Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruța: FMI rămâne cu ochii pe autoritățile de la Chișinău


Interviu cu fostul ministru moldovean de finanțe.

Experții Fondului Monetar Internațional au anunțat la sfîrșitul lunii trecute că sprijină „închiderea” celei de a treia evaluări a programului de finanțare a reformelor din R.Moldova, eliberînd astfel un nou credit de aproape 34 de milioane de dolari. Într-o declarație a FMI dată publicității de președintele Parlamentului Andrian Candu după întrevederea la Washington cu reprezetanții Fondului, se apreciază că angajamentele asumate până acum au fost respectate, dar Chișinăul este avertizat să nu „slăbească” ritmul reformelor, în perioda premergătoare alegerilor generale. Într-o postare pe Facebook, premierul Pavel Filip a precizat că din noul credit „22,5 milioane de dolari sunt deja în contul Băncii Naționale. Încă 11,25 milioane vor veni săptămâna viitoare”. Valentina Ursu a vrut sa afle părerea unui expert, fostul ministru de finanțe Viaceslav Negruța, despre cum ar trebui citit comunicatul FMI și dacă acesta ofertă motive pentru atît de mult entuziasm.

Valentina Ursu în dialog cu Veaceslav Negruța
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:18 0:00
Link direct

Europa Liberă: Discutăm despre cât de mult își doresc autoritățile statului să beneficieze de asistență din partea partenerilor din Occident și care e disponibilitatea acestor parteneri din exterior să ofere Republicii Moldova aceste ajutoare financiare și pornind de la faptul că experții Fondului Monetar Internațional au anunțat că sprijină închiderea celei de a treia evaluări a programului de finanțare a reformelor din Republica Moldova. Astfel se eliberează un nou credit de aproape 34 milioane dolari. Ce-i drept, premierul Pavel Filip a făcut și o precizare, că din acești bani 22,5 milioane de dolari sunt deja în contul Băncii Naționale, încă 11,25 milioane vor veni în această săptămână. Dumneavoastră cum vedeți, această informare care vine în primul rând din partea FMI? Încurajează guvernarea?

Veaceslav Negruța:„În orice angajamente există două părți: acea parte care vine și cu componenta cu financiară și cealaltă parte care trebuie să își facă temele pentru acasă. Iar în cazul Republicii Moldova e vorba de acele reforme, de acele foi de parcurs, e vorba de realizat mai multe lucruri.

Dacă vorbim strict pe filiera Fondului Monetar, și în comunicatul de presă emis de către cei de la Washington se arată foarte clar acele domenii care prezintă și rămân pe masa discuțiilor. E vorba și de sectorul bancar și de investigare a fraudelor, e vorba și de politicile bugetar-fiscale care trebuie să fie unele foarte transparente și non-electorale ca să nu șubrezească construcția bugetară. Și al treilea moment la care este atrasă atenția, evident că e vorba de transparentizarea sectorului energetic.

Însuși comunicatul de presă care a fost emis de FMI mai degrabă e un îndemn către autorități de a se conduce de anumite lucruri, în anumite sectoare, astfel ca să se asigure până la urmă efectul de la implementarea acestui program cu Fondul Monetar. Este adevărat, Fondul Monetar are un angajament, inclusiv financiar. Ori acea misiune de evaluare care s-a făcut în februarie trebuia să aibă și finalitate ca decizie din partea celor de la Washington.

Decizia a fost una in extremis, pe data de 29 iunie, ultima zi când mai putea să fie luată o decizie de Fondul Monetar. Ori, pe data de 30 iunie s-a închis anul bugetar, la instituțiile financiare internaționale. Asta și explică de fapt de ce o parte din finanțare deja a fost depozitată în conturile Băncii Naționale, pentru că e legat de anul bugetar al Fondului Monetar.

Fondul Monetar de fapt zice că pe de o parte a fost închisă această pagină de evaluare cu o decizie cu aprobare, ceea ce e bine pentru Republica Moldova, Moldova rămâne în program cu Fondul Monetar. Mai rău este, și noi cunoaștem file triste în istoria mai recentă a Republicii Moldova, când am rămas fără program și s-au întâmplat multe lucruri urâte. Deci, Moldova rămâne în program cu Fondul Monetar, un minim garantat de cât de cât coerență în politici economice, financiare și sociale totuși va fi, Fondul Monetar rămâne cu ochii pe autoritățile de aici.

Pe de altă parte comunicatul specifică foarte clar că odată cu aprobarea acestei revizuiri, a fost aprobată și solicitarea de modificare a criteriilor de performanță. Deci din comunicat reiese foarte clar: autoritățile au avut anumite teme nerealizate așa cum a fost convenit în februarie ca și precondiții care urmau să le realizeze până la ședința consiliului director de la FMI, respectiv au solicitat modificarea acestor criterii, ceea ce tradus în limba non-financiară înseamnă prelungirea anumitor termeni pentru executarea anumitor măsuri. Și despre ce este vorba noi de fapt o să vedem un pic mai târziu când documentul propriu zis va fi publicat, probabil că într-o lună sau două. Mai spre sfârșit de august vom avea și claritatea în acest dialog care a existat undeva la limită, am zis în extremis, finalizat cu decizia Fondului.

E bine, pentru că Republica Moldova are acest instrument de monitorizare a propriilor autorități și pe de altă parte există și Fondul care monitorizează procesele.”

Europa Liberă: Dar Chișinăul este avertizat să nu slăbească ritmul reformelor în perioada premergătoare a alegerilor generale. Avertismentul acesta cum trebuie de înțeles?

Veaceslav Negruța: „Trebuie evitate situațiile în care vor apărea orice proiecte populiste cu caracter electoral, cu efect poate mai mult psihologic înaintea alegerilor dar care implică costuri neacoperite, nici în anul 2018, nici mai departe. Acesta este îndemnul Fondului Monetar.”

Europa Liberă: Iar premierul, atunci când mulțumește Fondului Monetar Internațional spune că Executivul va continua reformele și programele de dezvoltare începute, efectele cărora sunt deja resimțite în creșterea economică pe care o are guvernul, creșterea care le-a permis să pornească programe pentru susținerea cetățenilor cum ar fi prima casă unu, prima casă doi, drumuri bune, tichetele de masă, alte proiecte, la care face trimitere șeful executivului.

Veaceslav Negruța: „Noi de fapt o să vedem efectele mai multor proiecte cu caracter populist un pic mai puțin. Pentru că ele sunt foarte frumoase ca fațadă, dar în fundament există mai multe lucruri care implică anumite riscuri, despre care Fondul Monetar la fel a fost în discuții cu autoritățile de aici și alte entități la fel au enunțat astfel de riscuri. Dar îndemnul este unul corect – să se abțină de la orice proiecte care pot în perioada electorală prinde bine la electorat, dar ulterior ar putea crea mari probleme pentru anii următori pentru tot ce se cheamă Republica Moldova.

Sigur că poate cineva a încercat să facă această laudă de sine sau bravadă, cum mai zicem noi, dar de fapt Fondul Monetar indică foarte clar că creșterea economică se datorează la doi factori. Nu guvernului, nu politicilor. Fondul nu spune despre asta. Spune despre contextul din regiune, care stimulează pe de o parte anumite activități ce țin de export și respectiv creează un anumit confort pentru o creștere economică. Și al doilea moment despre care vorbește Fondul Monetar este consumul intern.

Ori, consumul intern în Republica Moldova, comparativ cu anul 2016 care a fost cumva mai reținut, da, în 2017 se vede această creștere din cauza că remitențele au mai crescut și au alimentat acest consum intern. Plus, având o reținere în consumul intern în 2016, pe acest fundal am avut această creștere în 2017. Totodată Fondul Monetar spune despre riscuri care există atât în Republica Moldova, cât și în regiune, care pot crea un disconfort pentru toți. Pentru autorități sau pentru experți în economie aceste semnale trebuie să în prim plan și doar apoi să vină toate laudele, care din păcate nu știu cum la noi se întâmplă că sunt primele văzute.”

Europa Liberă: Și dacă de la FMI bani vin, iată că din partea Uniunii Europene există o reținere în privința asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova. Comisarul european pentru extindere, domnul Hahn, a spus că ultimele evenimente de la Chișinău s-au soldat deja cu stoparea procedurii și că situația va fi analizată la Bruxelles. Ce credeți că se va întâmpla?

Veaceslav Negruța: „Doar un element vreau să mai zic despre Fondul Monetar. Una dintre condiții a fost și existența acelei clarități vizavi de recuperarea fondurilor fraudate. Și Fondul menționează acest fapt, că a fost aprobată o strategie, doar că Fondul nu a examinat-o în esență și, respectiv, tema va fi în discuții mai târziu, spre toamnă. E importantă nu doar bifarea existenței, ci și esența acestei strategii.

Când vorbim despre ceilalți parteneri și celelalte angajamente pe care le avem noi, de exemplu cu Uniunea Europeană, și Uniunea Europeană față de noi, evident că asistența macro-financiară este dependentă de o decizie favorabilă de la Fond. Deci, este o condiție necesară, dar nu și suficientă. Pentru că pe lângă aspectele economice, sau macro-economice, sau financiare în condiționalitățile de debursare a primei tranșe există acea condiționalitate politică, care e legată de schimbarea sistemului electoral.

Iar dacă ne referim la recentele evenimente cu nevalidarea votului, noi am văzut reacțiile comisarilor – foarte dure, foarte deschise, foarte nediplomatice, care ne-au dat de înțeles că există o problemă care trebuie rezolvată. Până atunci, noi putem să avem foarte multe laude aduse nouă înșine, aici pe intern, că am reușit cu Fondul, dar debursarea primei tranșe oricum va rămâne suspendată și pe viitor.”

Europa Liberă: Păi exact, fiind întrebat dacă Moldova ar putea să nu primească în toamnă prima tranșă de 100 de milioane de euro, domnul Hahn a spus că el nu ar vrea să speculeze și a repetat că Bruxellesul este surprins de ultimele evenimente de la Chișinău, făcând trimitere la invalidarea rezultatelor alegerilor locale.

Veaceslav Negruța: „Exact. Dar să nu uităm și încă un lucru, ceea ce au spus autoritățile de la Bruxelles, chiar până la decizia celor de la Fondul Monetar, că existau două teme nefinalizate, chiar dacă autoritățile de aici au zis că sunt 100% pregătite pentru debursarea primei tranșe de la Bruxelles. Autoritățile de la Bruxelles a indicat asupra a două componente: ne-funcționalitatea Agenției Naționale de Integritate și a doua ține de ARBI, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Și temele respective nu au fost rezolvate.

Deci, pe lângă componenta electorală care cu text deschis s-a spus că trebuie rezolvată problema, vedem și câteva lucruri care cel puțin la moment nu au fost raportate ca și realizate. Respectiv, tranșa va rămâne suspendată, iar evoluțiile din ultimele zile de aici agravează dialogul cu Uniunea Europeană, pentru că sunt elemente mult mai fundamentale decât aranjamentele financiare pe care le-am avut cu Uniunea Europeană în contextul acestei asistențe macro-financiare.”

Europa Liberă: Guvernanți spun că dacă justiția nu ar fi făcut această surpriză neplăcută, era pe ultima sută de metri clar că bani din partea UE vin la Chișinău.

Veaceslav Negruța: „Noi am văzut mai multe rapoarte făcute și lansate de autorități despre realizări de reforme. Schimbarea formei sau uniformei nu este reformă. Iar în justiție noi exact această situație o avem – percepția generală aici este că justiția este dependentă, iar deciziile aici, în Republica Moldova, nu sunt date de instituții independente. Și, respectiv, și cei de la Bruxelles probabil că au suficientă informație și certitudine pentru a face astfel de declarații și de a spune că de fapt fundamentul democrației din Republica Moldova și justiția, sau deciziile luate de instanțele judecătorești, demonstrează dependența acestora și șubrezesc tot ce înseamnă democrația.”

Europa Liberă: Dumneavoastră acum știți ce ar fi în capul guvernanților? Ei spun că nu ar avea nevoie de banii din exterior pentru că se descurcă bine pe interior, Fiscul aduce mai mult în visteria statului, Vama la fel, ei ar putea să se lipsească și de acești bani din afară.

Veaceslav Negruța: „Cu certitudine noi nu o să putem spune ce e în capul celor de la guvernare sau în capul autorităților. Dar noi cu siguranță nu ne dorim ca ceea ce este în capul autorităților să fie cumva realitățile de aici din Republica Moldova. Exact cum ați spus dumneavoastră și cu referire dat de liderul Partidului Democrat, tot el coordonator al guvernării în Republica Moldova…”

Europa Liberă: Domnul Plahotniuc?

Veaceslav Negruța: „Exact. Care a spus că noi de fapt ne-am pregătit din timp pentru ca în Republica Moldova să nu fie acordată finanțarea sau să fie suspendată finanțarea indiferent de unde ar veni. Și într-un fel a dat de înțeles că asta ar putea să fie cumva o situație gestionată de către autorități – când varii reforme sau modificări care ar trebui să se întâmple aici creează un disconfort autorităților, atunci intenționat agenda de reforme nu este dusă până la capăt și intenționat Moldova este lipsită de anumite resurse financiare care sunt angajate, fie că e vorba de Fondul Monetar, Banca Mondială sau Uniunea Europeană.

Dar bugetul anului 2018 are în construcția sa aceste componente - și operațiunile de la Banca Mondială, și intrările din asistența macro-financiară de la Bruxelles. Este gata guvernarea să ofere un substituent sau alte resurse, din alte părți, ca să poată fi onorată plata salariilor, serviciilor bugetare? Am dubii. Sau cel puțin astfel de resurse nu au fost legalizate ca să poată ulterior fi folosite în mod legal în interesul societății prin Bugetul de stat.”

Europa Liberă: Credeți că ar putea fi mai mulți bani de cât s-au planificat și nu știu cei de la putere ce să facă cu ei?

Veaceslav Negruța: „Nu este situația așa cum se încearcă a fi prezentată. Asistăm la aplicarea de resurse administrative, când se operează modificări de formule de evaluare a mărfii în vamă – anul 2017 într-adevăr a arătat încasări pe Vamă mai mult de cât în anii anterior, dar această măsură este pe scurtă durată ca și cu impact redus. Pentru că pe de o parte suferă agenți economici, care ulterior toate plățile extra le pun pe seama prețurilor și populația oricum plătește, iar pe de altă parte perioada de comparație se schimbă. Noi acum suntem în 2018 și vedem că de fapt comparativ cu 2017 au dispărut acele creșteri despre care s-au raportat la Washington anul trecut.

Iar dacă să vorbim per total, încasările fiscale în Republica Moldova, începând din anul 2012 și până în ziua curentă în 2018, raportată la produsul intern brut este practic aceeași. Deci, aparența și operarea cu sume de miliarde de încasări supra sunt doar în termeni nominali. În termeni reali, raportat la Produsul Intern Brut, nimic revoluționar nu s-a întâmplat.

Acele creșteri economice care sunt, ele vin și ca rezultat al creșterilor în regiune, noi beneficiem din asta, și datorită oamenilor care muncesc peste hotare care în linii mari ajută să crească consumul pe intern aici și, respectiv, economia merge de azi pe mâine.

Nu sunt acele creșteri care se ne dea certitudinea și siguranța că într-adevăr vom avea și încasări mai mari la buget, și vom avea și programe sociale mai mari la buget și ne vom permite și multe, multe alte lucruri. Din păcate, în 2018 banii bugetari care puteau să ducă la o creștere în anumite domenii sunt distrași și duși în proiecte cu caracter sau cu iz electoral. Despre asta vorbește și Fondul Monetar.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG