Autoritățile de la București sfidează solicitările Comisiei Europene. Pe mai multe voci, guvernanții au anunțat că nu se limitează doar la ignorarea Executivului european, dar pregătesc un contraatac fără precedent în Europa.
Florin Iordache, lider social-democrat, spune că Guvernul intenționează să dea în judecată UE. Mai exact, să denunțe, la Curtea Europeană de Justiție, MCV – mecanismul prin care Uniunea a monitorizat reformele în Justiție din România, încă de la momentul aderării. Deocamdată, autoritățile analizează condițiile în care pot merge la Curtea de la Luxemburg, cea care este specializată în aplicarea unitară a legislației pe tot teritoriul Uniunii Europene.
PSD-ul și ministrul Justiției, Tudorel Toader, susțin că UE a evaluat politic raportul extrem de critic asupra Justiției din România și că Bruxelles-ul nu ar accepta dreptul suveran de legiferare al Bucureștiului. Guvernul vrea să scape de mecanismul de monitorizare. Argumentația Puterii din România se izbește însă chiar de Tratatul de aderare semnat în 2006. Și asta pentru că, prin acest Tratat de aderare, România a acceptat introducerea mecanismului de monitorizare a Justiției. Acesta este capitolul cel mai spinos al relațiilor dintre Uniune și România, iar ultimul an, care a știrbit independența magistraților și a relaxat legile penale, a dus la condamnări aspre din partea forurilor europene.
Specialiștii în drept internațional spun că Guvernul român nu are prea multe șanse la Curtea de Justiție de la Luxemburg. Întâi, pentru că niciun stat nu a avut un astfel de demers. Ungaria, de pildă, a contestat solicitarea Bruxelles de a activa cea mai drastică sancțiune a Uniunii – ridicarea dreptului de a vota. Ungaria și Polonia au fost chemate în fața Curții Europene de Justiție pentru că nu au respectat deciziile comunitare.
Va fi o problemă cu acceptarea cauzei la instanța din Luxembourg, spun specialiștii, câtă vreme România s-a obligat prin Tratatul de aderare să aplice pe teritoriul său aceleași principii juridice cu cele adoptate la Bruxelles. De aceea a și fost modificată Constituția, în 2003, la art. 148, pentru a statua că normele juridice din Tratatele la care România este parte au prioritate față de legislația autohtonă. Principiul a fost confirmat în anul 2012, printr-o decizie CCR, care afirma clar că normele europene se aplică fără tăgadă. Actuala configurație politică a CCR, dominată de PSD, a schimbat în urmă cu câteva luni interpretarea. Susține acum că nicio instituție din afara țării nu poate decide în privința legislației românești. Nici măcar Curtea Europeană de Justiție.
Surse politice spun, pe de altă parte, că Guvernul s-ar pregăti să afirme în contestația de la Curtea de la Luxemborg că existența MCV ar fi o discriminare în raport cu celelalte state. Corupție este pretutindeni, spune, de pildă Călin Popescu Tăriceanu. Însă, și această logică nu rezistă unui fapt - rezoluția adoptată ieri de Parlamentul European prevede înființarea unui sistem care să măsoare corupția în toate țările Uniunii. Este o pregătire tactică pentru formarea viitorului buget al UE, care va tăia fondurile comunitare pentru țările care nu respectă statul de drept.
Dincolo de acest demers, PSD își aplică propria-i agendă, deturnată complet de la principille statului de drept. Patru legi au fost astăzi adoptate în Parlament, într-un vacarm care a inclus chiar și gesturi obscene de la tribuna Parlamentului din partea lui Florin Iordache, de la PSD. Toate cele patru legi încalcă solicitările exprese ale Comisiei Europene. Și toate patru sunt despre Justiție.
