Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție critică despre R. Moldova, în care se spune că asistența macrofinanciară promisă Chișinăului nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare programate pentru februarie 2019. În document se mai spune, între altele, că R. Moldova este „capturată de interese oligarhice” și că „dă înapoi de la standardele democratice și statul de drept”. Mai mulţi experţi de la Chişinău au analizat azi într-o dezbatere găzduită de IPN impactul acestei rezoluţii pentru clasa politică şi societate.
Rezoluţia Parlamentului European anunță încheierea definitivă a ceea ce s-ar fi putut numi luna de miere în relaţiile dintre R. Moldova şi UE, consideră analistul politic Anatol Ţaranu. El crede că astfel a căzut cortina în numita istorie de succes a Moldovei în Parteneriatul Estic. Or derapajele de la standardele democratice şi ale statului de drept nu mai pot fi tolerate, crede Ţăranu.
Un alt analist, Igor Boţan a opinat că cea mai recentă rezoluţie nu face decât să constate o stare de fapt, cea că după criza de proporţii cauzată de frauda bancară, că s-au făcut unele progrese în sistemul bancar, în economie, dar lucrurile au degradat pe dimensiunea democratică. Boţan a mai adăugat că mesajul foarte clar transmis de UE e cel că R. Moldova trebuie să revină la normalitate, iar testul de maturitate îl vor constitui alegerile parlamentarele din 2019 care trebuie să fie libere şi corecte.
Comentatorul Valeriu Paşa de la comunitatea WatchDog observă că în premieră o rezoluţie a legislativului european spune nu doar că Moldova este capturată de interese oligarhice, dar face referinţe şi la nume concrete, inclusiv la liderul PD, Vlad Plahotniuc. De asemenea se vorbeşte nu doar despre un regres al justiţiei, ci se face referinţă şi la dosare concrete, în special cel al primarului de Orhei Ilan Shor, condamnat de primă instanţă în dosarul fraudei bancare. Tot în premiera se vorbeşte, ce-i drept în linii foarte generale, despre eventuale sancţiuni personale, observă Valeriu Paşa.
„Acesta este mesajul principal că asta ar putea fi direcţia de evoluţie în acţiunile UE. Nu s-a spus că mâine se introduc. Acolo este scris foarte clar că se cere de la Comisia Europeană să pregătească eventuale materiale, proiecte de decizii etc. ca să fie respectată procedura astfel ca în cazul apariţiei necesităţii şi dacă există voinţă politică, se vor aplica aceste sancţiuni.”
Analistul Corneliu Ciurea a criticat legislativul european pentru „politizarea excesivă”...
Analistul Corneliu Ciurea, care nu-şi ascunde simpatia pentru guvernarea democraților, pune la îndoială pronosticurile cele mai dure privind acțiunile pe care le-ar putea întreprinde UE faţă de R. Moldova. După părerea sa, rezoluția Parlamentului European aprofundează criticile la adresa guvernării de la Chişinău lansate încă în iulie, atunci când UE a decis să suspende acordarea ajutorului macrofinanciar Moldovei.
Ciurea a criticat legislativul european pentru „politizarea excesivă” a analizei situaţiei din Moldova şi pentru că europarlamentarii s-ar lăsa influenţaţi de forţele pro-europene din opoziţie din Moldova. Analistul e de părere că impactul acestei rezoluţii va fi unul electoral:
„Ţinând cont de contextul electoral nu cred că aceste critici care se conţin în rezoluţie se vor converti în acţiuni concrete de penalizare a R. Moldova. Este mai întâi o intenţie de crearea unui culoar favorabil pentru partidele de dreapta în alegeri. UE nu a venit cu sancţiuni pentru R. Moldova decât cu suspendarea, şi nu blocarea ajutorului macrofinanciar. Suntem într-o perioadă electorală. Ţine de guvernare cum va gestiona acest proces electoral. Sper foarte mult că alegerile se vor desfăşura în condiţii optime şi sunt toate şansele pentru normalizarea dialogului cu Bruxelles-ul.”
Şi Anatol Ţăranu e de părere că rezoluţia legislativului european va fi folosită pe larg în campania electorală...
Şi Anatol Ţăranu e de părere că rezoluţia legislativului european va fi folosită pe larg în campania electorală. Actuala guvernare va încerca să-i minimalizeze impactul, în timp ce opoziţia va încerca să-l amplifice. Iar UE e interesată ca noua configuraţie politică de la Chişinău să continue vectorul european de dezvoltare.
Analistul Igor Boţan consideră că impactul acestei rezoluţii asupra guvernării democrate de la Chişinău va fi minim. Or după anterioarele critici ale UE şi suspendarea asistenţei macrofinanciare guvernarea a început să-şi caute parteneri externi de alternativă şi chiar şi-a schimbat orientarea din cea pro-europeană, în cea pro-Moldova.
