Partidul Democrat de guvernământ a anunțat, prin președintele său Vlad Plahotniuc, că de la 1 decembrie vor fi majorate salariile în domeniul bugetar, cu până la 90%. Mai mult, Vlad Pahotniuc a anunțat marți, după ședința săptămânală a democraților, că niciunul din cei peste 150 de mii de bugetari nu va avea în viitor un salariu mai mic de 2.000 lei de pe lună. Și a numit această inițiativă „extraordinară”. Cât va costa și cum va fi finanțată, în condițiile în care R. Moldova a pierdut și un ajutor macrofinanciar din partea Uniunii Europene, sunt întrebările care trebuie să răspundă acum guvernul? În tot cazul, majorările vor intra în vigoare într-o perioadă fastă pentru partid: în luna sărbătorilor de Crăciun și cu trei luni înainte de alegerile generale.
La o zi după ce viitoarele majorări salariale pentru toţi angajaţii plătiţi de la bugetul de stat au fost promise de Plahotniuc din sediul partidului de guvernământ, ministrul finanţelor, Octavia Armaşu, şi premierul, Pavel Filip, au prezentat în detalii noua lege a salarizării în sectorul public.
Deşi Moldova nu mai primește finanțarea de altădată de la partenerii externi, creșterea economică constantă din ultimii trei ani a făcut posibilă reforma sistemului de salarizare în sectorul public, a declarat premierul Pavel Filip.
Noul sistem de salarizare va fi unitar pentru toate categoriile de angajaţi din sectorul public şi va înlocui multiple reglementări diferenţiate valabile până acum şi care generau remunerări inechitabile. Reforma a fost coordonată cu FMI anterior, iar în 2017 a şi fost elaborat conceptul actului normativ unificator.
Pavel Filip a mai spus că pentru prima dată în R. Moldova nici un angajat din sectorul public nu va mai avea salariu sub minimum de existență pentru populația aptă de muncă care e de două mii de lei. El a mai precizat că nici un angajat public veniturile nu se vor diminua, iar cele ale categoriilor neîndreptățite se vor majora cu 20, 50 şi chiar 90 la sută, a spus premierul:
„În învăţământul preuniversitar efectul creşterii salariilor vor simţi cele peste 56 de mii de cadre, o creştere de aproximativ 20 la sută. Până la 20 la sută vor creşte salariile în organele administraţiei publice locale. Vorbim de 7,5 mii de persoane. Personalul tehnic din administraţia publică - 40 de mii de persoane – şi se vor bucura de o creştere de 30 la sută. Șase mii asistenţi personali vor avea o creştere de peste 20 de procente. Asistenţii sociali se vor bucura de o creştere de peste 55 la sută. În cultură, aproximativ șase mii de angajaţi, vor avea creşteri de 80 la sută”.
Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a spus că noul sistem de salarizarea va diminua treptat discrepanţa dintre cel mai mic salariu şi cel mai mare care este acum de 33 la 1 şi urmează să se reducă în jumătate. Totodată va exclude inechităţile în creşterile salariale, care în cazul unor funcţionari, cum ar fi judecătorii şi procurorii, sunt mai semnificative, în timp ce la alte categorii de funcţionari salariile nu au fost revizuite de un deceniu.
„Toţi angajaţii vor fi plasaţi pe o grilă de salarizare începând cu 1 şi termenând cu 130. Coeficientul maxim cei de la nivelul 130 este de 15, coeficientul minim este de 1. În felul acesta îi punem pe toţi pe un sistem şi eliminăm acele diferenţe.”
Nivelul de jos al salariului de bază va fi de 1500 de lei la care se vor adăuga şi unele sporuri şi adaosuri:
„Stabilim un spor unic de eficienţă, de performanţă care va varia pentru câteva categorii. Pentru persoane cu demnitate publică va fi doar componenta fixă a salariului. Funcţionarii publici vor avea componenta fixă 90 la sută, cea variabilă 10 la sută. pentru majoritatea categoriilor de angajaţi din sectorul public va fi 80 la sută partea fixă şi 20 partea variabilă. Doar cei din apararea naţională, securitatea statului va fi 70 la 30.”
Mai multe tipuri de sporuri şi adaosuri la salariu existente acum şi care ajung chiar la 100 de procente din salariu vor fi anulate.
Cei care au în prezent salarii mai mari, iar urmare a implementării reformei vor ajunge la un venit mai mic vor primi o compensaţie, a spus Armaşu.
„Astfel li se va conserva salariul la nivelul anului 2018, dar mai mult de jumătate din angajaţii din sectorul public vor avea creşteri. Vor avea creşteri în special cadrele didactice, cei din sistemul social, din autorităţile locale care aveau salarii cele mai mici pe sistem.”
Octavian Armaşu a dat asigurări că reforma are acoperire financiară şi a menţionat că pentru anul viitor fondul de salarizare a fost majorat cu 1,3 milioane.
Expertul economic Sergiu Gaibu de la Institutul Viitorul spune că reforma sistemului de salarizare e necesar:
„O astfel de reformă era necesară fiindcă criteriile de formare a salariilor erau variate. Principiile care stau la baza acestei grile de salarizare sunt în general suficient de corecte. Trebuie să vedem până la urmă toate nuanţele stabilite în lege pentru a face concluzia finală. dar principiile fundamentale de a reduce coeficientul între salariu minim şi cel maxim din grila de salarizare este necesară. Unificarea mecanismelor de calcul a salarizării precum şi a categoriilor de sporuri sunt şi ele necesare”.
Rămâne neclară, după părerea expertului, acoperirea bugetară:
„Din calculele mele preliminare în baza cifrelor prezentate cu majorările pe categoriile de personal avem o creştere a fondului de salarizare de mai bine de 1,5 miliarde pe an. E o contribuţie semnificative constituind estimativ o creştere de peste 17 la sută. Asta e fără să luăm în consideraţie compensaţiile. Din cifrele prezentate compensaţiile se cifrează la cel puţin 250 de milioane de lei, dar va fi probabil mai mult deoarece în tabelul prezentat nu erau incluse toate poziţiile care sunt în diminuare. Pentru categoria medie şi care era perdantă semnificativ va trebui circa 250 de milioane de lei.”
Aceste compensaţii oferite acelor funcţionari care urmare a reformei vor obţine salarii mai mici ar putea dispărea cu timpul, iar creşterea salarială a acestor categorii va fi mai lentă, spune expertul. Sergiu Gaibu spune că reforma pare să aibă şi părţi ascunse cum ar fi cea cu bonusurile salariale:
„S-a prezentat un tabel nu după modelul absolut standard pe categorii de salariaţi proporţia de bonusuri care vor varia. E vorba de 90 la 10, 80 la 20 şi 70 la 30 pentru categoriile din organele de forţă. Pare a fi o deviere nu foarte mare, totuşi devierea este mare, de fapt este un drept pentru prima categorie de a avea bonusuri de doar 11%, a doua categorie până la 25%, iar pentru organele de forţă până la aproape 43%, ceea ce evident arată un grad de preferinţă pentru aceste categorii.”
Expertul aminteşte în context că înainte de această reformă salariile organelor de forţă au fost majorate.
„Astfel prin intermediul compensaţiilor vor fi garantat cel puţin un timp venituri suficient de înalte pentru organele de forţă. Este un pic stranie această preferinţă pentru organele de forţă.”
Mai mulţi analişti spun că reforma salarială ar fi o mişcare electorală, fiind una a guvernului, dar anunţată de la tribuna Partidul democrat de guvernământ aşa cum anterior fusese lansate iniţiativele „Prima Casă” sau „Drumuri bune pentru Moldova”.
