Liderul principalului partid de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a spus marți că democrații lui vor propune modificarea Constituției, astfel încât în viitor judecătorii să fie aleși de popor. În opinia liderului PD, așa s-ar putea înlătura definitiv impresia că „unele grupuri de interese ar interveni în actul justiției”. Corespondenta Europei Libere a încercat să afle ce șanse există ca ideea lui Plahotniuc să devină realitate și ce avantaje ar aduce justiției și cetățenilor moldoveni.
Alegerea judecătorilor de către popor era practicată în vremea sovietică, amintește profesorul universitar Alexandru Arseni, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Atunci, judecătoriile erau numite „narodnîie”, adică în traducere din rusă populare, însă testul de popularitate era mai degrabă o formalitate, pentru că aceștia erau, de fapt, repartizați în raioane de către Partidul Comunist. Iată de ce revenirea la această modalitate de desemnare a judecătorilor ar însemna un regres, continuă Alexandru Arseni.
„De ce civilizația a trecut la altă metodă democratică și anume de a scoate judecătorii de sub influența partidelor? Pentru că dacă punem pe circumscripții electorale judecătorii, atunci ei trebuie să se alieze la un partid sau la altul, și în acest caz independența judecătorului s-a dus pe apa sâmbetei. Acest sistem era impus de către sovietici pentru că atunci era un singur partid, de dictatură, comunist. Și aceasta era chipurile o bravare că poporul participă la desemnarea propriilor judecători.”
Ipotetic, promotorii aplicării unui asemenea sistem în Republica Moldova ar putea face trimitere la experiența mai multor state din SUA, unde judecătorii sunt aleși de către cetățeni. Însă o asemenea paralelă nu ar fi nici corectă și nici potrivită, având în vedere starea justiției moldovene, continuă profesorul universitar Alexandru Arseni.
Asta va avea un singur final: subordonarea candidaților care vor să obțină votul poporului...
„În Statele Unite ale Americii, stat federativ, acest lucru are loc, însă doar la instanțele de fond, primele, restul trec de Consiliul Superior al Magistraturii etc. Dar acolo e un sistem al separării puterilor foarte clar. În Republica Moldova asta va avea un singur final: subordonarea candidaților care vor să obțină votul poporului pentru funcția de judecător, să adere la un partid sau la altul.”
Publicația „The Economist” analiza într-un articol mai vechi modul de alegere a judecătorilor în Statele Unite, atrăgând atenția că această practică ridică mai multe semne de întrebare. Autorul l-a citat pe istoricul francez Alexis de Tocqueville, care încă în secolul 19 anticipa că „practica alegerilor judiciare, mai devreme sau mai târziu, va duce la rezultate dezastruoase”.
De ce campaniile de promovare a judecătorilor sunt primejdioase? „Pentru că magistrații nu sunt politicieni, prin urmare nu ar trebui să se comporte ca aceștia”, a conchis „The Economist”.
Liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a anunţat marţi că formațiunea pe care o conduce va cere Comisiei juridice din Parlament să elaboreze un proiect de lege pentru modificarea Constituției, astfel încât magistrații „de azi înainte să fie aleși de popor”.
În opinia juristului Ion Guzun de la Centrul de resurse juridice o asemenea schimbare ar fi prea radicală pentru sistemul judecătoresc din Republica Moldova și așa suspectat de supunere politicului, mai ales după invalidarea alegerilor din Chișinău:
„Eu îmi închipui în ce stare jalnică ar ajunge justiția moldavă dacă poporul va alege judecătorii, luând în considerare cum au avut loc recentele alegeri în localități în care dna Tauber (Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Șor n.r.) a fost aleasă primăriță, iar, invers, alegerile din mun. Chișinău au fost invalidate. De fapt, prin aceste modificări se încearcă de a se introduce practicile de corupție din mediul politic, ca să fie introduse și mai mult în partea ce ține de sistemul judecătoresc.”
Experții cu care am stat de vorbă tratează cu prudenţă inițiativa democraților. În primul rând, pentru că de-a lungul anilor de fiecare dată când au anunțat mari reforme în justiție, politicienii moldoveni au urmărit, de fapt, scopul nedeclarat de a obţine controlul sigur asupra mecanismelor de dirijare a sistemului. În loc să modifice felul de selectare a magistraților, spun ei, politicienii ar face bine să renunțe la așa-numita justiție „la telefon” sau „la comandă”. Până acum, fruntași liberali și liberal-democrați au declarat că nu vor susține inițiativa democraților, numind-o „populistă și periculoasă”.
