Deși, în teorie, președintele Igor Dodon nu mai este membru de partid, în practică se manifestă vocal ca lider al PSRM și participă în această postură la reuniunile formațiunii sale. Ultimul prilej: manifestația de duminică în cadrul căreia socialiștii și-au prezentat angajamentele electorale. Cum se împacă și această participare cu litera și spiritul prevederilor constituționale? Una din temele convorbirii noastre din această dimineață cu expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu.
Europa Liberă: Manifestația de duminică a Partidului Socialiștilor, la care membrii acestui partid și-au anunțat angajamentele electorale. Prezența președintelui Igor Dodon la această manifestație, vocală, în calitate de lider informal al formațiunii, de fapt, încă un prilej, din multe altele oferite de șeful statului, de a relua discuțiile despre cât de compatibil este un asemenea comportament politic al domniei sale cu prevederile constituționale, legale. Cum vedeți Dvs. o asemenea situație în care președintele, șeful statului în teorie nu este membru de partid, iar în realitate, pe față, este și membru, și lider?
Nicolae Osmochescu: „Problema constă în aceea că în articolul 81 din Constituție, Incompatibilități și imunități ale președintelui, nu este stipulat în mod expres că președintele nu poate face parte dintr-un partid sau să fie membru al unui partid sau unul din liderii unui partid, dar asta este stipulat în legislația ordinară, inclusiv în Legea privind președintele Republicii Moldova.
Atunci când o persoană este aleasă în calitate de președinte, indiferent de la ce partid ea vine, normele democratice care se respectă în mare măsură în toate țările europene stipulează sau dictează că persoana aleasă în funcția de președinte, fie chiar și pe linia unui partid sau din partea unui partid, pe perioada mandatului își suspendă activitatea de membru de partid, pentru că
O contradicție flagrantă între statutul de președinte și normele morale, care obligă președintele să-și suspende activitatea de partid...
din momentul în care este validat mandatul de președinte, după depunerea jurământului, președintele jură că el va fi președintele întregului popor, va respecta Constituția, legile țării, va apăra democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a țării.
Eu văd aici o contradicție flagrantă între statutul de președinte și normele morale, care obligă președintele să-și suspende activitatea de partid, să nu susțină un partid în defavoarea sau în dezavantajul altor partide, ceea ce s-a făcut în ultimul timp nu o singură dată, inclusiv la manifestările care au avut loc recent, duminică, în orașul Chișinău.”
Europa Liberă: Dar ar fi, dle Osmochescu, o justificare că a fost duminică, domnia sa a fost în afara orelor sale de lucru în calitate de șef al statului?
Nicolae Osmochescu: „Nu, nu, asta nu este o justificare, asta poate fi o justificare pentru un elev care a lipsit de la ore sau n-a fost la ore sâmbătă și duminică și nicidecum pentru o personalitate care este șeful de stat, oricare șef de stat.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre contradicția morală. Ar fi indicată totuși vreo reacție a vreunei instituții a statului în legătură cu acest gest politic al președintelui? Președintele Igor Dodon este de la bun început într-un fel de, ca să zic așa, slalom între litera și spiritul Constituției. Ar fi legitim să ne întrebăm: dacă spiritul prevederilor constituționale nu-l împiedică să se manifeste ca un membru și lider de partid?
Nicolae Osmochescu: „Desigur că da. Eu am spus că în articolul 81 nu este stipulat în mod expres interdicția de a fi membru al unui partid, dar este necesar de a suspenda activitatea, pentru că este o contradicție flagrantă cu spiritul Constituției. Din momentul în care președintele este ales de întregul electorat, de întregul popor, el trebuie să reprezinte în mod obligatoriu...”
Europa Liberă: Și ar fi indicată vreo reacție a vreunei instituții a statului?
Nicolae Osmochescu: „Desigur că da. Nu o singură dată a fost posibilitatea ca să fie astfel de reacții, dar, din câte vedem, instituțiile statului, în primul rând Parlamentul, care este organul legislativ superior și care este unicul care are dreptul să inițieze diferite proceduri în contra, să zicem, încălcărilor făcute de președinte, inclusiv inițierea procedurii de suspendare din funcție, nu fac acest lucru.
Altcineva nu poate face nimic, decât de a-și expune poziția sa, opinia sa, de a critica aceste acțiuni și aceste atitudini ale președintelui față de un partid în dezavantajul și defavoarea altor partide. Cu atât mai mult că prezența unui șef de stat – eu consider și sunt convins că așa trebuie să fie – ar obliga pe toți ceilalți care au discursuri la aceste manifestări să fie foarte atenți și foarte argumentați în discursurile și aprecierile pe care le dau altor partide, pentru că anume aceste discursuri au încărcătura care este îndreptată contra altor partide, inclusiv partidelor de la guvernământ, așa cum s-a întâmplat acum duminică, recent.”
Europa Liberă: Igor Dodon nu numai că face baie de mulțime, iată are și intenția de a participa la următoarele alegeri parlamentare pe lista PSRM. Este adevărat că, după cum a precizat, își va confirma decizia de a candida până la 24 ianuarie. Intenția însă este certă, pare și sfidătoare în același timp, mai ales că a ținut să spună că „niciodată în 27 de ani nu au existat impedimente pentru un președinte să participe la asemenea alegeri...” Există totuși impedimente, dle profesor, pentru implicarea șefului statului în campania electorală?
Nicolae Osmochescu: „Da, sigur că există impedimente, directe și indirecte, care nu permit șefului de stat să participe la alegerile parlamentare ordinare pe lista unui partid și eu unele din aceste argumente le-am spus, dar ele sunt destul de bine clasificate și clarificate în hotărârile Curții Constituționale, că au
Participarea președintelui în orice formă la alegerile parlamentare fiind în funcție de președinte, include automat, masiv, aplicarea resurselor administrative în favoarea partidului său sau în favoarea dumnealui în calitatea sa personală...
fost mai multe interpretări a diferitelor articole din Constituție legate de alegerile președintelui, dacă ne amintim, cu durata asta lungă cu alegerea președintelui. Deci, pe lista unui partid el nu poate participa. Dacă dorește să participe la alegeri în calitate de persoană particulară pe o circumscripție uninominală, atunci nu are decât să-și suspende activitatea de președinte.
Trebuie să înțelegem un lucru: participarea președintelui în orice formă la alegerile parlamentare fiind în funcție de președinte, fie pe lista de partid, fie în circumscripție uninominală, automat include masiv aplicarea resurselor administrative în favoarea acestui partid sau în favoarea dumnealui în calitatea sa personală.”
Europa Liberă: Speakerul democrat Andrian Candu, dle Osmochescu, a spus la un moment dat că Igor Dodon nu va fi lăsat să candideze la parlamentare pe lista PSRM. Cum, în ce mod, de către cine nu poate fi lăsat Igor Dodon?
Nicolae Osmochescu: „De către normele de drept și comentariile și hotărârile Curții Constituționale care sunt în vigoare. Eu am spus că ele sunt mai multe, nu pot acum să le enumer pe toate.”
Europa Liberă: Dar ca și instituție de stat, cine poate să-l oprească?
Nicolae Osmochescu: „Parlamentul va atrage atenție că, conform hotărârii cutare și cutare a Curții Constituționale, președintele pe durata mandatului său de președinte nu poate participa la alegerile parlamentare în calitate de candidat în deputați pe lista unui partid. Asta de acum e competența exclusivă a Parlamentului și numai Parlamentul poate iniția acest lucru.”
Europa Liberă: Da. Schimbând un pic tema, dle Osmochescu, PDM și-a anunțat inițiativa, preluată de fapt de la socialiști, de la același Igor Dodon, de a desfășura concomitent cu alegerile și un referendum privind reducerea numărului deputaților până la 61 și introducerea mandatului imperativ al deputatului, în locul celui reprezentativ. Inițiativă realizabilă, din punctul Dvs. de vedere, sub aspectul prevederilor legale, constituționale poți să faci referendum?
Nicolae Osmochescu: „Cât privește inițiativele de reorganizare și restructurare a Parlamentului, nu ca funcție și competență, dar ca structură, ele sunt în fond, în opinia mea, binevenite, dar nu pe ultima sută de metri înainte de alegeri, pentru că atât schimbarea numărului de deputați, cât și aspectul al doilea, pe care l-ați numit Dvs. că va fi retras mandatul reprezentativ și va fi introdus unul imperativ, care, conform Constituției acum este nul, necesită modificare în Constituție și modificările în Constituție până la alegerile parlamentare care trebuie să aibă loc în februarie nicidecum nu se încadrează în termenele stabilite.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta?
Nicolae Osmochescu: „De ce spun? Pentru că este Constituția, sunt termenele procesuale.”
Europa Liberă: Vă referiți la acele șase luni?
Nicolae Osmochescu: „Și la acele șase luni, și trebuie sesizată Curtea Constituțională. Curtea Constituțională are termenele ei, nicidecum nu se încadrează.”
Europa Liberă: Dar odată anunțată, lansată această idee, pe ce credeți că se sprijină ea sau există vreo cale prin care să se ocolească iată și aceste șase luni?
Nicolae Osmochescu: „De redus numărul de deputați?”
Europa Liberă: Exact!
Nicolae Osmochescu: „De redus numărul de deputați, eu repet: asta nu modifică cu nimic competențele și atribuțiile Parlamentului. Ele rămân reprezentative, el rămâne organ legislativ superior. Va fi, în opinia mea, pentru atâta electorat și pentru atâta populație câtă avem noi, un număr de 51 de deputați este absolut suficient.”
Europa Liberă: Deci, un referendum pe tema asta, punctual, s-ar putea organiza?
Nicolae Osmochescu: „S-ar putea, dar din nou consider că nu este bine de
Electoratul nostru nu este pregătit pentru un astfel de exercițiu...
organizat odată cu alegerile parlamentare, pentru că istoria noastră mai puțin bogată, dar totuși avem ceva, a demonstrat că electoratul nostru nu este pregătit pentru un astfel de exercițiu care este foarte bun în multe țări.”
Europa Liberă: Și acesta e singurul impediment, dle Osmochescu? S-a făcut trimitere la cazul 2014, când două partide au cerut la fel organizarea unui referendum într-o zi cu alegerile și Curtea Constituțională ar fi zis atunci că nu se poate sau cel puțin discuția trebuia începută cu jumătate de an înainte.
Nicolae Osmochescu: „Da, asta din termenele procedurale, din cauza asta Curtea Constituțională a spus că nu se poate, pentru că nu se încadra în termenele de procedură care urmau să treacă. Un referendum trebuie pregătit foarte serios, un referendum în grabă niciodată nu s-a petrecut și niciodată nu se va reuși, în special la noi în republică, în țară, unde societatea este atât de divizată și unde există partide politice care urmăresc scopuri contrare, diferite. Iată care este problema.”
Europa Liberă: Dle Osmochescu, vă mulțumim foarte mult pentru amabilitatea de a fi cu noi și pentru explicațiile Dvs.
