Premierul R.Moldova, Pavel Filip, se află la Bruxelles, unde a avut loc a 4-a reuniune a consiliului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Premierul de la Chișinău a avut convorbiri cu coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, și cu comisarul Johannes Hahn, răspunzător pentru politica vecinătății și de extindere a Uniunii. La conferința de presă comună, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, a adresat doua întrebări – una premierului Filip și cealaltă comisarului Hahn. Una despre miliardul dispărut din băncile moldovene și cealaltă - când anume va ajunge prima tranșă a împrumutului de 100 de milioane de euro la Chișinău.
Premierul moldovean Pavel Filip a folosit sintagma „creditul de urgență” pentru a face distincție între procesul de recuperare a banilor dispăruți din băncile devalizate şi a împrumutului cu care autoritățile au încercat să stingă un foarte probabil val de panică. Drept răspuns la întrebarea corespondentului Europei Libere la Bruxelles Rikard Jozwiak, șeful executivului de la Chişinău a spus că din acel credit salvator s-a reușit strângerea a peste un miliard de lei, bani proveniți din procedura de lichidare a celor trei bănci:
„Este adevărat că noi am trecut creditul de urgență la datorie publică și aceasta a fost o chestiune agreată cu toți partenerii noștri de dezvoltare. Pentru că a fost foarte important să stabilizăm sistemul financiar-bancar. În alt caz, am fi pierdut mult mai mult în R. Moldova, pentru că nu asiguram această stabilizare și nu am fi avut un acord cu FMI, care este un acord-cheie, de fapt, și oferă încredere și celorlalți parteneri de dezvoltare.”
Pavel Filip a adăugat că pe lista de priorități în soluționarea dosarului „miliardului furat” figurează fortificarea Băncii Naționale prin elaborarea cadrului legal, astfel încât asemenea scheme frauduloase să nu se mai repete, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați și implicați în frauda bancară și recuperarea nemijlocită a banilor și a activelor, ceea ce, citez „nu este un lucru simplu”.
Răspunzând la întrebarea corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, despre acordarea celor 100 de milioane de euro Republicii Moldova, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Johannes Hahn, a declarat că pentru aceasta mai este nevoie de satisfacerea a două condiții.
„Prima condiție este funcționarea în plină capacitate a Autorității Naționale de Integritate. Acum are loc procesul de recrutare. A doua condiție ține de nevoia de adoptare a unui buget suplimentar pentru activitatea instituțiilor anticorupție. De asemenea, mai este nevoie și de raportul pozitiv din partea Fondului Monetar Internațional. Potrivit informațiilor noastre, acesta ar putea fi adoptat în iunie. Dacă aceste două condiții vor fi satisfăcute până la sfârșitul lunii mai, ceea ce cred că ar fi fezabil, și aprecierea pozitivă a Fondului Monetar Internațional, debursarea primei tranșe de bani ar fi posibilă în luna iulie.”
În caz contrar, a adăugat comisarul Hahn, banii ar putea ajunge în Republica Moldova la toamnă, asta însă ar însemna că s-a revenit la situația de acum un an.
Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, a afirmat că pentru Republica Moldova este esențială implementarea deplină a reformelor în sectoarele-cheie, cum ar fi justiția, mass-media, energia și sectorul de afaceri:
„Toate reformele ar trebui să fie bazate pe lupta continuă și comună împotriva corupției și sprijinirea statului de drept. Asta include investigarea dosarului fraudei bancare; așteptăm o finalitate fără alte întârzieri. Anchetele trebuie să fie temeinice, imparțiale și complete, astfel încât fondurile dispărute să fie recuperate, iar cei responsabili să fie aduși în fața justiției, indiferent de statului sau afilierea lor politică. Am cerut asta în mai multe rânduri. Ne așteptăm ca aceste lucruri să se întâmple, fiindcă e dificil să înțelegem situația curentă.”
Federica Mogherini a adăugat că îndeplinirea acestor angajamente înseamnă o mai multă credibilitate a reformelor anticorupție. Mai este vorba și de credibilitate în fața cetățenilor moldoveni, care nu ar trebui să fie cei care plătesc prețul consecințelor acestei situații, a subliniat coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene.
