Inițiativele electorale lansate de Partidul Democrat de guvernământ expun economia R. Moldova unor riscuri majore, iar efectele se vor face simțite imediat după alegerile din februarie 2019. La această concluzia au ajuns experții de la Centrul analitic independent Expert-Grup într-o radiografie trimestrială a realității economice. Ei au estimat costurile şi consecinţele inițiativelor electorale a guvernării ca Prima Casă, Arena Chişinău, reforma fiscală şi amnistia de capital.
Doar reforma fiscală care impune cota unică de 12 la sută pentru impozitul pe venit și reduce contribuția de asigurări sociale cu cinci la sută va costa bugetul de stat 2,4 miliarde de lei în anul acesta şi viitor, au calculat experţii. La aceste cheltuieli se mai adaugă cele pentru proiectele de infrastructură lansate de guvernare în an electoral - programul „Drumuri bune pentru Moldova” sau complexul „Chișinău Arena”. Şi extinderea programului „Prima Casă” pentru funcționarii publici și familiile cu copii va subţia bugetul de stat din care vor fi garantate creditele ipotecare. Aceste iniţiative cu iz electoral vor duce la mărirea deficitului bugetar care ar putea depăşi trei la sută din PIB. Iar promovarea lor pe fondul suspendării unei bune parţi din asistența financiară externă va compromite creşterea economică care se înregistrează acum. Pierderile vor trebui inevitabil compensate după alegerile parlamentare din februarie anul viitor. Cum? Prin austeritate bugetară, controale fiscale mai severe, majorarea unor taxe şi impozite şi alte măsuri de acest fel, spune expertul Iurie Morcotîlo:
„S-ar putea în 2019 să se sisteze anumite indexări de salarii sau pensii pe care le-am văzut în ultimul an. Sunt opţiuni că programele anunţate să nu fie extrinse ca volum în 2019 chiar dacă o să apară cereri pentru Prima Casă sau Drumuri bune.”
Experţii nu exclud şi faptul că după alegeri guvernarea ar putea renunţa inclusiv la relaxările fiscale promovată în acest an electoral, chiar dacă acestea pot produce şi efecte pozitive, cum ar fi dinamizarea investiţiilor, demotivarea angajării informale şi intensificarea activităţii economice. Expertul Alexandru Fala a reiterat însă că partea proastă a acestei reforme fiscale, dincolo că produce pierderi la bugetul de stat, e că ea va adânci inegalitatea socială:
„Impozitarea prin cotă unică va favoriza toţi salariaţii, însă cel mai tare va favoriza persoanele care obţin venituri mari. Drept urmare va creşte decalajul dintre veniturile persoanelor mai înstărite şi cele ale celor săraci.”
Cât despre amnistia de capital, directorul executiv al Centrul Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a menţionat că e cea mai generoasă amnistie din lume impunând o taxă de doar 3% pentru legalizarea capitalului nedeclarat. Ea comportă imense riscuri, spune expertul:
„Este riscul ca măsurile de prevenire a spălării banilor să fie aplicate formal. Un alt risc e că de această lege vor beneficia oficialii corupţi şi alţi criminali.”
Reforma fiscală şi amnistia de capital ar fi fost şi subiectele discutate de autorităţi cu experţi ai FMI aflaţi zilele acestea la Chişinău, se spune într-un comunicat al FMI care nu oferă însă o apreciere a acestor reforme extrem de criticate de experţi naţionali. În comunicat se mai precizează doar că s-a mai discutat despre asigurarea în continuare a stabilității finanțelor publice și reducerea caracterului regresiv al sistemului fiscal.
Pe durata vizitei experţilor de la FMI, premierul Pavel Filip a salutat ultimele date despre creșterea economiei. El a spus că „o creștere economică de 5,2% înseamnă că motoarele economiei funcționează în ritm alert”.
Analiştii Centrului Expert-Grup observă însă că această creştere economică este fragilă, determinată de factori temporali şi ar putea fi lesne compromisă de proaspetele proiecte electorale ale guvernării.
