Zece persoane, printre care cinci judecătoare, au fost reținute zilele trecute într-un dosar de corupție. Cazul a ajuns în atenția publică mai ales datorită magistratelor implicate, învinuite că ar fi acceptat mită. În ultimii ani, acestea au judecat cauze importante precum dosarul fostului premier Vlad Filat, al omului de afaceri Veaceslav Platon sau dosarul ce l-a vizat pe Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Mai mulți observatori se întreabă dacă acest caz reprezintă o purificare sinceră a sistemului judecătoresc sau, dimpotrivă, una cu dedicație și „de ochii lumii”?
Judecătoarele reținute au fost plasate fie în detenție preventivă la Centrul Național Anticorupție (CNA), fie au primit arest la domiciliu pentru 30 de zile, fără să se anunțe motivele tratamentului diferențiat. Avocații magistratelor au declarat presei că acestea resping învinuirile care le sunt aduse. Potrivit comunicatelor CNA, judecătoarele ar fi acceptat mită în valoare de două mii de euro, într-un dosar în care este implicat și un medic, care și-ar fi dorit o sentință în favoarea sa.
Soția medicului, într-o declarație pentru „Ziarul de Gardă”, a menționat că acesta nu ar fi vinovat și că a fost „o momeală”, lăsând să se înțeleagă că organele de drept l-ar fi folosit în calitate de „instigator” pentru a prinde pe picior greșit magistralele. Tot „Ziarul de Gardă” scria că printre judecătoarele au examinat în ultimii ani dosare de rezonanță, printre acestea dosarul ex-premierului Vlad Filat, cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 sau condamnarea fostului deputat Veaceslav Platon, învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii.
Cazul judecătoarelor reținute ar trebui să fie un semnal pentru ceilalți magistrați...
Dosarele în care au fost implicate magistratele și mai ales deciziile pe care le-au luat trezesc suspiciunea că nu au fost întru-totul echidistante atunci când au emis sentințe de condamnare. Dacă aceste presupuneri se adeveresc, cazul judecătoarelor reținute ar trebui să fie un semnal pentru ceilalți magistrați, care nu văd o problemă în a cocheta cu puterea sau a accepta să facă „justiție la comandă”, crede directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac:
„Judecătorii care acceptă să facă justiție la presiunea politicului se compromit din start. Ei trebuie să înțeleagă că ulterior deja vor fi impuși să continue să facă același lucru sau vor folosi aceste cazuri pentru a arăta publicului că ei luptă cu corupția. Orice decizie, hotărâre de judecată luată la cererea politicului se va întoarce, de fapt, ca un bumerang împotriva acelui judecător, mai devreme sau mai târziu.”
Concubinajul dintre politic și justiție este unul nefiresc, insistă magistratul Gheorghe Balan, cunoscut pentru poziția sa critică din interiorul sistemului judecătoresc. În aprilie acest an, magistratul a fost demis pentru că ar fi vorbit în public despre procesele de judecată pe care le-a intentat și că ar fi fost implicat și în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-ar fi aplaudat.
Factorul politic nu-și dorește reforme adevărate inclusiv în justiție...
În vara acestui an, Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu presiunile efectuate asupra judecătorilor independenți, făcând trimitere inclusiv la Gheorghe Balan. Politicienii fac un mare deserviciu societății atunci când încalcă unul din principiile statului de drept și anume: nu garantează independența justiției, crede magistratul:
„Factorul politic nu-și dorește reforme adevărate inclusiv în justiție. Dacă factorul politic și-ar fi dorit și ar fi început de la reforma în justiție, celelalte reforme ar merge „ca pe unt”. Faci ordine în justiție, în celelalte domenii va fi mult mai ușor, pentru că fiecare ar cunoaște că dacă încalcă drepturile cetățeanului, acesta se va duce în justiție și acolo, în justiția imparțială și independentă, dacă persoana are dreptate, îi va apăra drepturile și nici un funcționar nu se va încumeta să încalce drepturile și libertățile cetățenilor știind că justiția funcționează la nivel.”
De-a lungul anilor, mai mulți judecători au fost acuzați de corupție. Cazurile ajunse în instanță și care s-au finalizat cu sentințe definitive pot fi numărate pe degete, constată experții cu care am stat de vorbă. Această situație, continuă ei, ar demonstra că partenerii occidentali au perfecta dreptate atunci când afirmă că justiția nu este tocmai independentă, iar guvernanții continuă doar să mimeze reformarea sistemului și lupta cu corupția.
