Fondul Monetar Internaţional a anunţat că va debursa a doua tranşă de 22 milioane de dolari din împrumutul acordat Republicii Moldova. Consiliul de directori executivi a decis că guvernul de la Chişinău a înregistrat progrese în ceea ce privește parametrii bugetari şi curățirea sectorului bancar, dar că mai sunt necesare eforturi pentru promovarea reformelor. În linii mari, programul încheiat în urmă cu un an cu executivul moldovean se respectă, se spune în comunicatul de presă al FMI, totuşi mai există probleme legate de guvernanța proastă, de corupție, asigurarea transparenței în sectorul energetic ori combaterea economiei tenebre.
Programul pe care îl are Republica Moldova cu FMI pentru perioada 2016-2019 este dedicat, în cea mai mare parte, redresării sectorului financiar-bancar afectat de frauda din 2014. Chiar dacă au apreciat evoluțiile din sistemul financiar, directorii executivi al FMI au spus că „succesele recente” ori „progresele importante” nu au căpătat un caracter ireversibil, iar riscurile unei evoluții nefavorabile pe termen mediu rămân a fi reale.
Directorii FMI au indicat şi problemele ce nu mai suportă amânare, şi anume: guvernanța băncilor și stabilitatea lor; transferul acțiunilor „problematice” de la cele mai mari bănci către acționarii oneşti şi credibili; îmbunătățirea guvernării şi a climatului de afaceri.
„Este o veste bună, care contribuie la stabilitatea finanțelor publice”, crede economistul Roman Chircă de la Institutul Economie de Piaţă. Unele succese remarcate de experţii FMI se pot limita doar la adoptarea unui cadru legislativ nou, cum este în cazul reglementării şi supravegherii sectorului bancar, urmând ca aceste legi sau instrumente noi să fie puse ulterior în aplicare, mai spune Roman Chircă.
„Un program cum este acel al Republicii Moldova pe trei ani de zile conține o listă de peste 16, pare-mi-se, condiționalități şi în perioada inițială este relativ ușor să îndeplinești condiţiile, în schimb odată ce avansează apar condiționalități stipulate în program însă care au fost lăsate. Aici sunt următoarele: îmbunătățirea climatului investițional, managementul corporativ al întreprinderilor de stat, inclusiv sistemul judiciar ca parte componentă din perspectiva unui sistem echitabil de litigii pentru sectorul economic. Şi aceste lucruri fie n-au fost începute, fie nu există succese. Deci cu cât mai tare avansează programul Fondului Mondial, cu atât mai complicate devin sarcinile şi condiționalitățile.”
În angajamentul asumat de guvernare atunci când a negociat programul cu FMI, se spunea că până la 31 decembrie 2017 BNM urma să facă verificări la bănci pentru a identifica toţi acționarii. De ce Banca Naţională nu a comunicat la ce etapă a ajuns la acest capitol, cum a convins experţii FMI că a înregistrat progrese?
Roman Chircă presupune că au existat consultări care au satisfăcut pe cei de la FMI, detalii despre posibile intenții ale unor investitori străini de a intra în anumite bănci, informații deocamdată confidențiale.
Optimismul guvernanților în ceea ce priveşte aprecierea reformelor de către Fondul Monetar internațional nu este împărtășit de ex-ministrul finanțelor Mihai Manoli, fost ambasador în Statele Unite, inclusiv reprezentant pe lângă FMI.
„Situaţia nu este cea mai favorabilă pentru noi şi nu este cea mai bună. Dar cine ascultă în țara asta? Nu ascultă nimeni. Noi introducem impozite, încălcăm legislația, Constituția, dar cine să decidă că au fost încălcate? Nu va decide nimeni.”
Europa Liberă: Dar după părerea dumneavoastră sectorul bancar a evoluat în ultimul an, de la semnarea acelui memorandum cu FMI?
„Nu cred că a evoluat pozitiv, luaţi rapoartele de audit pe unele bănci comerciale. Eu, de exemplu, le-aş aprecia ca negative. E una ce se vorbește în societate, dar te uiţi la cifre acolo şi vezi că se vorbeşte corect. Sunt dezamăgit şi în misiunile Fondului Monetar, care – eu înţeleg că nu ei o să ne acopere toate porcăriile care se fac în ţara noastră – îmi pare rău că şi ei participă la evenimentele date.”
Decizia Consiliului de directori executivi al FMI ar putea duce la alocarea primei tranşe din cele 100 de milioane de euro asistenţă macrofinanciară promise de Uniunea Europeană, afirmă economistul Roman Chircă. Astăzi, UE a informat că va transfera 36 de milioane de euro acordate în calitate de suport bugetar, anunţ ce a venit urmare a semnalului transmis de peste ocean.
