Statul Republica Moldova va putea cumpăra pachete de acțiuni de la băncile de top pentru a putea ulterior să le revândă unor investitori strategici. Astfel guvernanții încearcă să iasă din cercul vicios în care s-au pomenit două din cele trei bănci aflate sub supraveghere specială. În 2016 Banca Naţională a anulat pachete importante de acţiuni, de 40% şi, respectiv, 64%, a emis altele noi care însă nu au fost achiziționate deoarece există riscul ca foştii proprietari să-şi recupereze cotele de participare. Legea, votată vineri în lectură finală în parlament, este văzută de unele voci drept o mişcare periculoasă, în contextul în care nu s-a făcut lumină în dosarul fraudei bancare din 2014.
Este vorba de o excepţie de la normele în vigoare în cazul băncilor de sistem, a ţinut să precizeze președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, cel care şi-a pus semnătura, alături de speakerul Andrian Candu, pe iniţiativa legislativă în calitate de autor.
Procedurile actuale, a spus Creangă, nu reglementează detaliat cum se anulează, se emit şi se vând cotele de participare deținute de cei care nu respectă cerințele BNM şi au fost sancționaţi. E o procedură de durată care îndepărtează potențialii investitori, inclusiv din cauza riscurilor de litigiu. Prin urmare, statul urmează să intervină şi să dea credibilitate, a adăugat Ştefan Creangă.
„Un alt risc la care sunt expuse băncile este cel al decapitalizării acestora, deoarece băncile au obligația de a răscumpăra acțiunile nevândute într-o perioadă relativ scurtă, cu diminuarea concomitentă a capitalului şi de a compensa acționarii eliminați. Având în vedere cele menționate, precum şi ținând cont de necesitatea asigurării stabilității financiare a sectorului bancar, proiectul de lege vine cu o procedură coerentă de vânzare a acțiunilor noi emise de către bancă, precum şi stabilește procedura de compensare a foștilor acţionari.”
O asemenea măsură nu este raţională în condiţiile în care nu a fost elucidat „furtul miliardului”, a spus liberal-democratul Grigore Cobzac, singurul deputat care a avut întrebări la acest proiect de lege.
De ce trebuie statul să-şi asume probleme care vin din managementul defectuos?, a întrebat el.
„Domnule președinte al comisiei, am impresia de deja vu. Eu nu cunosc în detalii stenogramele care argumentau intervenția cu bani publici pentru a salva Banca de Economii, cele trei bănci care au fost devalizate, dar cred că ceva asemănător era şi atunci: trebuie să salvăm sistemul. De ce procurarea acțiunilor care au fost expuse la vânzare şi au trecut toată procedura şi nimeni nu a dorit să le procure, de ce trebuie să vină statul să cumpere un produs care nu este fezabil pe piaţă? De ce aceasta nu ar trebui să fie problema băncilor? De ce ele nu trebuie să simtă în spate acest cuțit rece al concurenței, care ar şti că dacă nu răzbat, înseamnă că se ruinează?”
Legea votată de 57 de deputaţi nu va schimba esențial starea de lucruri în ceea ce priveşte activizarea investitorilor în băncile moldovene, este de părere economistul Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piaţă. La mijloc ar fi o criză de imagine prin care trece Republica Moldova, care a făcut înconjurul lumii.
„Imaginea autorităților statului este destul de șifonată, urmare a crizei din sectorul bancar. Investitorii în general nu vin, nu doar în sectorul bancar, în nici un sector nu vin. Moldova trebuie să-şi construiască o imagine a unui stat sigur pentru investitorii străini, care oferă oportunități şi siguranță investitorilor.”
Pe de altă parte, atrage atenția expertul Viorel Gârbu, există riscul ca statul să nu reușească tranzacționarea pachetelor de acţiuni, exact ca în cazul multiplelor active scoase periodic la privatizare. Ori să le înstrăineze nu tocmai transparent, dacă se ţine cont de precedentele Banca de Economii şi Aeroportul Chişinău.
Nu este clar cum va fi posibilă identificarea şi selectarea eventualilor investitori şi din ce bani Ministerul Finanţelor, din numele guvernului, va cumpăra acţiunile la bănci, au fost alte întrebări retorice puse de experţii Centrului Naţional Anticorupţie, în avizul lor la proiectul de lege.
