Majoritatea parlamentară de la Chișinău, dominată de Partidul Democrat, a cerut comisiei juridice a legistativului moldovean să elaboreze un amendament constituțional pentru alegerea judecătorilor prin vot popular. O hotărâre votată joi de deputați acordă comisiei 30 de zile pentru finalizarea proiectului legislativ. Inițiativa a fost anunțată marți de liderul PD, Vlad Plahotniuc, care a spus că are scopul să întărească independența judecătorilor și încrederea oamenilor în actul de justiție. Opoziția afirmă că e o inițiativă populistă.
O idee „exotică”, „năstruşnică”, „fără sorţi de izbândă”. O „fumigenă”. Sunt doar câteva din lucrurile care s-au spus joi în Parlament despre iniţiativa liderului democraţilor de a-i alege prin vot popular pe magistraţi. Nu au trecut nici trei zile de când Vlad Plahotniuc a lansat, ca de obicei din sediul partidului să propunerea, c grupul său parlamentar a şi început s-o pună în practică.
Exeptând majoritatea, toţi sunt împotrivă. Asta nu a împiedicat însă coaliţia majoritară să pornească procedurile legislative şi constituţionale.
Pentru mulţi deputaţi din parlamentul de la Chişinău, ca şi pentru cei mai critici la adresa guvernării politicieni de opoziţie sau analişti, corupţia generalizată a magistraţilor şi controlul din partea unei puteri politice la fel de corupte sunt principalele probleme ale justiţiei moldovene. Faptul că aceste lucruri se pronunţă mai limpede ca niciodată şi în forumurile europene i-ar fi determinat pe democraţi să fenteze. Este, de pildă, convingerea comuniştilor, chiar dacă şi ei avuseseră la un moment dat, ce-i drept când nu mai erau la guvernare, ideea de a-i alege prin vot popular pe judecători.
„Motivul acestei iniţiative e critica partenerilor europeni legată de problemele justiţiei. Şi rezoluţia care se va pune în discuţie peste trei săptămâni în Parlamentul European, prin care se vor pune la îndoială şi viitoarele alegeri. Vor să demonstreze partenerilor că au un plan pentru justiţie,” a declarat comunistul Oleg Reidman.
„Nu se va solda cu nimic. Pur şi simplu aţi încercat să arătaţi că sunteţi deştepţi”, a spus socialistul Vasile Bolea.
„Este de fapt o fumigenă, o deviere de la problemele adevărate ale justiţiei”, a continuat să critice ideea liberal-democratul Iurie Ţap.
„Nu trebuie de implicat în sistemul de control al justiţiei şi atunci totul va fi bine”, a declarat şi liberalul Lilian Carp.
Democratul Sergiu Sârbu, cel care a adus iniţiativa lui Plahotniuc în faţa deputaţilor, a invocat în mod previzibil cazul american şi şi-a îndemnat colegii să nu se grăbească cu concluziile:
„Alegeriile sunt o formă a democraţiei directe cunoscute de mii de ani. Evident că au şi dezavantaje. Noi, însă, vă invităm să participaţi la această discuţie pentru a găsi cea mai bună soluţie”
Majoritatea grupurilor parlamentare au anunţat de pe acum că nu vor participa la elaborarea legii. Unul din motive e neîncrederea că un scrutin pentru alegerea magistraţilor se poate organiza la modul practic. Apoi, certitudinea că reforma nu poate fi adoptată de actuala legislatură: pentru elaborarea proiectului comisiei juridice i-a fost rezervată o lună, apoi documentul trebuie să plece la Curtea Constituţională, de unde nu se întoarce în Parlament decât după şase luni de aşteptare. Să lansezi aşa ceva doar pentru a lăsa o moştenire viitorului legislativ de configuraţie incertă nu poate fi decât un exerciţiu de natură populistă, se declară convinşi criticii din parlament ai reformei.
