O nouă rezoluție a Parlamentului European – foarte critică – privind modul în care se realizează Acordul de Asociere UE - R. Moldova reconfirmă povestea de insucces cronic deja și cu circumstanțe agravante a unui aspirant robust altădată la calitatea de membru al clubului european. O convorbire pe această temă cu politologul Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen și expert asociat la Expert-Grup.
Europa Liberă: Așadar, o nouă rezoluție, foarte critică față de autoritățile R. Moldova adoptată de Parlamentul European. Rezoluția este bazată pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere UE – R. Moldova, document ce conține o serie de obligații de ambele părți. Ce conține nou acest document față de rezoluția precedentă? Ce mesaje ați considera necesar să le scoateți în prim-plan?
Dionis Cenușă: „Evident, este una dintre cele mai critice rezoluții adoptate până acum a Parlamentului European (PE) prin care sunt scoase în evidență câteva probleme majore. În primul rând, aspectul nou pe care îl putem vedea în această rezoluție ține de invocarea sancțiunilor individuale pe aspectele ce țin de investigarea fraudei bancare, ceea ce până acum se discuta în birouri, dar nu era văzut ca parte a unui text adoptat de către PE, deci s-a trecut peste o linie roșie și în cazul PE.
Al doilea aspect important este că s-a menționat un nume foarte concret, un nume de politician cu care sunt legate mai multe restanțe sau în general problema majoră legată de statul de drept din Republica Moldova. Și, nu în ultimul rând, eventualitatea suspendării Acordului de Asociere și a regimului de vize în condițiile în care partea moldovenească nu va implementa angajamentele sale. Deci această eventualitate a fost discutată destul de des în discuții informale, dar nu se prevedea ca parte a unei rezoluții a PE.”
Europa Liberă: O precizare doar: 396 de voturi pentru, 76 împotrivă și 186 de abțineri. Despre ce vorbesc cifrele? Vot convingător?
Dionis Cenușă: „Da, evident, aceste 400 de voturi în favoarea acestei rezoluții spune despre o unanimitate în rândul parlamentarilor europeni, dar nu trebuie să scoatem din vizor și faptul că 70 au votat împotrivă și a fost un procent destul de ridicat al celor care s-au abținut, peste 180 de deputați nu au susținut raportul, ceea ce a însemnat că unii l-au văzut ca un document destul de dur vizavi de o țară asociată UE. În fond, rezoluția este într-adevăr dură, dacă e să comparăm cu alte rezoluții adoptate pe alte țări cu un dialog similar de avansat cu UE, cum ar fi, de exemplu, Georgia. Față de Georgia rezoluțiile adoptate până acum au fost net mai pozitive sau mai moderate, iar Republica Moldova într-adevăr este în vizor cu asemenea tonalitate a unui document adoptat de PE și asta într-un fel pune în alertă pe mulți actori de la Chișinău.”
Europa Liberă: Ce au de înțeles autoritățile de la Chișinău din amânarea asistenței macro-financiare până după alegerile parlamentare planificate pentru februarie 2019 și condițiile pentru reluarea acesteia?
Dionis Cenușă: „Asistența macro-financiară și suspendarea acesteia este subiectul major în dialogul dintre Chișinău și Bruxelles. Evident, PE menține condiția principală legată de reluarea acestei asistențe și
Guvernarea de la Chișinău trebuie să înțeleagă că fără de a demonstra o dorință de a organiza alegeri cumsecade, competitive, PE și alte instituții europene nu-și vor schimba atitudinea față de situația din RM...
asta ține de calitatea viitoarelor alegeri. Aici de fapt guvernarea de la Chișinău trebuie să înțeleagă că fără de a demonstra o dorință de a organiza alegeri cumsecade, competitive, astfel ca orice forță politică să poată să obțină numărul de voturi pe care-l merită, care ar demonstra că există democrație în Republica Moldova, fără de aceste aspecte cred că PE și alte instituții europene nu-și vor schimba atitudinea față de situația din RM. Alegerile vor fi un test real pentru a verifica cât de responsabile sunt autoritățile de la Chișinău în materie de desfășurare a unor alegeri care pot fi considerate corecte și competitive.”
Europa Liberă: Vorbisem despre cei care au votat împotrivă, despre abțineri. S-a observat, în ceea ce privește aprecierea stării de lucruri în R. Moldova, o anumită sincronizare între puterea de la Chișinău sau avocații mediatici ai acesteia cu mesajul europarlamentarilor care fac parte din aceeași familie politică. Și la Chișinău, în tabăra puterii, și în sânul socialiștilor și democraților din Parlamentul European se consideră că aprecierile aspre la adresa R. Moldova ar fi în primul rând emanate de lupta politică între familiile politice. Așa să fie? Este R. Moldova un fel de victimă a rivalităților dintre diverse tabere din PE?
Dionis Cenușă: „Mereu există o competiție între grupurile politice din PE și rezoluțiile adoptate pe cazul Republicii Moldova reprezintă încă un caz elocvent în acest sens. Dar ceea ce ne indică, de exemplu, protecția care poate fi resimțită din mesajele grupului socialiștilor și democraților din PE este că între București și Chișinău, la nivel politic, există o relație destul de bună și, evident, există un fel de fraternitate care cumva impune deputații din partea României în PE să ia o atitudine mai pozitivă față de Chișinău. Acest lucru este la fel cauzat de frica pe care o văd parlamentarii din România sau din alte țări vizavi de caracterul dur pe care PE îl adoptă față de țările din afara UE, dar și din interiorul UE. PE devine într-adevăr o instituție care nu ține cont atât de mult de suveranitatea națională, cât de calitatea reformelor, modul cum țările își respectă angajamentele față de UE și față de documentele pe care le semnează cu această organizație.”
Europa Liberă: Totuși, ca să concretizăm. Și să concretizăm prin două exemple. Un analist politic de la Chișinău susține, de exemplu, că ceea ce el numește „amenințările din partea UE” vin mai curând din partea PPE și au menirea de a crea „un fundal nefavorabil pentru partidul puterii” dar și de a da „un semnal electoratul Moldovei să voteze pentru dreapta”. Apoi, Andi Cristea: rezoluția ar fi „un document politic, conceput pentru a servi opoziției extra-parlamentare de la Chișinău”. Trebuie să înțelegem din asta că rezoluția este văzută și ca un instrument de amestec și presiune în campania electorală moldovenească?
Dionis Cenușă: „Exista de la bun început această prognoză că documentul respectiv ar putea fi folosit în campania electorală și respectiv ar putea deveni un mesaj electoral în favoarea opoziției extra-parlamentare, pentru că acest actor este într-o luptă politică cu Partidul Democrat de la Chișinău, dar PE cumva ține cont mai puțin de dinamica politică din țara pe care o evaluează și mai mult se uită la relația dintre țară și UE, decât dintre partidele politice care sunt la guvernare în țara respectivă și, de ce nu, familiile partidelor politice.
Pe lângă aspectul politic despre care vorbesc liderii politici de la Bruxelles sau de la Chișinău, există relația între țară și organizație, adică între Republica Moldova și PE. Deja depinde de abilitatea actorilor domestici privind modul în care vor implementa, cum vor exploata această rezoluție. Nu cred că PE cândva și-a redus din apetitul de a discuta despre o țară, de a o evalua din cauza aspectelor electorale pe care le poate invoca documentul analizat de ei. Se face distincție foarte clară între ceea ce PE vrea să evalueze ca relație între UE și o țară terță și, respectiv, scena politică și dinamica acesteia în general.”
Europa Liberă: Parlamentul European recomandă și așa-numite sancțiuni personale. Ce presupune acest lucru și cine poate fi vizat?
Dionis Cenușă: „Subiectul sancțiunilor individuale este unul destul de complicat. Până acum sancțiunile PE la frontiera estică au fost aplicate față de regimuri autoritare, față de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, față de regimuri separatiste, dacă e să luăm în considerație lista persoanelor a căror călătorie a fost interzisă în UE și această listă era alcătuită din nume de persoane din regiunea transnistreană. Deci, listele de sancțiuni individuale sunt destul de dificil de obținut, mai ales atunci când există o viziune uneori considerată politizată vizavi de o țară. De aceea, pe viitor, probabil, se va concretiza exact despre ce este vorba, dar cu siguranță vor fi persoane ce cumva sunt implicate în frauda din sectorul bancar, deoarece anume acolo vedem specificarea sancțiunilor individuale și nu pur și simplu pe situația politică din țară.
E un domeniu foarte specific, e vorba de investigarea furtului din sistemul bancar și există un număr destul de limitat de persoane care au fost implicate și care cumva poartă responsabilitate pentru acea infracțiune. Nu vorbim despre sancțiuni per se, ci despre sancțiuni pe un domeniu foarte concrete și anume cel din sectorul bancar.”
