într-un comunicat, se mai spune că Chkhikvishvili susține „supremația rasei albe” și este lider al unui grup extremist violent, cunoscut sub numele de Maniac Murder Cult (Cultul Ucigașilor Maniaci). Ar fi cunoscut și cu porecla de „Măcelarul” sau „Comandantul Măcelar”.

Potrivit comunicatului, acest cult „împărtășește o ideologie neonazistă” și are ca scop „incitarea la crime violente împotriva minorităților rasiale”, a comunităților evreiești și altor grupuri pe care le consideră „nedorite”, prin metode teroriste și violente, pentru a perturba ordinea publică și a induce haosul și frica. „Cultul” are membri în SUA și în alte țări.

Pe 8 iulie, Poliția de Frontieră moldoveană a spus că agenții Serviciului de Informații și Securitate au arestat doi cetățeni georgieni, în vârstă de 19 și 20 de ani, inclusiv unul suspectat de terorism și căutat de Statele Unite și Interpol, care au ajuns la Chișinău cu un zbor de la Istanbul. Poliția a difuzat imagini ale operațiunii de reținere.

Comunicatul moldovean nu precizează identitatea celor doi, dar spune că agenții de securitate și polițiștii au descoperit asupra lor „documente care confirmă pregătirea în centre specializate de antrenament militar, precum și materiale multimedia cu conținut de natură teroristă”.

Georgianul căutat prin Interpol a fost plasat într-un izolator de detenție preventivă, în timp ce cel de-al doilea cetățean georgian a fost declarat persoană inadmisibilă pe teritoriul Republicii Moldova și a fost întors înapoi în Turcia, se mai spune în comunicat.

Potrivit documentelor anchetei din Statele Unite, Chkhikvishvili a încercat anul trecut să recruteze un complice pentru atacul plănuit la New York, care trebuia să fie mai mare decât masacrul comis de Anders Breivik în 2011, în Norvegia, în care au fost ucise 77 de persoane.

Dar complicele pe care încerca să-l recruteze online era agent FBI sub acoperire. Suspectul i-a furnizat agentului sub acoperire un plan detaliat și instrucțiuni pentru fabricarea otrăvurilor.

„Planul includea distribuirea de bomboane otrăvite de către o persoană deghizată în Moș Crăciun copiilor și minorităților rasiale la o școală evreiască din Brooklyn,” se arată în comunicatul Departamentului Justiției din SUA.

Suspectul călătorise în trecut în Brooklin la bunica sa pe linie paternă.

Inculpat in baza a patru capete de acuzare, dacă va fi găsit vinovat riscă o pedeapsă cumulativă de 50 de ani de închisoare pentru incitare la comiterea de acte violente, distribuirea de informații privind fabricarea de explozibili, precum și pentru conspirație și distribuirea de informații amenințătoare.

Nu este limpede dacă suspectul se mai afla la Chișinău sau a fost predat Statelor Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul European solicită sprijin „adecvat” pentru R. Moldova și Ucraina în procesul aderării la UE

Parlamentul European rezultat din alegerile din iunie s-a reunit în prima sa ședință plenară, la Strasbourg.
Parlamentul European rezultat din alegerile din iunie s-a reunit în prima sa ședință plenară, la Strasbourg.

Parlamentul European solicită sprijin financiar și tehnic „adecvat” pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul aderării la Uniunea Europeană, într-una din primele sale rezoluții adoptate în noua componență.

În rezoluția adoptată pe 17 iulie este salutată lansarea recentă a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova și se menționează că „integrarea lor constantă în UE reprezintă o oportunitate geostrategică și democratică, precum și o investiție într-o Europă unită și puternică”.

Documentul precizează că aderarea la UE este „un proces bazat strict pe merit, care necesită îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, inclusiv a celor privind democrația, statul de drept, valorile fundamentale și lupta împotriva corupției”.

Totodată, rezoluția „reamintește faptul că procesul de aderare necesită asistență financiară și tehnică adecvată din partea UE”.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, care conduce Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a spus într-o declarație citată de IPN că el a fost cel care a propus acest ultim alineat.

Mureșan, care a fost reales vicepreședinte al celui mai puternic grup de partide din Parlamentul European - PPE, spune că și-a anunțat propunerea pe 25 iunie, ziua în care la Luxemburg au avut loc cele două conferințe interguvernamentale care au marcat începerea oficială a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova.

În opinia lui Siegfried Mureșan, Republica Moldova a făcut „progrese extraordinare” în cei doi ani de când a devenit țară candidată, iar aceste eforturi „trebuie răsplătite” de instituțiile UE. Europarlamentarul consideră că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care UE l-a adoptat pentru Ucraina, dar „proporțional cu dimensiunile și nevoile țării”.

Citește și: UE va aloca 100 de milioane de euro Republicii Moldova, anunță comisarul Varhelyi la Chișinău

Rezoluția din 17 iulie este intitulată „Cu privire la necesitatea unui sprijin continuu din partea UE pentru Ucraina” și a fost sprijinită de 495 de deputați, în timp ce 137 au votat împotrivă, iar 47 s-au abținut.

Semnalând adoptarea documentului, Siegfried Mureșan a punctat și faptul că aceasta confirmă obiectivul UE de a aloca „sprijin politic, economic, umanitar și militar cât timp cât este nevoie până la victoria Ucrainei în fața Rusiei”.

În aceeași rezoluție, Parlamentul European a condamnat vizita recentă a premierului Ungariei, Viktor Orban, în Rusia, demers care nu reprezintă poziția Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul vrea să salveze încă o „victimă” economică a războiului din Ucraina – programul „Prima Casă”

Inițiativa a fost votată de Guvern pe 17 iulie.
Inițiativa a fost votată de Guvern pe 17 iulie.

Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru a relansa programul de credite garantate de stat „Prima Casă” destinat în special tinerilor. Programul a devenit neatractiv, pe fundalul scumpirii locuințelor și a împrumuturilor bancare, cu numai 60 de asemenea credite acordate în 2023.

Inițiativa aprobată prin decizie de guvern la 17 iulie prevede că valoarea maximă a locuințelor care pot fi cumpărate prin acest program ar trebui să crească de la 1 milion de lei la 2,5 milioane, iar perioada de rambursare a creditului – de la 25 la 30 de ani.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, autorul inițiativei, a spus în ședința de guvern că programul „necesita demult o actualizare la realitățile timpului”.

O notă prezentată de ministerul său arată că războiul din Ucraina a dus la creșterea inflației, a dublat, până la 16,67%, în 2023, rata anuală a dobânzii pentru creditele acordate prin „Prima Casă”, iar prețul locuințelor în Chișinău a crescut cu aproape 55% în ultimii trei ani și continuă să crească.

„Acest fapt practic a blocat activitatea programului, iar în perioada anului 2023 au fost acordate doar 60 de credite” sau aproximativ 1% din toate creditele ipotecare, se mai spune în notă.

Condițiile de participare la program urmează să fie relaxate, așa încât să se poată înscrie nu doar cei care au statut de angajat, ci și liber profesioniștii, inclusiv avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiști, a spus Alaiba, adăugând: „scopul este să crească cu 2 mii de familii numărul beneficiarilor, inclusiv pentru oameni reveniți din diaspora”.

Amendamentele trebuie trimise acum parlamentului pentru adoptare. Ministrul Alaiba a spus că ele mai prevăd că vor fi eliminate mai multe proceduri birocratice, proprietarii de credite se vor putea muta de la o bancă la alta pentru refinanțare și vor putea cere împrumuturi noi dacă au nevoie de o locuință mai mare de 50 de metri pătrați.

Cel puțin opt mii de locuințe au fost cumpărate prin programul „Prima Casă” de la lansarea sa, în 2018. În programul de credite garantate de stat participă șase bănci comerciale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Două feministe ruse, amendate pentru că „s-au atins” într-o poză pe Instagram

Activista feministă Dina Nurm
Activista feministă Dina Nurm

Un tribunal din regiunea rusă Tatarstan a amendat-o pe activista feministă Dina Nurm și pe partenera sa, Anastasia Goncearenko, aflate în exil, cu câte 100.000 de ruble (1.130 de dolari) pentru „propagarea relațiilor LGBT”.

La baza deciziei din 16 iulie s-au aflat fotografiile postate online în care acestea, potrivit instanței, „se îmbrățișează, se sărută și se ating”.

Co-fondatoarea grupului feminist FemKyzlar, Dina Nurm, a numit decizia instanței motivată politic.

„Sunt activistă și, în opinia mea, atunci când ești activist, legile represive sunt folosite împotriva ta cu o plăcere deosebită. Articolul despre propagandă este unul politic. Spun asta din 2013, și vă reamintesc acum”, a declarat Dina Nurm.

Nurm și Goncearenko au părăsit Rusia și au plecat în Serbia în luna martie 2024.

Din decembrie 2022, în Rusia este interzisă difuzarea de „informații pozitive” privind homosexualitatea, bisexualitatea și transsexualitatea. Pentru încălcarea acestei prevederi sunt prevăzute amenzi de până la 400 000 de ruble pentru persoane fizice și de până la cinci milioane de ruble pentru organizații.

În noiembrie 2023, Curtea Supremă a Rusiei a decis să interzică inexistenta „Mișcare internațională LGBT” și să o declare drept „extremistă” în urma unui proces intentat de Ministerul Justiției. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG